369 matches
-
Minoicii dețineau flote puternice ce concurau cu cele ale Greciei Continentale în comerțul maritim. Influența extinsă a micenienilor le-a permis acestora să pătrunda pe insula. Influența asupra culturii minoice este evidentiață de frescele găsite în palatele cretane din Thera, Melos, Kea și Rodos. Ocupația miceniană este atestată si prin intermediul inscripțiilor Linearului B. Între 1627 și 1600 î.Hr. , vulcanul Thera a erupt in Santorini , distrugând insula și asezarile minoice de acolo . Tsunami-ul gigant a distrus orașele de pe coastă , cum ar
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
istoria orașelor-state grecești și raboaiele pe care le-au traversat le avem datorită istoricilor Herodot, Tucidide care a definit orice dezbatere despre moralitatea războilui și realitatea politică-Dialogul Melian sau Xenofon. În 415 i.en., Atena a încercat să supună insula Melos și le-a dat cetățenilor de ales: fie li se alăturau, fie aveau să fie distruși. Melos a refuzat și atenienii l-au devastat în mod brutal. Un comandant spartan, aflat în Siracuza, deși a respins atacul atenian și a
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
a definit orice dezbatere despre moralitatea războilui și realitatea politică-Dialogul Melian sau Xenofon. În 415 i.en., Atena a încercat să supună insula Melos și le-a dat cetățenilor de ales: fie li se alăturau, fie aveau să fie distruși. Melos a refuzat și atenienii l-au devastat în mod brutal. Un comandant spartan, aflat în Siracuza, deși a respins atacul atenian și a trimis pradă Spartei, el a păstrat o mare parte din ea, îmbogățindu-se, fiind găsit vinovat de
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
este un capitol al scrierii lui Tucidide, „Istoria războiului peloponesiac”, ce a avut loc în anii 416-415 i.e.n și se presupune a fi o reprezentare a dialogului dintre melieni și solii atenieni dinaintea carnajului. Melos este o insulă localizată la est de Sparta și la nord de insula Creta. În timpul războiului Peloponeziac, această insulă a păstrat o poziție neutră. Cu toate că Melosul s-a declarat neutru, în timpul luptelor, locuitorii ei au sprijinit financiar Sparta, fapt care
Dialogul melian () [Corola-website/Science/306185_a_307514]
-
presupune a fi o reprezentare a dialogului dintre melieni și solii atenieni dinaintea carnajului. Melos este o insulă localizată la est de Sparta și la nord de insula Creta. În timpul războiului Peloponeziac, această insulă a păstrat o poziție neutră. Cu toate că Melosul s-a declarat neutru, în timpul luptelor, locuitorii ei au sprijinit financiar Sparta, fapt care a determinat un atac din partea atenienilor. După un deceniu de lupte, Melos a fost cucerit de către atenieni, iar populația a fost supusă unor teribile consecințe. Bărbații
Dialogul melian () [Corola-website/Science/306185_a_307514]
-
de insula Creta. În timpul războiului Peloponeziac, această insulă a păstrat o poziție neutră. Cu toate că Melosul s-a declarat neutru, în timpul luptelor, locuitorii ei au sprijinit financiar Sparta, fapt care a determinat un atac din partea atenienilor. După un deceniu de lupte, Melos a fost cucerit de către atenieni, iar populația a fost supusă unor teribile consecințe. Bărbații au fost căsăpiți în totalitate iar femeile și copii luați ca sclavi de către atenieni. Înainte de a începe operațiunile militare, comandanții atenieni Cleomedes și Tisias au trimis
Dialogul melian () [Corola-website/Science/306185_a_307514]
-
București, din apropierea casei sale. Un pasionat colecționar de muzică românească, care a notat creații din repertoriul muzicienilor din perioada fanariotă. Pann a tipărit mai târziu unele din cele mai vechi piese muzicale de curte și cântece de lume inspirate din melosul bizantin si otoman. Acest lucru a fost însoțit de interesul său în alte tradiții muzicale: în practica sa bisericească, el a tradus și compus in tradiția imnologiei bizantine și a fost printre primii din generația sa care a folosit terminologia
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
VLAD ANDREI în ziarul”Romînia Liberă”nr.13634-7 sept.1988 Referindu-se la spectacolul de opereta Papura Vodă: "iar compozitorul L. Brezeanu a împlinit atmosferă reprezentației prin muzică scrisă, în care țesătura melodiilor se structurează fericit cu tonurile crude ale melosului balcanic..." BIBLIOGRAFIA PRAHOVEI -anii 1968, 1969, 1970, 1971, editata de Bibliotecă Județeană ”N.Iorga” - Ploiești. GHEORGHE ȚENȚULESCU: "Stagiunea de vară a Teatrelor Populare", în revistă "Cîntarea României", nr.8/august 1980, pag. 18, București. GH.ȚENȚULESCU: "Însemnări de la premiera operetei
