19,489 matches
-
atunci cînd simte că, dacă nu ar face-o, ceilalți ar săvîrși o greșeală. În mitologia greacă, zeița proteguitoare a unui loc sau a unui cămin purta numele de Hestia: era spiritul protector a cărui prezență influența în chip prielnic mersul lucrurilor. Adriana Bittel este o Hestia modernă al cărei lăcaș menit proteguirii este redacția României literare. 2) Cam jumătate din cei care trec pragul României literare o caută pe Adriana Bittel. Fiecare aduce un articol, o carte sau o nouă
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
eșecuri! Îl privesc cum se încruntă, cum își încleștează fălcile, cum strânge din sprâncene încât un rid minuscul apare deasupra nasului, prevestind marile griji de mai târziu. Dar și aceasta e o grijă, o grea încercare, după marea victorie a mersului de-a bușilea. Da, se pare că pentru el, noul om, aerul e o substanță îndărătnică, mai greu de stăpânit decât e pentru noi apa. Ai încercat tu, om vechi, să aplauzi în apă? Îl privesc cum se uită când
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
unei umbre ce se mișca doar grație forței de atracție izvorîte din ea. Cînd mergea, simțeam din nou că nu avea nimic din cochetăria studiată a femeilor ce își fac din frumusețe garanția psihică a siguranței de sine. Avea un mers ciudat, cu adevărat neobișnuit, lipsit de orice urmă de elasticitate jucată și de orice undă de legănare afectată. Pașii ei lăsau impresia că în fața mea se mișca un om fără genunchi, ale cărui singure articulații active erau cele ale bazinului
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
fără genunchi, ale cărui singure articulații active erau cele ale bazinului, picioarele mișcîndu-se ritmic și sacadat direct din șolduri, printr-o lege a dinamicii articulare ce scăpa explicațiilor fiziologice. Pășea sacadat, aruncîndu-și picioarele în față într-o atitudine ambulatorie de mers militar, și totuși impresia pe care o lăsa nu era de balerină țeapănă și rigidă, ci de zbatere silnică a unei ființe căreia lumea fizică în care trăia îi pusese condiția nemiloasă și aspră de a se deplasa printre oameni
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
Te-am rănit de multe ori. M-ai rănit și tu. N-am putut să-mi aduc aminte de ce și pentru cine. Ești cumva departe înfășurat într-un halou de fum și dragoste. Ionuț, zîmbetul tău e numai amintire și mersul tău de girafă grăbită e numai amintire. Ștrumfii află mai multe păreri despre ștrumfi Da, Răzvan, a cam început circul - foarte multe orgolii & foarte puțină suferință plus fazele alea stătute de gașcă, în care cîțiva vor să gîndească pentru toți
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
pe măsură. Mihai Ursachi citește "Poem despre Domnișoara Gabriela Șerban și despre unica noastră întîlnire la o expoziție de pictură", Dan Laurențiu, clătinîndu-se încă de otrăvurile Evei lăsate în hotel, îmi elogiază pictura, descriind-o pe otrăvitoare. Cvasinaturalist. Ave Eva. Mersul ei în buiestru, de haute couture, printre cei ce așteaptă tramvaiul, îi face brusc invizibili. Nu mai e nimeni în stație, au dispărut cu toții, ginșii ei tratați plesnesc sub colosala presiune a sfidătoarelor fese. Rotundul primordial, anulînd totul în jur
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]
-
de nisip. (o părere, s-ar putea spune, dar apele și-au retras amintirile de pămînt. pămîntul, amintirile de ape. orbita s-a închis ca o casă pustie). naufragiații locului calcă în fiecare urmă de aripă, pentru a învăța iarăși mersul din zbor. mersul pe dale de aer, pe dale de cer. peste iederi și piscuri, pașii curg tot mai sigur. pașii grei ai marelui gol. prinși în închipuirile de pe margine, începem o nouă urmă din urmă. în partea secetoasă a
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
părere, s-ar putea spune, dar apele și-au retras amintirile de pămînt. pămîntul, amintirile de ape. orbita s-a închis ca o casă pustie). naufragiații locului calcă în fiecare urmă de aripă, pentru a învăța iarăși mersul din zbor. mersul pe dale de aer, pe dale de cer. peste iederi și piscuri, pașii curg tot mai sigur. pașii grei ai marelui gol. prinși în închipuirile de pe margine, începem o nouă urmă din urmă. în partea secetoasă a zilei, în care
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
rece, a primilor pași în Cosmos? De ce am mereu senzația că numai atunci, în anii '60, lumea știa să se bucure, să facă filme, să scrie romane, să iubească, să creadă în ce făcea? Mă înșel eu? Pe vremea aceea, mersul la cinema era o adevărată sărbătoare la care participa întreaga familie. În sfârșit, se aduceau filme bune din Apus. De dimineață, foarte devreme, tatăl sau fiul cel mare se ducea să cumpere bilete pentru după-amiaza ori seara aceea; soția și
