13,191 matches
-
Musikforschung - și o recomanda ca un veritabil model. În Patrium Carmen sunt prezentate principalele etape ale activității instituției: în primul an de activitate - 1928 - au fost adunate 2377 de melodii, printre cei mai activi culegători numărându- se George Breazul - 628 melodii, Tiberiu Brediceanu - 500 melodii, Mihail Vulpescu - 322 melodii, Gavriil Galinescu - 224 melodii, Alexandru Zirra - 163 melodii, Emil Riegler - Dinu - 150 melodii etc, la care se adăugau alte 1931 melodii „culese cu sau fără fonograf și transcrise pe note muzicale”<footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ca un veritabil model. În Patrium Carmen sunt prezentate principalele etape ale activității instituției: în primul an de activitate - 1928 - au fost adunate 2377 de melodii, printre cei mai activi culegători numărându- se George Breazul - 628 melodii, Tiberiu Brediceanu - 500 melodii, Mihail Vulpescu - 322 melodii, Gavriil Galinescu - 224 melodii, Alexandru Zirra - 163 melodii, Emil Riegler - Dinu - 150 melodii etc, la care se adăugau alte 1931 melodii „culese cu sau fără fonograf și transcrise pe note muzicale”<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
În Patrium Carmen sunt prezentate principalele etape ale activității instituției: în primul an de activitate - 1928 - au fost adunate 2377 de melodii, printre cei mai activi culegători numărându- se George Breazul - 628 melodii, Tiberiu Brediceanu - 500 melodii, Mihail Vulpescu - 322 melodii, Gavriil Galinescu - 224 melodii, Alexandru Zirra - 163 melodii, Emil Riegler - Dinu - 150 melodii etc, la care se adăugau alte 1931 melodii „culese cu sau fără fonograf și transcrise pe note muzicale”<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
prezentate principalele etape ale activității instituției: în primul an de activitate - 1928 - au fost adunate 2377 de melodii, printre cei mai activi culegători numărându- se George Breazul - 628 melodii, Tiberiu Brediceanu - 500 melodii, Mihail Vulpescu - 322 melodii, Gavriil Galinescu - 224 melodii, Alexandru Zirra - 163 melodii, Emil Riegler - Dinu - 150 melodii etc, la care se adăugau alte 1931 melodii „culese cu sau fără fonograf și transcrise pe note muzicale”<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești..., p. 494
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
activității instituției: în primul an de activitate - 1928 - au fost adunate 2377 de melodii, printre cei mai activi culegători numărându- se George Breazul - 628 melodii, Tiberiu Brediceanu - 500 melodii, Mihail Vulpescu - 322 melodii, Gavriil Galinescu - 224 melodii, Alexandru Zirra - 163 melodii, Emil Riegler - Dinu - 150 melodii etc, la care se adăugau alte 1931 melodii „culese cu sau fără fonograf și transcrise pe note muzicale”<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești..., p. 494; footnote> . Despre realizarea românească
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de activitate - 1928 - au fost adunate 2377 de melodii, printre cei mai activi culegători numărându- se George Breazul - 628 melodii, Tiberiu Brediceanu - 500 melodii, Mihail Vulpescu - 322 melodii, Gavriil Galinescu - 224 melodii, Alexandru Zirra - 163 melodii, Emil Riegler - Dinu - 150 melodii etc, la care se adăugau alte 1931 melodii „culese cu sau fără fonograf și transcrise pe note muzicale”<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești..., p. 494; footnote> . Despre realizarea românească vor scrie specialiști europeni de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
melodii, printre cei mai activi culegători numărându- se George Breazul - 628 melodii, Tiberiu Brediceanu - 500 melodii, Mihail Vulpescu - 322 melodii, Gavriil Galinescu - 224 melodii, Alexandru Zirra - 163 melodii, Emil Riegler - Dinu - 150 melodii etc, la care se adăugau alte 1931 melodii „culese cu sau fără fonograf și transcrise pe note muzicale”<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești..., p. 494; footnote> . Despre realizarea românească vor scrie specialiști europeni de talia lui Georg Schünemann, fost profesor al etnomuzicologului
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
va participa alături de Victor Ion Popa la revigorarea Vicleimului, tratat ca fenomen viu, înțeles ca „joc sfânt popular”, deoarece subiectul este de obârșie evanghelică și tratarea este în spiritul biblic, notând în ambele semiografii muzicale, bizantină și guidonică, cele 12 melodii ce constituie adevărate cortine conclusive sau anticipatoare ale scenelor dramei populare<footnote Vicleimul, joc sfânt cules din popor, cu întregiri și lămuriri de punere în scenă de Victor Ion Popa, cu așezarea melodiilor populare (semne bizantine și apusene) de G
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