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Preponderent liric (de dragoste, de dor, de jale, de cătănie și haiducie), repertoriul muzical tradițional e completat de colinde, cântece de leagăn, bocete și balade. De regulă, melosul însoțește expresia verbală versificată, însă îl regăsim și în interpretări instrumentale, individuale sau în acompaniament orchestral. În acest caz, distingem o particularitate folcloristică: în Maramureș, virtuozitatea interpretărilor instrumentale a atins uneori performanțe fără precedent, prin contopirea notelor muzicale cu tonalitatea
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
că, în lipsa instrumentelor, ritmul e dat de tropotitul dansului sau bătaia din palme, ceea ce apropie mai mult acest act cultural contemporan de actele rituale vechi și chiar manifestările transcedentale. Mesajul e transmis către auditoriu pe un canal al subconștientului cu ajutorul melosului. În preistorie, cuvântul însoțit de muzică și dans a fost un protector miraculos al omului „în fața necunoscutului, în fața forțelor înfricoșătoare ale naturii” (George Nițu, 1988), care trebuiau îmbunate. „În fruntea horelor maramureșene se cere așezată, fără nici un dubiu, horea lungă
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
într-o anumită comunitate sau regiune. Un rol importat, sub aspect melodic, dar și lexical, îl au refrenele cântecelor. Repetate cu ostentație, la un interval regulat de timp, refrenul are darul să imprime o anumită stare de spirit, generată de melos și mesajul cuvintelor care îl alcătuiesc. Se realizează astfel o anumită „psihoză a cuvintelor” transformate în incantații (mai degrabă magice decât religioase), prin care se face saltul de la universul profan, laic, la cel sacru (mistic). Astfel, identificăm în refrenele unor
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
degrabă magice decât religioase), prin care se face saltul de la universul profan, laic, la cel sacru (mistic). Astfel, identificăm în refrenele unor cântece (propriu-zise, de leagăn, dar în special în colinde), o relație cu sacralitatea. Se presupune că incantațiile și melosul îndeplineau și o funcție curativă, profilactică în tratarea unor maladii (de regulă, psihice), știut fiind faptul că, în vechime, procesul medical de recuperare viza spiritul și trupul deopotrivă (v. Dorin Ștef, 2005).
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
atenția marilor compozitori români. Din păcate prea puține proiecte au fost materializate, însă creațiile semnate de Paul Constantinescu, Emil Lerescu, Mircea Neagu, D.D. Stancu, Anatol Vieru, Sigismund Toduță și Gheorghe Dumitrescu rămân reprezentative. Interesul manifestat de etnomuzicologul Béla Bartók față de melosul folcloric românesc ca urmare a unor ample expediții în satele din Transilvania, s-a răsfrânt asupra compozitorului maghiar Kosa Gyorgy. Acesta realizează un text muzical pentru soprană, flaut, violoncel, harpă și contrabas pornind de la o variantă a Mioriței, tradusă în
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
Între 2009-2011 a fost redactor al revistei de cultură online "ArtActMagazine". A colaborat și colaborează cu numeroase ziare și reviste din țară și din străinătate, printre care "Evenimentul zilei", "Libertatea", "Curierul național", "Cronica Română", "Curentul", "Cotidianul", "Viitorul", "Spectacolul muzicii", "Muzica", "Melos", "Euphonia, Balcanii și Europa", "Opera" (Londra) ș.a., pentru care a scris peste 800 de articole. A realizat emisiuni la Radio România Muzical și a participat (începând din 1984) la numeroase emisiuni la posturile naționale de radio (Radio România Cultural, Radio
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
zile"). El a fost încântat de ideea de a compune coloana sonoră pentru un western românesc. Muzica electronică a fost compusă pentru sintetizator, ea fiind diferită la fiecare din cele trei episoade ale seriei. Melodiile îmbină sunetul muzicii country cu melos-ul popular ardelenesc, fiind prelucrate electronic teme neaoșe precum Mocioriță sau Alfa (de Vangelis). Cântecele sunt interpretate de fetele de la grupul 5T și de Mircea Romcescu. Filmul "Profetul, aurul și ardelenii" a avut premiera în februarie 1978. El a avut
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
zile"). El a fost încântat de ideea de a compune coloana sonoră pentru un western românesc. Muzica electronică a fost compusă pentru sintetizator, ea fiind diferită la fiecare din cele trei episoade ale seriei. Melodiile îmbină sunetul muzicii country cu melos-ul popular ardelenesc, fiind prelucrate electronic teme neaoșe precum Mocioriță sau Alfa (de Vangelis). Cântecele sunt interpretate de fetele de la grupul 5T și de Mircea Romcescu. Filmul "Pruncul, petrolul și ardelenii" a avut premiera în februarie 1981. El a avut
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