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
de vânt, Alt duh al casei o să-mi spună Cu taina nopții să-l descânt Și să-i aduc de lângă stele, Din munții cerului străini, Tăcerile de aur, grele, Parfumul naltelor grădini; Dar neștiind să le fac parte De-atâta mers în lung și-n lat, Poate rămâne-voi departe, Ori poate, nici n-am fost plecat Poate-ntr-o zi Nimic din jur nu mi-e știut deplin, Doar amăgirea este zestrea mea, De-ar fi spre răsărituri să mă
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
Lică pentru a fi jefuit este evreu. Mă tem că această scăpare din partea autorului nu este una pur accidentală. Dumnezeule mare, s-ar fi găsit oricînd o sută de ,arîndași" români gata de oferit lui Lică spre căsăpire pentru bunul mers al narațiunii. Și dacă nu s-ar fi găsit, s-ar fi putut împrumuta unul deja celebru de la colegul junimist al domnului Slavici, I.L. Caragiale. Așa, se poate spune că, prin scrisul său iresponsabil, scriitorul din Șiria (N.B. poate că
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
facă metafore măgulitoare. Prins pe cerul propriei sufragerii ca o Lună, omul anului 1865 verifică legile cosmice citind romane. Deși cosmosul e același, iar legile lui se confirmă, lumea s-a schimbat mult: de-acum încolo orice om poate controla mersul Lunii de-acasă de la el, între două îmbucături, la dejun sau la cină. (Din volumul în intimitatea secolului 19, în curs de apariție la Editura Humanitas)
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
lui Macedonski: Aceștia-s creditori... va fi redată: Aceștia-s creditorii. Dacă s-ar fi priceput măcar la versificație, ar fi observat că emistihul într-un vers de 14 silabe numără 7 silabe, nu 6, și ar fi îndreptat din mers eroarea. În aceste condiții, ar fi prea mult totuși să-i pretindem să observe lucruri mai rafinate, căci poetul scrie uneori și cu doi i, dar numai atunci când în ortografia actuală sunt necesari trei. Copii în pensioane, în grafia lui
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
prin iubire e nobila cauză, dulcea povară de urmat. Pe drumul încercărilor sufletești sunt presărate semne, pentru aflarea unui sens, pentru găsirea ,,liniei inimii”. Baki Ymeri ne provoacă la un slalom printre primejdiile sufletului îndrăgostit. Sentimentele au fluiditate, în tradiția mersului implacabil al celor pământești: ,,Străzile/ Își deschid însetatele guri/ Pentru a înghiți/ Viețile noastre/ În vreme ce agrafa părului tău/ Rămâne ca decorație uitată/ Pe pernă.” (Agrafa). Estetica pasiunii își arată, uneori, latura obscură: ,,Cum să nu-mi placă mirosul amar/ Al
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
de profet Apoi Țărâna mi-a zis: Nu-mi aduc aminte de fața voastră Când trupul și sentimentele Le ai în țări străine (CH - Berna, 16. 04. 2001) INTEGRAREA (Integrimi) Până când în jurul pietrei va încolți iarba Până când soarele va schimba mersul său Până când nu va cădea întunericul Până când verdeața va înverzi în întuneric Până când apa se va întoarce înspre sus Emigrantul nu va aranja integrarea sa (CH - Rorchbach, 14.12. 2000) EU ȘI FLUVIUL El curge... Eu sunt aici Aceasta este
POEZIE ALBANEZĂ DIN ELVEȚIA SHEFQET DIBRANI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380677_a_382006]
-
mea”: „Când o să mor nu păcătuiți să mă plângeți/ Vă rog peste mine să se arunce noroi/ Și peste noroi domnia urmelor scriselor mele/ Nu-i spuneți nimănui despre moartea mea/ Tăcerea să domneacă pretutindeni/ Urmele să pornească ele cu mersul lor/ Prin pădurea fără zgomot să vină/ Cronici nenumărate despre lumea cealaltă/ Și să nu se simtă deloc urmele mele prin pădure.../ Pe piatra mormântului să fie scris cu sfială/ Numele meu ca să fie adus aminte pe veci/ Sub umbrele
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
a chemărilor” (Ibidem), între nostalgie și patetic. Un semnal-apel erotic, cu pudoarea emoției sincere, adolescentine, care, deși anxioasă și crispată, rămâne la nivelul unui strigăt disperat de iubire neîmplinită: „Cu gândul îți ademeneam vorbele,/ cu ochii îți ardeam zâmbetul,/ cu mersul îți chemam drumul,/ cu plânsul îți inundam calea” („Rătăciri”, pag. 14), ca să alunece spre speranță: „Locuiam ca un mac în lanul de grâu/ până au venit secerătorii/ și din verbul meu au făcut drog/ iar din inima ta, pâine” (Ibidem
