819 matches
-
fel sau altul, face parte din viață noastră, a românilor. Interesant este faptul că Europa înseamnă mai degrabă ceea ce se află la vestul României și mai deloc ceea ce este la est de noi. De asemenea, mai trebuie menționat faptul că mentalul colectiv din mediul rural percepe Europa ca pe un tot unitar, însă compus din țările membre UE. Schimbând acum registrul și raportându-ne doar la Uniunea Europeană, se poate spune că nici acesta nu este un subiect străin de ruralul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și raportându-ne doar la Uniunea Europeană, se poate spune că nici acesta nu este un subiect străin de ruralul românesc. Toți intervievații din cele șase sate auziseră despre Uniunea Europeană. În general, Uniunea Europeană nu este un subiect necunoscut pentru săteni. În mentalul colectiv din cele șase sate UE înseamnă fie un stat mare și prosper, fie o adunare de sate la care România se pregătește să adere. În ambele cazuri, UE este asociată cu ideea de bunăstare și prosperitate, ce se va
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai multă ordine, și viața de zi cu zi este mai sigură decât în România” (bărbat, Traian Vuia). Deși statele membre UE sunt percepute ca fiind mai dezvoltate din punct de vedere economic, această percepție a diferențelor trebuie nuanțată. În mentalul colectiv al ruralului românesc decalajul economic între noi și ei este contrabalansat de superioritatea pe care o are România pe tărâm cultural. Cei intervievați consideră că România este superioară în ceea ce privește cultura, românii fiind mai inteligenți decât cetățenii acestor țări. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
liberi și muncesc în funcție de capacitățile și de dorința lor” (bărbat, Hănești). Cei care trăiesc în satul european au un standard de viață foarte bun, având venituri stabile și ridicate. Din nou, componenta economică pare să aibă un rol important în mentalul colectiv. Dincolo de bani și bunăstare, sătenii europeni au locuri de muncă și un nivel scăzut de șomaj. Satul european este satul în care oamenii respectă legea, sunt toleranți față de cei cu alte opinii și muncesc intens. Deși nu la fel de populare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
încercăm să surprindem efectele imediate ale mesajelor transmise pe diferite canale de comunicare, urmărind gradul de diseminare a informației și efectele acesteia în planul atitudinal valoric. Departe de a oferi certitudini cu privire la modificările pe care campania l-a produs în mentalul colectiv al celor șase sate studiate, cercetarea realizată ne oferă însă câteva date despre eficiența pe termen scurt a unui instrument de comunicare sau a altuia și ne ajută să vedem cum au evoluat opiniile sătenilor pe parcursul a zece luni
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Deși filmele dedicate celor șase sate prezentate in extenso și spoturile de la începutul campaniei au avut o audiență scăzută, din cauza orei de difuzare, efectul lor pe termen lung a putut fi observat. „Băiatul cu bagajul”, personajul spoturilor, a rămas în mentalul colectiv al sătenilor ca simbol al campaniei. Porniți în drumul către Europa, sătenii României se percep a fi încă departe de aceasta și văd integrarea mai ales prin prisma avantajelor economice. Privind din acest unghi, România este încă departe de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
maturizat pe deplin, astfel că evoluția lor putea fi modelată mai ușor. Weltanschauung-ul victimelor era ușor restrâns și făurit oarecum artificial, din lecturi și vise mai mult decât din experiența de viață, iar sistemul de motivații era încă fragil: „Mentalul tinerilor, în general, se pliază perfect pe realitatea trăită și de aceea ei țin cont de opiniile celor din jur, cu atât mai mult cu cât viața lor depinde de bunul plac al grupului în care sunt obligați să trăiască
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și spiritual. Aerul este atât elementul încorporat (inspirație), cât și elementul respins (expirație). Totuși, nu ni-l putem însuși. Nu este destinat să fie păstrat. Evocă libertatea, fluiditatea și schimbul, opuse întemnițării, rigidității și conservării. Singurul element ne-materializat, reprezintă mentalul, gândurile și inconștientul. La fel ca vântul, aerul poate simboliza iluzia sau lipsa de conținut. Numeroase expresii ilustrează sterilitatea potențială a aerului: «cuvinte ce plutesc în aer», «a avea aerul că», «a-și da aere». Sânge Pentru că însoțește scenele de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cuprins, atins, posedat. Dintre toate culorile, albastrul este cel mai imaterial și cel mai schimbător. Suportă variații infinite, se deschide până la transparență sau se închide până la o opacitatea totală. Alternează claritatea și misterul. Aceste proprietăți indică faptul că albastrul simbolizează mentalul. El nu evocă pulsiunile, asemenea culorii roșii, care este opusul lui complementar, dar exprimă gândirea logică și rațională, la fel ca facultatea de abstractizare și imaginația. Reprezintă conștiința individuală. Modificările lui neîncetate sugerează fluctuațiile mentalului: când senin, când agitat; când
