493 matches
-
doar nu s-auzeau alți lăutari decât tot grierii cei care țârâiau mocnit în iarbă. "Ce mare sărbătoare, ce bucurie a cuprins lumea, de s-au pus toate stihiile pe chef?..." gândii eu. Când iată că din fiecare gură de meterez, din fiecare crăpătură de zid, de sub fiecare piatră răsturnată răsăriră sumedenie de oameni, cu feliurite chipuri, în feliurite costume, care, după ce au intrat în joc, au început și dânșii să-mi facă aceleași schime, aceleași semne. Erau plăieșii 190, arcașii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de pântece, după o țigancă Înaltă, zdravănă, de mare alură și stil atunci când, răspunzând huiduielilor mulțimii, Își ridica poalele și se bătea cu palma peste bujaverca ei neagră și nespă lată. Machiavel povestește despre Ecaterina Sforza că sta sus pe meterezele citadelei Ravaldino când oștile lui Cezar Borgia i aduseseră sub ziduri pe băieții ei, amenințați cu moartea dacă maica lor neîm blânzită nu preda cetatea. „Dobitocilor, le răs pundea Ecaterina ridicându-și poalele și bătându-se cu palma peste născătoarea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
scârțâituri și zgomote apocaliptice. Pe drept cuvânt, la auzul acestei "muzici" sinistre cu inflexiuni ucigașe, copiii se simțeau cuprinși instantaneu de o teamă paralizantă, căutând brusc un punct de apărare și ascunzându-se înapoia fustelor mamelor ca în spatele unor inexpugnabile metereze fortificate. Șintărul nu era o persoană iubită; dimpotrivă. Cine pronunța numele lui trăia cu impresia că își spurcase și otrăvise cavitatea bucală cu o substanță rău mirositoare, lipicioasă și înecăcioasă, simțind imperios nevoia unei purificări cu anafură și agheasmă. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
lumânări aprinse, se întorc cântând cântarea la prohodul morților. De undeva, de departe, clopotul schitului prinde a bate în dungă. Încet-încet, peste câmpul de bătălie, peste trupurile straniu încremenite, fulguiește ușor... Se lasă înserarea... 2 Strălucită izbândă! Pușcile bubuie pe metereze de se zguduie cetatea. Trăiască binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn a toată Țara Moldovei, Învingătorul de la Podul Înalt, glăsuiește boier Stanciu din jilțul său de "Mare și prim sfetnic de taină" și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
jumătate de stejar trosnește pe jăratec. Din Târgul Sucevei, din vale, urcă zvon îndepărtat de alăute, chiote, larmă, veselie, ca la nuntă. Clopotele Sucevei, toate, umplu văzduhul cu dangătul lor vesel de data aceasta. Din timp în timp, pușcile de pe metereze slobozesc câte o salvă în cinstea izbânzii și a Măritului Domn și Voievod, "Învingătorul de la Podul Înalt". Moldova toată e în sărbătoare. Ninge cu fulgi mari ce plutesc lin, ușor-ușor, ca să se culce în patul alb de pe pervazul ferestrei, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan. Ce spui? face Ștefan pe miratul, deși prea bine știe. Chiar așa a spus Slăvitul? De barbă? întreabă și își mângâie obrazul, cu un zâmbet șăgalnic. Regret: barba-rade... de musteață, poate... Boierii pufnesc în râs, o dată cu bubuitul pușcilor pe metereze. De nu era "Ghiaurul ista spurcat", nu știu, zău, dracu' ne lua, mărturisește Duma, fiul lui Vlaicu și văr bun cu Ștefan, un tânăr pârcălab, iscusit sol și cavaler de nădejde al Măriei sale. Ce vorbești, vere? zâmbește Ștefan înveselit. "Ghiaur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Acu, vor înțelege... Dacă noi, mărunței cum suntem, "am putut", cu atât mai mult împreună, cu toții, uniți... Ne-am aflat noi mai firoscoși și-am ridicat steagul. Am știrbit iataganul turcesc. Am dovedit că "se poate"! O salvă bubuie pe metereze... Șendrea se dezlănțuie: Vestea strălucitei izbânzi va zgudui Europa! Numele tău, Nebiruitul, va străbate mări și țări! Vor... vor... Hooo! Șendreo! Te-ai întrecut din "împărtășanie"! râde Ștefan. Dar Șendrea-i pornit, puțintel afumat, strigă: Lumea... lumea va afla, că la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe ziua de mâine nu suntem siguri... Habar n-au ei, cât sânge am vărsat aici, la Porțile Europei! Moldova o țară de care de acum înainte va trebui să se țină seama, spune Duma Vlaicului. O salvă bubuie pe metereze. Voi, voi toți, ca unu' mi-ați stat alături, ca mii și mii de frați. Iertați-mă că-n toți anii aceștia v-am chinuit, v-am biciuit, am fost neîndurător cu voi!... V-am cerut să dați totul!... Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