zile"). El a fost încântat de ideea de a compune coloana sonoră pentru un western românesc. Muzica electronică a fost compusă pentru sintetizator, ea fiind diferită la fiecare din cele trei episoade ale seriei. Melodiile îmbină sunetul muzicii country cu melos-ul popular ardelenesc, fiind prelucrate electronic teme neaoșe precum Mocioriță sau Alfa (de Vangelis). Cântecele sunt interpretate de fetele de la grupul 5T și de Mircea Romcescu. Filmul " Artista, dolarii și ardelenii" a avut premiera în februarie 1980. El a avut
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
Melisma (gr: μέλος, melos, însemnând „arie, melodie, cântec” în muzică, reprezintă un ornament muzical ce constă în interpretarea unei singure silabe pe o succesiune de note. În culturile antice, această tehnică vocală a fost utilizată pentru hipnoză, în ritualurile de inițiere și în cele
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
pe mai departe principiile învățăturilor husite. Va alcătui un tratat muzical ce abordează principiile teoretice ale muzicii în special ale polifoniei. Ieronim de Praga va răspândi și muzica instrumentală în biserică, folosind în culegerile lui vechi cântece populare cehe. Influența melosului popular în cultura muzicală bisericească din Cehia a făcut ca unele producții muzicale ale Missei să fie aproape în întregime de sorginte populară. Tradiția muzicală a Cehiei din perioada husită a dezvoltat genul cântecului coral și al imnului religios, care
Antonín Dvořák () [Corola-website/Science/317132_a_318461]
-
prestație a sa de până acum, demonstrând că se preocupă continuu de îmbunătățirea condiției tehnice, suport indispensabil punerii în valoare, afirmării depline a calităților vocale: timbru plăcut, cu înveliș prețios, cu eclat pe intreg ambitusul.” (Costin Popa - „Desenând cu brațele”, Melos - martie 2005) „Pentru vocea sopranei Cristina Radu a sosit timpul unor zboruri mai ample. Apreciată solista a Operei din Brașov are, ca prestanta și naturalețe a cîntului, disponibilitatea de a se confruntă cu importante roluri mozartiene, Fiordiligi, Donna Elvira spre
Cristina Radu () [Corola-website/Science/315783_a_317112]
-
1932-1939); profesor de muzică românească și consilier la Liceul Militar Muzical din București (1941-1942; 1950-1953). A cules, transcris și publicat folclor, punând bazele Arhivei Fonogramice a Ministerului Instrucției, Cultelor și Artelor (1927-1941). A fondat și a condus colecția de muzicologie Melos (1939-1941), destinată studiilor de istoria muzicii românești. A susținut emisiuni radiofonice și de televiziune, conferințe, prelegeri, concerte-lecții și comunicări științifice în țară și în străinătate (Cehoslovacia, Germania, Austria). A întreprins călătorii de studii și documentare în Germania, URSS, Austria, Franța
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
descria în articolul "Cu Moțu și Octave" din ziarul Azi materialul muzical al discului Dulce Libertate din 1994 la modul următor: ""LP-ul conține șase piese muzicale "grele", de anvergură și-am spune noi - de o tonalitate expresivă și ca melos - de rafinament instrumental excepțional"." Fiecare album Octave are o poveste. Pe coperțile discurilor și booklet-urile CD-urilor există o poveste rezumat concepută din numele pieselor și idei filozofice semnată de Octavian Teodorescu. Cătălin Andrei făcea referință în 1995 la conceptul
Octave Octavian Teodorescu () [Corola-website/Science/325904_a_327233]
-
din 1999 despre ""nota specială"" a muzicii artistului ca fiind percepută drept ""una foarte prezentă și originală"." Mihaela Dordea definea pe Octave într-un interviu luat artistului în anul 1999 ca pe un compozitor cu o ""gândire vizionară"", cu un melos ""venit din alte lumi"" ce transmite un ""mesaj clar pacifist"". Daniela Caraman Fotea rezuma deasemenea în dicționarul "Rock Pop Folk Remix" din 2003 mesajul muzicii lui Octave la cuvintele: ""pace, armonie, purificare spirituală"" pe fondul unei ""tematici generoase"".
Octave Octavian Teodorescu () [Corola-website/Science/325904_a_327233]
-
este critica validității, conceptelor și/sau practicilor religiei, inclusiv a implicațiilor politice și sociale asociate cu aceasta. Critica religioasă are o istorie îndelungată, datând încă din secolul 5 î.e.n în Grecia antică, cu Diagoras „ateul” din Melos și secolul 1 î.e.n în Roma, cu „De Rerum Natura” scrisă de Titus Lucretius Carus și continuând până în prezent cu afirmarea noului ateism, reprezentat de autori și jurnaliști precum Sam Harris, Daniel C. Dennett, Richard Dawkins, Victor J.
Critica religiei () [Corola-website/Science/326001_a_327330]
-
formații din Rusia, Polonia (1980), Italia (1991, 1994, 1998), Franța (1999, 2007), Ungaria (1992, 1993, 2000), Norvegia (1993), Elveția (2009). Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. În primii ani repertoriul cuprindea atât cântece patriotice, cât și piese de literatură muzicală rămânească și universală
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]