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pretinde ca finalitate chiar eternitatea.” (Husson și Robert, 1990, p. 92) De aici poate să provină disprețul nerostit niciodată al scriitorului față de ziaristică și gelozia (de asemenea, nerostită vreodată) a jurnalistului față de scriitor. E vorba de prejudecăți bine fixate în mentalul colectiv (literatura creează, jurnalismul doar consemnează); e vorba mai ales de timpii cu care lucrează și unul, și altul: veșnicia pentru scriitor, ziua sau clipa pentru ziarist. Realitatea e mult mai complicată decât pare. Dincolo de resentimente și ignorări reciproce, fiecare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
personalitatea inconfundabilă a scrisului său. În jurnalism nu poți fi decât ceea ce scrii: dinamic, sobru, inteligent, sentimental, ironic, agresiv, căutând neliniștit adevărul și având mereu conștiința a ceea ce faci. Restul e poveste, un simplu mit care bântuie nepermis de lejer mentalul nostru colectiv: „Presa, câinele de pază al societății”. Clauza de conștiință Aflat în Franța, am fost uimit să citesc pe zidul anumitor clădiri că afișajul era interzis „conform legii afișajului din 1888”. Într-adevăr, rămâi năuc văzând nu numai că
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unei ființări multiple. De regulă, ceea ce este mai artificial, mai „construit” de om, se poate apropia sau pune în acord (cunoașterea, economicul, politicul, administrativul, strategicul etc.), iar ceea ce este mai natural, mai apropiat de profunzimile spirituale ale ființei (credința religioasă, mentalul omenesc, limba, arta etc.), rămâne netrasmutabil prin înrădăcinarea acestora în experiențe felurite, potențial infinite. Așadar, spațiul european se cere a fi creionat dintr-odată unitar și plural, monolitic, dar și divers, asemănător, dar și diferit, pornind de la statutul și funcționalitatea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
rogersiene de „revoluție liniștită” se află la îndemâna asistentului social, astfel încât „celălalt” , bolnavul psihic, să își împlinească condiția sa fundamentală de om, ridicând, în acest fel, barierele cercului vicios pe care le-a avut reprezentarea imaginii despre bolnavul mental -”nebunie” - în mentalul colectiv din societatea occidentală în ultimele sute de ani. BIBLIOGRAFIE Artaud, A. (1978), L’exclusion, Gallimard, Paris. Asociația Psihiatrilor din România (2000), D.S.M. IV TM, Editura Cartea Românească, București. Benedict, R. (1934), Patterns of Culture, Houghton, Boston. Borges, J.L. (1999
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Comparat cu Ciclopul din Epopeea Homerică, ce-a de-a patra apariție fantastică din fragmentul întâlnirilor cu uriașii, Ochilă, este un personaj complex, episodic, cu particularități fizionomice marcante, care este descris de narator într-o manieră ce facilitează perceperea de către mentalul receptiv. Integrându-se în casta giganților, alături de tovarășii săi, portretul lui Ochilă dispune de o serie de caracteristici insolite, de origini mitologice, întâlnite și la personaje legendare din scrierile antice. Ochilă constituie, la nivel unitar, o epifanie, ce proliferează din
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
direcție și o soluție () . Desfășurat imaginar, ia forma unui fir. Al doilea tip de labirint este ceva mai complicat: Desfășurat imaginar, ia forma unui arbore. Numește de fapt calea menită să rătăcească la un moment dat orice călător curios. Pentru mentalul manierist, ea indică un fel de labirint de dragul labirintului, ca într-un joc ce nu vrea să sfârșească prea ușor. Față de acestea două, cel de-al treilea tip de labirint se complică și mai mult. Fiind o rețea, orice punct
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
opțiuni alternative, toate parcursurile duc la un punct mort, cu excepția unuia singur, ce duce la ieșire“. Desfășurat imagi nar, ia forma unui arbore. Numește de fapt via falsa, calea menită să rătăcească la un moment dat orice călător curios. Pentru mentalul manierist, ea indică un fel de labirint de dra gul la birintului, ca întrun joc ce nu vrea să sfârșească prea ușor. Față de acestea două, cel deal treilea tip de labirint se complică și mai mult. Fiind o rețea, orice
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
nivelul unei comunități sătești, dar ele au devenit relevante pentru mutațiile produse, în plan social- economic, în societatea românească, angajată în această perioadă în plin proces de afirmare a relațiilor capitaliste. O altă categorie socială o constituia căpătăierii, considerați, în mentalul comunităților sătești, drept „ oamnei fără căpătâi”, pentru că nu aveau casă și nici un trai statornic. Căpătăierii au fost menționați pentru prima oară într-o statistică din 1826<footnote Arh.St.Iași, Documente, p.143/124, passim. Vezi și Arh.St.Iași
