1,292 matches
-
Țărănesc (devenit, în 1926, în urma fuziunii cu Partidul Național, legendarul, azi, Partid Național-Țărănesc), dar și prin participarea în structurile altor partide. Maria Bancea-Ilioaia și Christina Zarifopol-Illias reușesc să alcătuiască un volum care, în ciuda structurii compozite - ce reunește documentarul (inclusiv fotografic), memorialistica și investigația istoriografică -, are o evidentă unitate de fond. Aceasta este determinată de perspectiva formativă asupra istoriei școlii din Humulești, ce depășește simpla reconstituire și se transformă într- o lecție de pedagogie și, în ultimă instanță, de viață. Cele două
Recuperarea modelelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5451_a_6776]
-
spune ce ai dedus din observație proprie? E un ritual evaziv care dăunează narațiunii, cititorului trecîndu-i repede curiozitatea de afla tribulațiile unei vieți chinuite. În al doilea rînd, doar o convenție ne-ar putea sili să așezăm volumul în categoria memorialisticii, și asta fiindcă în paginile lui găsim un colaj de fragmente care provin dintr-o puzderie de genuri: bucăți de proză ce seamănă cu încercări de roman, apoi adagii de tip filosofic (capitolul „Chemare întru sfîrșit“ e o colecție de
Scoriile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5147_a_6472]
-
acestea nu mai erau obligatorii. Una peste alta, ca și poezia, publicistica lasă impresia unui Arghezi care trăiește o a doua tinerețe, întunecată doar de amintitele articole encomiastice, și adumbrită uneori de apariția, între subiecte, a celor ce țin de memorialistică, semn indubitabil al senectuții. Calitativ, însă, volumul de față ne oferă dovezi incontestabile pentru o analiză rece, nesentimentală, a adevăratelor raporturi dintre poet și regimul comunist. În primul rând, volumul confirmă, în ciuda anului 1951 din subtitlu, realitatea interdicției care l-
Arghezi sub vremi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5383_a_6708]
-
precădere din obsesia pentru detalii interioare, de aici și nepăsarea pentru rutina propriu-zisă a scrisului, care le repugnă cu totul. Cît despre stuporoși, aceștia nu scriu decît sub bruschețea unei tensiuni de care vor să scape notînd- o. E cazul memorialisticii în ipostaza de cazan în clocot, cînd motivația stă în ușurarea de o stupefacție, în eliberarea de o ranchiună sau în lecuirea de o suferință. Ei sînt anancaști și catarctici, adică scriu sub fatalitatea unui impuls de care se achită
Scribendi cacoethes by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5212_a_6537]
-
sau voalat (în ficțiune sau teatru), dar cele mai notabile autobiografii din epocă le aparțin lui Benvenuto Cellini și matematicianului Cardano. Spovedaniile cu tentă religioasă au provenit mai ales din lumea protestantă. Câte un fir pornind de la fiecare tip de memorialistică de pe atunci a străbătut veacurile, perpetuându-se până în timpurile noastre, demonstrează Yagoda. Aventurile lui Robinson Crusoe au fost publicate în 1718 de Daniel Defoe cu mențiunea „scrise de el însuși" și cu precizarea apăsată că în carte sunt expuse doar
Eu, naratorul și tot eu, protagonistul by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6459_a_7784]
-
au preocupat pe istoricii literari, în ciuda faptului că, sub o formă sau alta, ele au mai fost reeditate în ultimele decenii. Astfel, după ediția din 1895, apărută sub auspiciile Tipografiei A. Mureșianu din Brașov, prima reeditare (parțială) survine în cadrul lucrării Memorialistica revoluției de la 1848 în Transilvania, îngrijită de Nicolae Bocșan și Valeriu Leu (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988) și reluată în 2000 (la Editura Polirom). Ambele dăți, reeditarea a survenit într-un context nefericit: în 1988, eram cu toții sastisiți de spiritul „revoluționar
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
Memorii, sau însuși Andrei Șaguna (ale cărui Memorii din anii 1846-1871 sunt editate de-abia în 1923) nu se bucură nici măcar de un rând de consemnare. Argumentul insuficienței estetice este, în principiu, corect. Totuși, istoria literară face oarecare caz de memorialistica lui Timotei Cipariu, care, literar vorbind, aparține aceleiași categorii valorice. Blajul, însă, ca și înainte de 1948, are ritmurile sale culturale, diferite de ale noastre. Nu mă miră, deci, faptul că aici a apărut recent o ediție anastatică (!) a Memoriilor... lui
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
cinism delectabil (pentru noi), în timp ce luciditatea lui Moldovan coexistă cumva cu credința fierbinte într-o cauză superioară. Ochiul lui Lăcusteanu este întors către fantasmele sinelui, iar lumea românească este reprezentată din punctul de vedere al unei subiectivități accentuate; de aceea, memorialistica sa este relevantă doar pentru prezența, în jurul lui 1848, și a unei stări de spirit care, la scara istoriei, s-a dovedit perdantă. Privirea lui Moldovan, dimpotrivă, caută să se desprindă de cel care scrie și să îi cuprindă pe
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