semiografii muzicale, bizantină și guidonică, cele 12 melodii ce constituie adevărate cortine conclusive sau anticipatoare ale scenelor dramei populare<footnote Vicleimul, joc sfânt cules din popor, cu întregiri și lămuriri de punere în scenă de Victor Ion Popa, cu așezarea melodiilor populare (semne bizantine și apusene) de G(eorge) Breazul, București, Fundația Culturală „Principele Carol”, Cartea Satului nr. 7, 1934; footnote> . Urmează, respectând criteriul cronologic antologia de Colinde, voluminoasă antologie cuprinzând cele mai diverse creații populare de acest gen, prezentate în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Și-și răspundea singur tot în forme interogative: „Bogăția și varietatea conținutului ei muzical și literar? Criteriile de selecție a acestor bijuterii muzicale, colindele românești unice prin frumusețea poetică și înveșmântare melodică? Metoda de organizare și de transcriere a acestor melodii arhaice, păstrate cu sfințenie în străvechile datini și obiceiuri românești?<footnote Moisescu, Titus - Postfață; în: Colinde, culegere întocmită de G(eorge) Breazul, cu desene de Demian, București, Editura Fundației Culturale Române, Scrisul Românesc, 1993. p. 479. footnote> Un alt merit
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Bericht über den Internationalen Musikwissenschaftlichen Kongress, Wien „Mozartjahr, 1956, pp. 69 - 74; Republicate în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV..., pp. 308 - 314; footnote> și cartea La bicentenarul nașterii lui Mozart, în care insistă asupra înrudirilor unor melodii turcești și din lucrări ale lui Mozart, Răpirea din Serai și Concertul pentru vioară în La major, argumentând că au circulat la noi prin intermediul culegerilor lui Dimitrie Cantemir și apoi prin cele ale lui J. Sulzer. Muzicologul Vasile Tomescu citează
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Moser, Hans Joachim - George Breazul; în: Musik Lexicon, Hamburg, 1963, p. 33. footnote> . După aprecierile unuia dintre cei mai avizați specialiști în istoria muzicii românești, cartea La bicentenarul lui Mozart este o „probă de erudiție, în care, pornind de la o melodie atribuită lui Dimitrie Cantemir, realizează o incursiune fascinantă în lumea muzicii baroce și clasice”, autorului aparținându-i descoperirea lui Daniel Speer<footnote Cosma, Octavian Lazăr - George Breazul - dimensiunile și prioritățile muzicologice; în: Muzica, București, An XXXII, nr. 6 (417), iunie
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
foarte mult de cea veche grecească și care adaptează textele traduse în grecește și latinește ale Vechiului Testament și acele imitate după ale Noului Testament, după principii cu totul noi (accentuând în loc de scandând), le adaptează la un restrâns număr de melodii tradiționale, astfel că nu textele, ci melodiile sunt elementul statornic și melodia trece mai mult ca la vechii greci pe primul plan”. Documentarea este minuțioasă și se extinde în literatura de specialitate germană, franceză, latină, greacă, italiană, engleză, rusă etc.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
care adaptează textele traduse în grecește și latinește ale Vechiului Testament și acele imitate după ale Noului Testament, după principii cu totul noi (accentuând în loc de scandând), le adaptează la un restrâns număr de melodii tradiționale, astfel că nu textele, ci melodiile sunt elementul statornic și melodia trece mai mult ca la vechii greci pe primul plan”. Documentarea este minuțioasă și se extinde în literatura de specialitate germană, franceză, latină, greacă, italiană, engleză, rusă etc. Astfel, pentru perioada medievală apelează la extrasele
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
grecește și latinește ale Vechiului Testament și acele imitate după ale Noului Testament, după principii cu totul noi (accentuând în loc de scandând), le adaptează la un restrâns număr de melodii tradiționale, astfel că nu textele, ci melodiile sunt elementul statornic și melodia trece mai mult ca la vechii greci pe primul plan”. Documentarea este minuțioasă și se extinde în literatura de specialitate germană, franceză, latină, greacă, italiană, engleză, rusă etc. Astfel, pentru perioada medievală apelează la extrasele de patrologie, în limba greacă
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Geschichte der Musik - în care găsește detalii despre solmizația lui Guido d’Arezzo. Mai multe plicuri cuprind patternuri cu modele de formule ritmico - melodice vechi, exemple de versificație, extrase din cântece de trubaduri, din cântări gregoriene, scări muzicale, bicordii, pentatonii, melodii medievale, melodii siriene, albaneze și din alte culturi balcanice și asiatice, cu extrase din diferite lucrări, din Riemann, Charles Nef, Gaetano Cesari, Johannes Wolf, Robert Haas, Friedrich Blume etc, care urmau să constituie materiale pentru anumite capitole, cursuri, sau lucrări
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Musik - în care găsește detalii despre solmizația lui Guido d’Arezzo. Mai multe plicuri cuprind patternuri cu modele de formule ritmico - melodice vechi, exemple de versificație, extrase din cântece de trubaduri, din cântări gregoriene, scări muzicale, bicordii, pentatonii, melodii medievale, melodii siriene, albaneze și din alte culturi balcanice și asiatice, cu extrase din diferite lucrări, din Riemann, Charles Nef, Gaetano Cesari, Johannes Wolf, Robert Haas, Friedrich Blume etc, care urmau să constituie materiale pentru anumite capitole, cursuri, sau lucrări de sine