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
frică și fobii. TURCOAZĂ - piatră protectoare, purificatoare, înlătură energia negativă, oferă confort și bună dispoziție. Favorizează comunicarea și armonia. Mărește intuiția, înlătură vechile angajamente, inhibițiile și fluidizează exprimarea. Diminuează timiditatea și tracul. Fortifică planul emoțional, elimină atitudinea de martir. Echilibrează mentalul, stabilizează fluctuațiile emoționale. Excelentă în tratarea atacurilor de panică și a stărilor de epuizare. ACVAMARIN - diminuează stresul, echilibrează planul mental. Calmează mintea, creeând un filtru informațional ce ne protejează sistemul nervos de informațiile în exces, de gândurile perturbatoare. Clarifică percepția
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
luptătorii Își pun greutăți de până la cincizeci de kilograme pe genunchi și pe brațe. Un mabu de o oră cu o sută de kilograme În plus este dovada că tehnica este bine stăpânită, energia e canalizată spre nivelul inferior, iar mentalul este deosebit de puternic. Luptătorul nu mai simte greutatea și oboseala corpului, fiindcă a atins starea wangwoo, uitarea de sine, intrând În contemplarea propovăduită de Budha. - Kiba-dachi. - Cum? - Nu este decât o poziție elementară de luptă japoneză, kiba-dachi. Niciodată folosită În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
distrugerea ființei umane și moarte timpurie. Discernământul este capacitatea omului de a alege, de a deosebi, de a face diferența între acțiunile care îi sunt folositoare și acțiunile care îi dăunează. Omul este dotat cu capacitatea de a gândi, cu mentalul, care constituie o uriașă forță creatoare. Din infinitatea de gânduri posibile, favorabile (bune) sau nefavorabile (rele), omul are posibilitatea de a alege ce vrea el, prin discernământul cu care este dotat. Pentru a ști ce să alegi, ce este bine
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
Ce-i porcăria asta, ce-i cu dulcegăriile astea nesărate ? Nu mă fierbe, stimabile ! - zic. Păi, ia stai jos și cugetă : ce-ți spun ție cuvintele astea românești atunci cînd se ridică de la masă și taie frunză la cîini prin mentalul nostru național ? și m-a tocat mărunt cu pilde bine asortate : Despre cel ce-a făcut o gafă, greșeală sau ilegalitate se spune că „s-a prăjit” sau „s-a fript”. „Nu mă fierbe, stimabile”, strigă Trahanache atins de impaciență
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pună în aplicare, să realizeze, nu doar prin slogane sau materiale publicitare. În momentul în care sistemul reușește să țină pasul și să pună în practică ceea ce emană materialele sale publicitare, are loc o identificare între cuvînt și faptă în mentalul individual sau în cel colectiv și, dacă acest lucru se derulează și constant în timp, sistemul are toate șansele să devină credibil și să devină un partener agreat de către siste-mele vecine. Pot exista și reacții negative, la o asemenea manieră
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
urmă, de a-l atrage pe cel care le citește, pentru ca acesta să apeleze la serviciile sau produsele oferite de respectivul sistem prezentat. De aceea, aceste pagini de prezentare trebuie foarte bine gîndite și trebuie să se muleze, practic, pe mentalul colectiv al unui grup țintă, căruia i se adresează. De asemenea, acest serviciu specializat tre-buie să vină cu oferta care să satisfacă doleanțele sau cerințele grupurilor țintă și, de asemenea, trebuie să fie capabil să răspundă la absolut orice fel
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
sisteme. Prin informațiile trimise acestor birouri, în mod constant se perpetuează și o anumită trăinicie a legăturii intersistemice. După cum am afirmat și anterior, prin toate aceste mijloace de informare în masă, practic facem cunoscute elemente care creează și susțin în mentalul colectiv un anumit gen de imagine despre propriul nostru sistem, dorită de către noi. Continuitatea și permanența acestui proces de informare a opiniei publice sînt condiții obligatorii pentru ca imaginea propriului sistem să se mențină în mentalul individual și colectiv. În anumite
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
care creează și susțin în mentalul colectiv un anumit gen de imagine despre propriul nostru sistem, dorită de către noi. Continuitatea și permanența acestui proces de informare a opiniei publice sînt condiții obligatorii pentru ca imaginea propriului sistem să se mențină în mentalul individual și colectiv. În anumite situații, chiar și informațiile negative sau părțile mai puțin bune ale propriului sistem sînt mai benefice pentru imagine decît absenteismul. Dacă apar probleme în interiorul propriului nostru sistem, pe care nu le putem ascunde, este bine
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]