conduce prin cărarea deschisă în adunare. Îi sărută mâna: Doamnă, nu mă uita în rugăciunile tale. Maria se înclină ușor și iese. În urma ei, Ștefan strigă cu o nuanță de poruncă: Și, nu uita! Simplu! Fără podoabe! Pușcile bubuie pe metereze... Bre, Neamțule! se răstește Ștefan. Suntem sătui de bubuială! Ne e dor de liniște! Jawohl! sare Herman un tânăr blond, roșcovan, grăsuliu, luând poziția de drepți. Rogu-te, spune moale Ștefan, zi pușcilor să tacă. Și-apoi, curând-curând, ne va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Podul Înalt 10 ianuarie 1475 3 Maria și Constantinopolul Haricleea, îngână Maria, fără să ridice ochii de pe carte, te rog...(în grecește) O dimineață mohorâtă de februarie, în iatacul Doamnei Maria de Mangop. Un vânt hain se strecoară șuierând prin meterezele Nebuisei și zgâlțâie obloanele ferestrei ce gem din balamale. Ploaia bate în geam, șiroiește prelung. În căminul placat cu plăci de faianță închipuind zodiacul, arde țiuind un foc mocnit. Pe perete, câteva portrete de bazilei Paleologi și Comneni; deasupra lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
minuni ale Sfintei Fecioare din Blacherne ocrotitoarea orașului am îngenuncheat în piață. Ne rugam, ne prosternam cu fruntea în țărână, strigam și plângeam în hohote cu sughițuri, cerând Cerului ajutor... Maria... Te rog... Maria! ...Bubuitul tunurilor și răcnetele luptelor de pe metereze se amestecau cu vaietul mulțimii, cu dangătul clopotelor ce parcă înnebuniseră. Fiecare bolborosea sau își striga păcatele, spovedindu-se Cerului, căci moartea era atât de aproape, ne despărțea un zid. Femeile își smulgeau părul, își striveau la sân pruncii ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spune Ștefan și lasă capul în jos, spăsit. Rău îmi pare... Da' ce puteam face? Prea se vânduseră turcilor, vânduseră și țara... Erau niște hicleni. Mă străduiam să te urăsc și nu puteam... Mă urcam în turn, mă ascundeam după metereze și te urmăream, te petreceam cu privirea până hăt-departe, până te pierdeai într-un nor de praf... Mă chinuiam să te urăsc și nu puteam... Ștefan îi pune mâna pe creștet: Și eu... eu nu știam ce comoară se ascunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
egumenul. Tragi rău, zău așa! Ștefan suflă în lumânare stingând-o. Vezi? Poți știi când îți bat clopotele, preacuvioase? Galioanele turcești nu pot duce pușci de mare greutate cu care să spargă turnul aista, își face socoteală Ștefan, aplecat peste meterezele turnului cel mare al Cetății Albe, chibzuind grosimea zidului cu puterea loviturilor venite din larg. Și, totuși, vom întări zidul cu piatră de Măcin. Am poruncit, de mâine chiar. La Constantinopol, își amintește Țamblac cu nostalgie, zidul lui Teodosie era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se păruse că nu arată prea rău. "Ce-ar fi să-mi las barbă? gândi el. Mi-ar da mai multă maiestate... Aș părea, poate, și mai înalt!!..." Ștefan nu putea sta mult timp locului; dădea ocol turnului mărginit de metereze și creneluri. Era spre amurg și soarele la apus incendiase cerul. Țamblac, cu capul pe spate, privea fermecat magnificul spectacol ceresc. Un vultur cu aripile întinse plana în cercuri largi, maiestuos, ca un stăpân al înaltului albastru. Mi-ai amintit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
incendiase cerul. Țamblac, cu capul pe spate, privea fermecat magnificul spectacol ceresc. Un vultur cu aripile întinse plana în cercuri largi, maiestuos, ca un stăpân al înaltului albastru. Mi-ai amintit de Constantinopol... începe Ștefan rezemându-se de marginea unui meterez. Mi-ai povestit asediul și-am tras învățătură din greșelile voastre. Mă obsedează moartea Împăratului Constantin Paleologu... Singur... Singur cu sabia împotriva unei întregi armate... Fantastic! O moarte pentru un mare rege... A căzut o dată cu Împărăția: 29 mai 1453, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu zgomot, deschizând peste șanț drum spre cetate. Ștefan intră primul și tropotul galopului răpăi ritmat pe blănile podului. O duhoare de hoit îl izbi în față și ridică ochii de unde venea putoarea. Alături cu poarta, pe ziduri, legate de metereze, atârnau funii în care, bătuți de ploaie și de vânt, se legănau spânzurate cinci hoituri, care cu limba scoasă, care fără, că le-o ciuguliseră corbii. La picioarele lor, căpetenia, înfiptă într-un par, rânjea cu gura căscată, așa cum își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întâmpină în viață se spune adesea că este un moment greu fiind des utilizate formulări de genul în viață, întâlnești greutăți. Vom observa că ascultarea cotidiană își asumă prea ușor înțelesurile cuvântului greutăți el fiind perceput cu sensul de zid, meterez ce trebuie depășit în salt, care se trece într-un elan de abordare, de proiecție inițial ascendentă. De aici și expresia auxiliară a trece peste greutățile destinului. Dar înfruntarea cu o greutate, în sens propriu, implică actul mutației, a-l