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Wolf, Robert Haas, Friedrich Blume etc, care urmau să constituie materiale pentru anumite capitole, cursuri, sau lucrări de sine stătătoare. O bună parte a acestora va alimenta conferințele radiofonice, ca cea din 4 martie 1932 - Muzica primitivilor, pentru care citează melodii din muzica wezilor, din Columbia, a indienilor Hopi, un cântec funebru din India, un altul de adus ploaia din Irlanda, și un cântec de iubire al malabarilor<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV, Ediția îngrijită și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de bunuri recomandate pentru activitățile educaționale, amintite mai sus. Împreună cu N. Saxu, Breazul realizează în anul 1943, culegerea de cântece „din care copiii români vor cânta românește și vor simți românește cântând” - antologia de Cântece românești pentru școala primară - cuprinzând melodii ce „vor hrăni sufletele și le vor înălța inimile” copiilor, „îi vor dispune și le vor da impulsuri noi și puternice, corespunzând înțelegerii lor”. Există în scrisul lui George Breazul materiale ce ilustrează caracterul interdisciplinar al unor abordări exemplare. E
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
la care are dreptul, cercetător cu studii la Berlin, plin de migală, publicist a multe forme de cronici de ziar până la studii grele de specialitate, conducător al arhivei fonogramice, întâia de la noi din țară, călător prin sate pentru culegeri de melodii și de instrumente țărănești muzicale, cu echipe studențești ale Institutului Social Român sau al Fundației Culturale Regele Mihai, dar niciodată n-am simțit mai deplin în om pe românul care duce mai departe cântecul neamului lui, la fel ca neamurile
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
majoritatea vorbitorilor, la acela de formație muzicală compusă din instrumente de suflat și de percuție: "Trecea fanfara militară/ în frunte c-un tambur-major..." Dar sensul inițial al termenului, de care prea puțini mai au astăzi cunoștință, a fost acela de melodie destinată respectivelor instrumente; în această accepție îl aflăm, de pildă, la Odobescu: "un sunet de corn răsuna de pe malul opus al rîului și repeta de cîteva ori de-a rîndul una din acele fanfare vînătorești, al căror ritm iute și
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
și repeta de cîteva ori de-a rîndul una din acele fanfare vînătorești, al căror ritm iute și chiar glumeț pare că se îngîna cu vibrațiunile melancolice și prelungite ale instrumentului ce le produce..." (Psevdo-kinigheticos) De la "fanfară" cu înțelesul de melodie la acela de formație muzicală, trecerea s-a făcut prin metonimie, iar sensul secund l-a ocultat pe primul pînă în pragul scoaterii din uz. Nina Cassian notează în jurnalul ei (aprilie 1950) impresiile unei recente deplasări la Piatra Neamț: "Oraș
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
se frîng,/ Iar pe mormîntul lor feeric/ Oglinzile albastre plîng/ Cu lacrîmi mari de întuneric...". Citindu-l pe-acest Philippide de început, te gîndești că-i totuși nedrept ca Bacovia să nu-și împartă cu el eticheta de "monocord". O melodie ca verdele de Rin, amestecînd ceva natural și ceva metalic, ceva apropiat-liniștitor și altceva maiestuos-distant, plăcerea contradictorie a unei monotonii ce se înfățișează ca spectacol. Cîntecele "în violet minor", mărci ale unui simbolism ca la carte, însoțesc o lume acvatică
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
secțiunea de vechituri recente din recent amenajatul pod al Cărtureștiului de pe Verona. Versurile, reluate în volumul subțire de care vorbesc, s-au făcut, cîndva (1976), texte cîntate. Nimic de mirare, cît timp hieroglifele lui Foarță (și măștile lui Cantemir) scot melodie altoită. Trunchiul ei e incantatoriu, grav, crescut din muzică de pravilă. Îi încolțesc, pe la subsuori, lăstare de rafinată modernitate: Barbu, Dimov, Eminescu reorchestrat. Dovada - pe care a mai făcut-o Foarță, tăind la lungimi potrivite replici latent poetice din Caragiale
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
ei o moștenesc. «Prin intermediul» înseamnă cu ele și în pofida lor: constrângerile asupra timbrurilor impuse prin orchestrație, asupra duratelor și ritmurilor reglate prin măsură, asupra înălțimilor fiind determinate prin intermediul scărilor și modurilor, asupra asamblării unităților sonore, acestea supuse principiilor armoniei și melodiei. Analiza critică a acestor reguli le face să apară ca si contingențe (s.n. - O.G.).” În consecință, continuă Lyotard “Compozitorul de astăzi are sentimentul că totul este posibil și că el trebuie să inventeze pentru fiecare lucrare nu doar forma
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]