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
felul în care se raportau la familie și la înțelesul timpului liber. Nici astăzi, în anul 2013, lucrurile nu stau altfel. Atmosfera de Crăciun din casa Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta, serioși și austeri, preocupați până la amănunt de mersul românesc, precauți și solitari, conduși de simțul datoriei, va fi fost complet diferită de cea din familiile succesorilor lor. Ei, părinții unei copile dispărute la vârsta de patru ani, au rămas până la capătul vieții cu simțământul de neșters că sunt
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
a avut loc. Realitățile, uneori crude, alteori binecuvântate, ale fiecărei zile din an și-au pus amprenta pe sărbătoarea Ajunului și a celor trei zile de Crăciun, de fiecare dată. Familia Regală, atât de fundamental legată de națiune și de mersul ei zilnic (în țară și în exil, deopotrivă), a trăit sărbătoarea Nașterii Domnului sub semnul prezentului românesc și al trăirii națiunii din acel an. sursa :www. romaniaregala.ro/ Referință Bibliografică: 150 de Crăciunuri ale Familiei Regale române / Cornelia Curtean : Confluențe
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
cum va fi după această operație... Iar în momentul în care am ajuns în fața faptului împlinit mi-am dat seama că sunt total nepregătită pentru acest moment... însă operația avusese loc... iar timpul niciodată nu vrea să se întoarcă din mersul lui grăbit... așa că a trebuit să suport consecințele neinformării mele la vreme. Atunci am învățat cu adevărat ce înseamnă durerea dar mai ales am învățat ce este cu răbdarea, de care avem nevoie pe parcursul vieții noastre... dar mai ales în
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380777_a_382106]
-
de cetatea numită Thalas, în care locuiau și germani... Când am ajuns însă la cetatea lui Mangu Cham, am aflat că Mangu îi transferase pe aceștia de la Thalas spre răsărit la un sat numit Bolac, cam la o lună de mers de aici, unde ei lucrează la minele de aur”. Pliniu (lib. VII. 3. 3) ne spune că semițiile scite, atât cele din Asia cât și cele din Europa au purtat în vechime numele de abarimon, adică arimonii albi. (N. Densușianu
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
a umblat după mărțișoare, cel puțin în București, patria adevărată, pe cît se pare, a micului birlic de metal și sticlă, legănat între sîni." În iureșul bucureștean care-ncuscrește griji mari și bucurii mărunte dar, încă, îndestulătoare, se amestecă, din mersul unui călător cu zăbavă, bătrîne aproape vrăjitoare, care pot să țină lecții de folclor, profesori de istorie și copii învățînd, pe fir alb-roșu, căile prieteniei-iubirii. Să fie "de zîntîi". Vraja se strică repede, peste numai o lună: "însuși firul de
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
Un oraș frenetic, care nu are anotimp, altul decît o primăvară amestecată, sucită, în care cad culori și muzici neasortate, mărturisind, pe multe limbi, același lucru: viața. Cosmosuri scofîlcite într-un careu de blocuri au, slobozite de flerul unui poet, mersul lor înalt: "Și sufletul meu aprinse o țigare, la focul luceafărului scăpărat în bolți." O cabală pentru București, pentru plimbările în Cișmigiu și pentru reculegerile cu ochii în albastru. Dacă am avea un imn, care n-ar fi, ca aiurea
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
Al. Dima. Pagini dense de istoria folcloristicii românești contemporane, adică de după cel de-al doilea Război Mondial, scrie Iordan Datcu în studiul final al acestui volum, Etnografia și folcloristica în anii 1948-1958. Bornele temporale ale investigației sunt impuse de chiar mersul evenimentelor politice, căci după abolirea Monarhiei, noul regim își impune cu mijloace nu o dată violente punctul de vedere. Este epoca în care au loc "cele mai brutale ingerințe în domeniul etnologiei, care vor avea consecințe pe termen lung. Ca și
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
se trece la limba română. Îmi pare rău că mama mea, care a predat română, numită în perioada sovietică ”moldoveneasca”, nu a apucat cu doar doi ani aceste vremuri. Numai că forțele imperiale ruse au avut mereu grijă să devieze mersul normal al lucrurilor în Basarabia și, de aceea, după proclamarea Independenței, au operat prin servilii lor comploturi și scenarii care să ne oprească din mersul de care au dat dovadă balticii. De aceea, este extrem de important ca avem acum o
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]