1,819 matches
-
urle că se plictisea și că n-avea nimic de făcut, dar, în schimb, replică: — Da, vă mulțumesc. V-ați făcut cu toții comozi, în locuințele voastre? N-am avut timp să ne facem comozi. — De ce? — Nu se mai termina cu mesagerii din partea altor clanuri. Au sosit atât de mulți vizitatori? De ce n-ați venit să-mi spuneți? — Spuseserăți că doreați să vă odihniți pe ziua de azi și n-am vrut să vă deranjăm, stăpâne. Trasând cercuri cu degetele și ciocănindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ceea ce așteptasem. Mi-am apucat mobilul de pe măsuță, hotărâtă să vorbesc cu Angela. În ciuda a tot ce Îi spusese mama, eram sigură că aș fi putut să o conving că puteam dansa. Peste jumătate de oră, mă plictisisem să ascult mesageria. Cum era posibil ca Angela să aibă mobilul Închis? Era total necaracteristic ei. Și extrem de enervant pentru mine. ― Ok, știi ce? zise Maria. Ești mult prea stresată. ― Ce vrei să fac? Nu răspunde! ― Ok, va răspunde mai târziu. Între timp
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
să scape. Trebuie să plătească ! Mami zice mereu... Se aude un scârșnet brusc de roți. Ups ! Stai, c-am intrat În ceva. Te sun eu Înapoi. Telefonul amuțește. Sunt Încremenită de groază. Îi formez numărul frenetic, dar intră direct pe mesagerie. — Jemima, zic imediat după bip. Jemima, trebuie neapărat să oprești chestia asta ! Trebuie să... mă opresc abrupt, În clipa În care Jack apare În fața mea, cu un zâmbet cald. — Trebuie să Înceapă, spune și mă privește curios. S-a Întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
spune Jack, privindu-mă intrigat. Pari cam agitată. — N-am nimic ! zic. Sunt doar Încântată ! Îi zâmbesc cât de radios pot, după care aștept până când se află destul de departe ca să nu mă audă. Imediat, formez numărul Jemimei. Îmi intră iar mesageria. Îl formez iar. Din nou, mesageria. Îmi vine să urlu de frustrare. Unde e ? Ce face ? Cum să o țin din scurt, dacă nu știu pe unde naiba umblă ? Rămân nemișcată, Încercând să fac abstracție de panica ce-mi dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cam agitată. — N-am nimic ! zic. Sunt doar Încântată ! Îi zâmbesc cât de radios pot, după care aștept până când se află destul de departe ca să nu mă audă. Imediat, formez numărul Jemimei. Îmi intră iar mesageria. Îl formez iar. Din nou, mesageria. Îmi vine să urlu de frustrare. Unde e ? Ce face ? Cum să o țin din scurt, dacă nu știu pe unde naiba umblă ? Rămân nemișcată, Încercând să fac abstracție de panica ce-mi dă târcoale, Încercând să găsesc o soluție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
gândesc. Poate nu a înțeles exact ora sau poate a trebuit să se schimbe în hainele de nuntă. Sau poate... Însă nu e nici acolo. Nici în bucătărie, nici sus. Și, când formez numărul lui de mobil, îmi intră direct mesageria. Fără grabă, intru în dormitorul meu și mă las să cad în pat, încercând să nu mă gândesc la toate gândurile negre care trec prin în minte. Vine, îmi repet. E... pe drum. Pe fereastră îi văd pe Tom, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ți‑am lăsat mesaj pe mobil imediat ce s‑a putut. Nu l‑ai primit? Îmi înșfac telefonul, dându‑mi seama cu o senzație de rău la stomac că nu mi l‑am mai verificat de destul de mult timp. Și, firește, mesageria clipește de mama focului. Nu, nu l‑am primit, zic, uitându‑mă fix la telefon, cu privirea pierdută. Nu l‑am primit. Am crezut... Nu mai pot să continuu și dau vag din cap. Nici nu știu ce am crezut. Oare chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
la ea cu o privire goală, apoi, brusc, îmi amintesc când am fost cu Luke la Barnes and Noble. Am cumpărat o groază de cărți de pus pe măsuța de cafea și Luke mi‑a sugerat să le trimit cu mesageria companiei lui în loc să le car după mine. Parcă a fost acum o mie de ani. A, da, știu ce e. Șovăi. A zis ceva și... de Luke? Nu, spun Suze pe un ton de scuze. A zis doar că poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
și să-l sune pe David ca să-l anunțe ce se întâmplase? Ideea inițială a fost că da, trebuia să-l sune. După ce a format numărul lui David, Fiona a așteptat câteva secunde, apoi a auzit telefonul cuplând direct pe mesageria vocală. —Bună, eu sunt. Voiam doar să te întreb ceva. Discutăm mai târziu. Închizând telefonul, femeia s-a gândit la ce spusese. Nu voise să-l facă pe David să intre în panică spunându-i adevărul. De ce să-i strice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