1910, Constantin Brâncuși a executat-o pentru mormântul tinerei rusoaice Tatiana Rachewskaia (Rașevskaia). De cum am dat cu ochii de acest nume, în memoria mea a tresărit ceva! De unde, de unde îl cunosc?!... Sigur, de la Ilya Ehrenburg, din extraordinarele sale volume de memorialistică Oameni, ani, viață (Liudi, godî, jizn'). Acolo, demult, în studenție, întâlnisem numele tinerei și nefericitei rusoaice. După masă, la ICR, aveam să navighez prin internetul rusesc și, după un timp, chiar să găsesc referința lui Ehrenburg. Iat-o: „Pe Tania
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
românești. Confortabil? E prea puțin. Intim? Agreabil? Același impediment. Nici franceza nu stă mai bine la capitolul acesta, de vreme ce nici sintagmele se mettre a l'aise sau la douceur du foyer nu surprind întreaga generozitate a termenului. Marea cantitate de memorialistică apărută în ultimele două decenii ne-a obișnuit rău. Și atunci când nu sunt destinate fățiș publicului, jurnalele care ne atrag atenția tot au, în țesătura lor, măcar un nod de resentiment. Chiar cei mai pașnici scriitori ajung să-și inventeze
Gemütlich by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6118_a_7443]
-
E oarecum inconfortabil să scrii, cu senzația că l-ai „descoperit", despre un autor care are în urmă peste patruzeci de cărți publicate. Numele lui Constantin Mateescu mi-era vag cunoscut înainte de apariția acestor povestiri. Îi răsfoisem câteva volume de memorialistică, fără prea mare entuziasm, dar convins că acolo se ascund totuși lucruri interesante. Le-am reluat zilele trecute și le-am găsit, din nou, eterogene: nu lipsite de merite, dar nici copleșite de calități. Oricum, inferioare prozei din Ramona-Vals. Ceva
Stilistica eschivei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6419_a_7744]
-
sterp al poncifelor deconcertante. Volumul e o arhivă de consemnări glaciale, ivite din uscăciunea de grefier a unui filolog care, neavînd pătrundere psihologică, a vrut să-și suplinească deficiența printr-o migală sisifică de conțopist viager. Iată un exemplu de memorialistică care nu lasă godeu în mintea cititorului, pînă într-atît de sărace sunt detalii în stare a se întipări în sufletul celui care le parcurge. În fond, sterilitatea volumului vine dintr-o debilitate a facultății evocatoare, autorul punînd pe hîrtie o
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
interes atât a cronicarilor, cât și a istoricilor literari. Profit, deci, de împrejurare pentru a semnala documentele pe care le conține, împreună, desigur, cu contextul memorialistic hărăzit de autor. Volumul se alcătuiește dintr-o suită de profiluri literare, deghizate în memorialistică. O memorialistică blândă, necorozivă, care tinde să se obiectiveze și, de aceea, face apel la document. Se poate spune chiar că memorialistica nu există, pentru Vârgolici, decât ca auxiliar al istoriei literare și numai în măsura în care reușește să se ridice deasupra
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
a cronicarilor, cât și a istoricilor literari. Profit, deci, de împrejurare pentru a semnala documentele pe care le conține, împreună, desigur, cu contextul memorialistic hărăzit de autor. Volumul se alcătuiește dintr-o suită de profiluri literare, deghizate în memorialistică. O memorialistică blândă, necorozivă, care tinde să se obiectiveze și, de aceea, face apel la document. Se poate spune chiar că memorialistica nu există, pentru Vârgolici, decât ca auxiliar al istoriei literare și numai în măsura în care reușește să se ridice deasupra afectelor celui
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
desigur, cu contextul memorialistic hărăzit de autor. Volumul se alcătuiește dintr-o suită de profiluri literare, deghizate în memorialistică. O memorialistică blândă, necorozivă, care tinde să se obiectiveze și, de aceea, face apel la document. Se poate spune chiar că memorialistica nu există, pentru Vârgolici, decât ca auxiliar al istoriei literare și numai în măsura în care reușește să se ridice deasupra afectelor celui care scrie. Documentele - mai ales scrisori, dar nu numai - „jalonează" rememorarea și, chiar dacă nu toate sunt relevante din punct de
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
disponibilitatea „afectivă” - termen depreciat în critică, însă cum nu se poate mai potrivit în acest caz - în urmărirea unor destine individuale. De aici, slalomul permanent între document și jurnal. Dacă Sanda Cordoș e unul dintre cei mai specializați cititori de memorialistică de azi, e și pentru că privește, în sens mai larg, literatura ca document de existență. Abia odată cu recentul volum Lumi din cuvinte. Reprezentări și identități în literatura română postbelică a devenit însă clar că, dincolo de a fi circumstanțial, interesul autoarei
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