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
care doar 500 de oameni o pot închide și deschide; vuietul ei se aude de la o jumătate de yojana. Totodată regele a poruncit ca fiul său să fie urmărit îndeaproape. După ce apar semnele prefigurând misiunea, precauțiile sunt dublate: se ridică metereze, se sapă șanțuri, se consolidează porțile; la toate ieșirile, sute de gardieni înarmați și în platoșe, corpuri întregi de trupe îl înconjoară și-l supraveghează pe viitorul Buddha. De fiecare dată când părăsește palatul, tatăl său poruncește slujitorilor săi să
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Și tatăl ei fusese unul dintre aceștia. După ce-am trecut podețul de piatră fără balustradă de peste ultimul canal, am ajuns la cartierul de blocuri în care locuia fata. Acestea erau legate între ele prin niște ganguri ce semănau cu metereze medievale. Fiind aproape miezul nopții, la majoritatea ferestrelor nu se vedea nici o lumină. Fata m-a luat de mână și m-a condus repede prin labirintul de ganguri de parcă ar fi vrut să mă ferească de priviri iscoditoare. S-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Fortificarea energiilor psihice ale pacientului poate apela și la alte strategii, precum întreținerea unui jurnal, promovarea umorului, implicarea în diverse activități culturale, sportive etc. Prezența partenerului de cuplu, caldă, iubitoare, securizantă constituie un elixir de neegalat în lupta comună pe meterezele dure ale bolii. Frecventarea unui grup de suport, poate tempera tendința de izolare a pacienților cu maladii cronice grave, plasându i într-un spațiu al confesiunilor libere și al tonifiantelor solidarități umane. Având în vedere aportul major al practicii meditative
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1984, vol. I, p. 723. 127 Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 214. 128 Jacques Le Goff descrie în mod clar și în cuvinte memorabile economia romană: ,,Înlăuntrul acestor metereze (zidurile Imperiului Roman n.n.) el (Imperiul Roman n.n.) exploatează fără să creeze, nu aflăm nici o inovație tehnică de la epoca elenistică încolo; o economie alimentată din jaf, cu mână de lucru servilă pusă la dispoziție de războaiele victorioase și cu metalele
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
rotunjite, împărțit în 3 cartiere. În partea superioară, în dreapta, pe fond de azur, se află o creangă de brad cu un con, totul de argint. În partea superioară, în stânga, pe fond roșu, se află un turn de piatră cu două metereze, cu cornișă și fereastră boltită, despărțită de o coloană, cu un brâu orizontal de piatră sub care se află un crenel, totul de aur. În partea inferioară, pe fond verde, un munte de argint, peste care broșează o lopată și
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
ridicarea bisericii au fost folosite materialele existente la fața locului: piatră de la Barboși, lemnul din pădurile de pe platforma Covurluiului, cărămidă și var, nisip de pe plajele Dunării etc. Arhitectura bisericii este românească și prezintă unele elemente specifice: turnul-clopotniță este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru observarea Văii Dunării, iar în caz de nevoie devenea fortificație de apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevăzut cu o cameră pentru ascunderea valorilor, cu două metereze și o ușă de acces, probabil, spre un
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
prezintă unele elemente specifice: turnul-clopotniță este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru observarea Văii Dunării, iar în caz de nevoie devenea fortificație de apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevăzut cu o cameră pentru ascunderea valorilor, cu două metereze și o ușă de acces, probabil, spre un balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre și metereze. Un alt element de apărare la "Precista" este podul întărit, alcătuit din două părți, una deasupra naosului și a doua deasupra altarului
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
caz de nevoie devenea fortificație de apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevăzut cu o cameră pentru ascunderea valorilor, cu două metereze și o ușă de acces, probabil, spre un balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre și metereze. Un alt element de apărare la "Precista" este podul întărit, alcătuit din două părți, una deasupra naosului și a doua deasupra altarului. Podul este prevăzut cu 28 de metereze. În zidărie, printre rândurile de cărămidă, este folosită piatra, tehnica nefolosită
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]