dolmas și chebapuri. Mă asculta o vreme, dar, de Îndată ce vedea o muscă În raza de acțiune a redutabilei sale ustensile, ispita era prea puternică, lovea. În cea de-a patra zi, mi-am găsit loc la bordul unui pachebot al Mesageriilor maritime, care făcea ruta Marsilia-Istanbul-Trapezunt, până la Batumi, portul rusesc din răsăritul Mării Negre, de unde am luat trenul transcaucazian spre Baku, la Marea Caspică. Primirea făcută acolo de consulul Persiei a fost atât de amabilă, Încât am șovăit să-i arăt scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
unde m-am oprit să cumpăr apă, domnul de la bar mi-a zis să caut la Arudy un loc de dormit, la parohie, și mi-a dat un număr de telefon. Am sunat de mai multe ori, dar a răspuns mesageria vocală, cerându-mi să las un mesaj, și am lăsat, spunând cine sunt și că doresc un loc pentru a rămâne peste noapte. In orele de după amiază și apoi spre seară, simți cum oboseala se acumulează în mușchi, oase, cum
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
ea, slujindu-i pe alții. Armin purta ochelari și îl anunța de pe-acum pe bărbatul tăcut ce urma să devină. Dar era înconjurat de fețe voioase și de prieteni care sfidau apăsarea de a trăi în Iran. Intră în mesagerie și-i scrise: „Armin, dragul meu, cunoști vreun Omid, infirm de război? Tu ce mai faci, fiule? Mama ta e bine? E întâia oară când văd atâtea imagini cu voi și sunt tulburat: îmi par cât o viață din care
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
iar relațiile virtuale „față-în față” medic-pacient vor exista fără să întâmpine bariera timpului și cea a spațiului. Uneori, totuși, medicul ar putea fi un computer sau un ciberdoctor. Exact cum am acceptat deja alte influențe ale mașinăriilor asupra omului, de la mesageria vocală la computere, vom ajunge nu numai să acceptăm, dar și să solicităm și să acordăm încredere ciberdoctorilor. Este posibil ca unii consumatori să poată să beneficieze de mai mult sprijin din partea unui computer interactiv, inteligent, decât a unui medic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
și a ciberdoctorilor întrucât precizia și încrederea degajată de aceștia sunt net superioare decât aceleași trăsături ale ființelor umane. Utilizarea roboților și a ciberdoctorilor va fi un șoc pentru mulți dintre noi la început, dar la fel a fost și mesageria vocală și comerțul online. Dreptul la longevitate În deceniile ce vor urma, vom solicita ca ciberdoctorii, robodoctorii și doctorii noștri reali să sprijine mare parte din concentrarea consumului de masă asupra medicinii preventive - un program de îngrijire a sănătății noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
PÎnă răspunde, inima Îmi bate să-mi spargă pieptul. Știu că o să vadă că e numărul meu și va putea să hotărască dacă să răspundă sau nu. Dar nu răspunde, iar telefonul continuă să sune. În cele din urmă, intră mesageria vocală. Într-un fel, mă simt ușurată. E mai ușor să lași un mesaj decît să vorbești. Iar asta nu Înseamnă neapărat că Dan mă evită. Ca de obicei, mobilul e probabil Îndesat bine Într-un buzunar sau pe fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
deja de un metru șaptezeci și trei. Apoi Își vopseau unghiile cu ojă albastră. Alteori stăteau cocoțate pe gărduleț, În fața institutului Miriei, care studia la Turistm, pe strada Panisperna, sau coborau pe Corso și mergeau să asculte noile apariții de la mesageriile muzicale. Petreceau ore Întregi În megastore cu căștile pe urechi, și ea asculta Într-adevăr piesele, pe când Miria se prefăcea doar, În timp ce privea În jur, căutând pe cineva cunoscut. Astăzi Miria ochise un tip foarte Înalt, iar când făcea astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