ci incursiunile tematice în epoca ceaușistă și în cea post-revoluționară. Se poate vorbi aici de „incursiuni” propriuzise întrucât Sanda Cordoș își alege subiecte în măsură să dea seama de „aisbergul” scufundat al societății comuniste - desigur, așa cum se reflectă el în memorialistică și literatură. După restabilirea adevărului factologic, vizibil la suprafața documentelor, avem nevoie ca de aer de asemenea studii menite să descifreze mecanisme secrete ale culturii de sub totalitarism. O reconstituire a „lecturii clandestine” din această perioadă, cu ipostaze și funcționalități, dă
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
Stroici, Toamnei și alte străzi de primprejur. Cred că am să-i propun cartea despre umanism. E așa de frumos și de edificator ce se spune acolo, încât ți se închid ochii și să nu vrei. Citește o carte de memorialistică în care nevasta autorului e „zugră- vită” în culori trandafirii. „Mi-ar plăcea și mie, zice. Da’, ce plicticos!” Conversația noastră, în esența ei: „Atâta ești de deștept! - Așa-i?” Suntem aerieni cum nu se poate spune. Pentru că plecăm la
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/5005_a_6330]
-
romane care se bucură de succes atât în Europa, cât și peste Ocean: Fiica lui Agamemnon (2003), Succesorul (2003), Vremea nebuniei (2005), Accidentul (2008; Humanitas Fiction, 2011) și Cina blestemată (2009). Ismail Kadare este și autorul unor eseuri, scrieri de memorialistică, precum și al cărții-document Moartea care ne-a unit (1998), despre evenimentele tragice din fosta Iugoslavie. Pe lângă numeroase alte premii și distincții literare, autorul este recompensat în 2005 cu prestigiosul International Man Booker Prize, aflându-se pe lista nominalizărilor alături de Philip
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
pe autoarea clujeană să restabilească sine ira et studio un întreg câmp de problematici, cu clarificări și distincții definitive”, scrie în primă instanță Goldiș, pentru ca apoi să adâncească observația: „dacă Sanda Cordoș e unul dintre cei mai specializați cititori de memorialistică de azi, e și pentru că privește, în sens mai larg, literatura ca document de existență”. Bun. Suspicios cum sunt, înainte să citesc în întregime cartea, am deschis-o la paginile de cuprins. Antepenultimul studiu de acolo se numea Postmodernismul lui
Completări facultative by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4690_a_6015]
-
însă doar o problemă de atitudine ideologică. E vorba de o confuzie între realitatea presupusă a sta la baza romanului și caracterul esențialmente fictiv al acestuia ca operă de literatură. Ravelstein nu este, în intenția lui Bellow, nici măcar operă de memorialistică, ci roman curat. Scrie autorul prefeței: „Ceea ce le reproșez lui Chick (naratorul - N.M.) și lui Bellow este colportarea unor afirmații nefondate, precum și tonul general de dispreț, condamnare și calomnie”. Îmi vine să subliniez aproape toate cuvintele: cum să-i reproșezi
Ravelstein și bietul Ioanide by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4396_a_5721]
-
petrecut întocmai? Atâta vreme cât punem problema adevărului, s-ar cuveni s-o punem, totuși, plenar. O a doua observație decurge din modul în care decidem să pactizăm cu Amintirile deghizate. Ce fel de carte este aceasta? Am anexat-o, mai sus, memorialisticii, optând pentru calea mai ușoară. (Altfel, ar fi însemnat să mă încurc inutil în nuanțe.) N-ar fi fost întru totul greșit nici dacă aș fi plasat-o în zona criticii literare. O critică, desigur, aparte, centrată pe portret și
Mitologii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4431_a_5756]
-
Portretul unei familii turcești de Irfan Orgă, tradusă în română de Marius-Adrian Hazaparu, oferă portretul familiei autorului, nevoită să supraviețuiască ruinării în timpul Primului Război Mondial, contopita cu povestea despre viața de zi cu zi din Istanbulul de altădată. „Una dintre cărțile de memorialistica cele mai remarcabile și mai frumoase din epoca modernă”, cataloga celebrul bigraf și jurnalist Caroline Moorehead cartea lui Irfan Orgă. În 1914, Irfan Orgă, în vârstă de șase ani, nu știa ce este nefericirea în casa care păstra parfumul Istanbulului
Surpriza Editura Polirom pentru o poveste dureroasă a Istanbulului de altădată () [Corola-journal/Journalistic/46460_a_47785]
-
Nicolae Manolescu Sunt două decenii de când, în jurul datei de 15 august, citesc memorialistică referitoare la închisorile politice din România lui Dej. Nu întâmplător: după cum am scris de mai multe ori, în noaptea de Sfânta Maria din 1952 - iată, cu exact 60 de ani în urmă - au fost arestați amândoi părinții mei. Data reprezintă
Omisiunea de denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4361_a_5686]
-
Alex Goldiș Ca o apariție notabilă trebuie întâmpinat volumul lui Ion Ianoși, Internaționala mea. Cronica unei vieți , impresionant atât ca număr de pagini (aproape 900), cât mai ales ca proiect. Zic „proiect”, pentru că tomul iese în mod evident din sfera memorialisticii clasice prin concepție și prin compoziție. În primul rând, profesorul de estetică evită (la fel ca Marino, de pildă, în jurnalele lui de călătorie, ridicate la rangul de „turism intelectual”) specia diaristă strict subiectivă, în încercarea de a depune mărturie
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]