exact în același timp cu Rahela. Într-o clipă, Bilha și Zilpa au apărut și ele și toate cinci ne holbam la mesagera din Mamre, a cărei rochie lucea argintie în lumina albăstrie a zorilor. Vorbea prețios, așa cum fac toți mesagerii: - Rebeca, preoteasa din Mamre, mama lui Iacob și a lui Esau, bunica a sute de miriazi, vă cheamă sub umbra terebinților la sărbătoarea orzului. Să fie anunțat Iacob. Declarația vizitatoarei a fost primită în tăcere. Vorbea cu un accent ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Nathaniel mă privește atent din pragul ușii. — Păi... OK. Mă trezesc zâmbind. OK. Dacă asta vreți... am să rămân. Mai târziu, după ce am mâncat cu toții mâncare chinezească la pachet, îmi scot mobilul, sun la biroul mamei și aștept până intră mesageria. — E în regulă, mamă, spun. Nu e nevoie să rogi pe nimeni să-ți facă servicii. M-am angajat deja. Și las telefonul jos. E ca și cum un lanț care mă ținea s-ar fi rupt. Sunt liberă. ZECE Singura problemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cuprinsă de nervozitate subită. N-am mai avut nici un contact cu lumea exterioară de o zi și ceva. Știu că mai sunt și alte mesaje în telefon, dar nu l-am citit pe nici unul. Știu că am mesaje și în mesageria vocală, dar nu am ascultat nici unul. Nu vreau să știu. Am pus un zid între mine și toate acestea. Pun degetul pe mobil, spunându-mi că ar fi mai bine să-l bag la loc în buzunar. Însă acum mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
să scape. Trebuie să plătească ! Mami zice mereu... Se aude un scîrșnet brusc de roți. Ups ! Stai, c-am intrat În ceva. Te sun eu Înapoi. Telefonul amuțește. SÎnt Încremenită de groază. Îi formez numărul frenetic, dar intră direct pe mesagerie. — Jemima, zic imediat după bip. Jemima, trebuie neapărat să oprești chestia asta ! Trebuie să... mă opresc abrupt, În clipa În care Jack apare În fața mea, cu un zîmbet cald. — Trebuie să Înceapă, spune și mă privește curios. S-a Întîmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Jack, privindu-mă intrigat. Pari cam agitată. — N-am nimic ! zic. SÎnt doar Încîntată ! Îi zîmbesc cît de radios pot, după care aștept pînă cînd se află destul de departe ca să nu mă audă. Imediat, formez numărul Jemimei. Îmi intră iar mesageria. Îl formez iar. Din nou, mesageria. Îmi vine să urlu de frustrare. Unde e ? Ce face ? Cum să o țin din scurt, dacă nu știu pe unde naiba umblă ? Rămîn nemișcată, Încercînd să fac abstracție de panica ce-mi dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
agitată. — N-am nimic ! zic. SÎnt doar Încîntată ! Îi zîmbesc cît de radios pot, după care aștept pînă cînd se află destul de departe ca să nu mă audă. Imediat, formez numărul Jemimei. Îmi intră iar mesageria. Îl formez iar. Din nou, mesageria. Îmi vine să urlu de frustrare. Unde e ? Ce face ? Cum să o țin din scurt, dacă nu știu pe unde naiba umblă ? Rămîn nemișcată, Încercînd să fac abstracție de panica ce-mi dă tîrcoale, Încercînd să găsesc o soluție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
al zilei și nici să mi se trimită mesaje electronice lipsite de curtoazie. Nimic din ceea ce vor să-mi spună ființele aflate pe acest corp cosmic numit Terra nu este de fapt urgent - iată principiul meu. Invenția telefonului mobil, a mesageriei electronice, precum și a altor sisteme de interconexiune rapidă a dus de fapt la distrugerea unui gen literar extrem de drag mie - genul epistolar. Cîteva secole de operă epistolară au fost măturate astfel cu brutalitate din educația tinerilor și a contemporanilor noștri
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
drum. Nu-și întoarse privirile înapoi, dar Starețul su siguranță spiona plecarea lui, drept care Tommaso strigă: Oaia molipsită pleacă, n-o să mai aveți pe cine mulge. VIII La Altomonte a dat de o vrăjmășie pregătită și pusă la punct de mesagerii ce sosiseră înaintea lui. Era tratat ca un paria, certat pentru orice-ar fi făcut, atenționat necontenit să-și facă datoria de călugăr; jurase să respecte regulile și să-l apere pe Cristos așa cum o cerea tradiția mânăstirii și cum
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
țigară, spuse Maca. Ți le-am dat pe toate. De ce simt toți nevoia să-mi ceară o țigară ? — Dacă nu mai ai, îți dau eu. Da’ mai caută-te... Își duse totuși mâna la buzunarul de la piept, însă pentru că auzi mesageria telefonului mobil. Se trase mai aproape de felinar, să citească. Citea fără să înțeleagă. Dar literele ce îi jucau pe dinaintea ochilor se potoliră până la urmă și atunci scoase un urlet. Motanul scheună, pierzându-se în întuneric, iar bărbatul, ridicând din umeri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]