2,110 matches
-
a laureaților Premiului Nobel, persoane vârstnice, adesea cu o sănătate șubrezită de înde-lungații ani de studiu. Motivul de împotrivire va fi că în felul acesta lista de excepții ar deveni prea lungă, s-ar produce o escaladare. în 2050, ilustre metropole ale lumii, intens cercetate de turiști, vor fi cu succes concurate de nou venite, ce se vor impune prin varietatea surprizelor, la îndemâna vizitatorilor din toate colțurile lumii. Podgorița, Bucureștii vor atrage milioane de călători dornici să străbată imensul bulevard suspendat
Anul 2050 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7965_a_9290]
-
și tinerii săi fii, Nikola și Zeljko. Melodii din diverse țări sunt remodelate prin sensibilitatea muzicală sârbească, unde e la mare preț cântul pe două voci, acompaniat de acorduri și ritmuri îndulcite, mai puțin astringente decât hard-core-ul balcanic, bulgaro-macedonean. Din metropola muzicală Viena a venit la Chișinău Ulrich Drechsler Trio, al cărui protagonist investighează imensul potențial expresiv al clarinetului-bas. Adoptând o componență instrumentală ascetică (fundamentată doar pe pilonii secției ritmice - contrabas și baterie), Drechsler și-a vrăjit auditorii cu impromptu-urile
Culoare cosmopolită and discernămâCuloare cosmopolită and discernământ esteticnt estetic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7980_a_9305]
-
adevăr, unul de excelență. Frății culturale Moda orașelor înfrățite nu e nouă și prinde, pe ici, pe acolo, și în România. În formă sau în fond. Întrutotul deosebite sînt, însă, niște perechi de dată mai recentă, capitalele culturale surori. Două metropole din Europa, care-și descoperă, în răstimpul unui an, afinitățile, poveștile, drumurile încrucișate, viitorul și trecutul. Despre perechea lui 2007, Luxemburg și Sibiu, este numărul 7-12/2008 al revistei SECOLUL 21. Un număr în parteneriat între fundația care editează revista
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7798_a_9123]
-
de curtenitoare eleganță între dascali și studente: pe de o parte un unchi de galantă castitate, de alta parte o cochetărie încrezator-inocentă." în fond, oare de ce nu a rămas Ghyka acolo? Orășelul e (și astăzi încă) adorabil. Distanța de o metropolă (capitala americană Washington) este de puțin peste o oră cu automobilul. Aceeași distanță de munte, distanța mai mică încă de Oceanul Atlantic. împrejurimile sunt (si azi încă) bucolice și dulci. Matila Costiescu avea însă cam 70 de ani și faptul acesta
Matila Ghyka în America by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/7807_a_9132]
-
contrastelor. Discrepanța pitorescă dintre cartierele patriarhale cu alură orientală și centrul occidentalizat, dintre formațiile de jazz cu soliști îmbrăcați în smoching și tarafurile de lăutari cu nelipsitul țambal îi uimeau pe vizitatorii străini ai Capitalei noastre. Contrastele sociale, inerente unei metropole, opuneau pe invalidul de război, cerșind cu decorația atârnată pe piept limuzinei Hispano-Suiza, stăpânită de un proaspăt îmbogățit..." (p. 77) În lumea presei interbelice este, simultan, o carte de istorie a presei românești, de istorie pur și simplu, și o
Parfumul anilor interbelici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7665_a_8990]
-
și simplu, și o declarație de dragoste făcută orașului în care autorul s-a născut și își duce existența. Precum puțini dintre bucureșteni (Alexandru George este, cu siguranță, unul dintre ei, Ștefan Cazimir, altul), Dan Ciachir străbate bulevardele și străzile metropolei fără să uite vreo clipă faptul că, (mai) ieri, pe aceleași artere își purtau pașii oamenii pe care i-a admirat sau i-a privit cu scepticism și îndoită curiozitate. Pe unii a avut șansa să îi cunoască direct (Petre
Parfumul anilor interbelici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7665_a_8990]
-
profesiuni sau locații sunt colorate, scrise cu adeziune, specificul viziunii înlăturând orice imagine a unor București oraș al prăbușirilor, cum încă mai era înfățișat în chiar literatura epocii. în fapt, capitală a țării, Bucureștii tranzitau cu oarecare rapiditate către o metropolă modernă, războiul, comunismul, seisme geologice și social-politice schimbându-i apoi fața de o manieră dramatică. Pe când actualul oraș, mai cuprinzător atât pe orizontală, cât și pe verticală, căutându-și o personalitate, pare a-și revendica și vestigiile istorice. Mai cu
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
Un proiect ce presupune construirea a două tronsoane de cale ferată de mare viteză, parte a unei magistrale internaționale care leagă mai multe metropole europene, precum și modernizarea gării centrale din orașul Stuttgart și mutarea ei în subteran, a fost votat, duminică, de germanii din landul Baden-Wuerttemberg. Astfel, o suprafață de circa 100 de hectare ocupată în prezent de șinele de tren se va transforma
Megaproiect de patru miliarde de euro al Germaniei care va lega Parisul de Budapesta - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68073_a_69398]
-
șterse. Și cu cît depărtarea în timp e mai mare cu atît gradul de estompare pare să fie mai adînc. Cauza nu e de căutat într-o rea-voință măsluitoare, ci în dificultatea inerentă de care se lovește fidelitatea descrierii unei metropole imperiale. Cînd e vorba să surprinzi spiritul unui loc, e mai ușor să înșiri detalii decît să surprinzi o atmosferă. În fond, puzderia de variabile din care se încheagă temperatura trecutului e atît de diversă încît, în locul unei vederi panoramice
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
interioare, așadar "contrafaci" emoția inițială a autorului prelucrînd-o după un tipar ce nu ascultă decît de formula sensibilității tale. Cu ce rămîi pîna la urmă este o Vienă de uz personal, care poate avea prea puțin de-a face cu metropola istoriei reale. Numai că aceasta este o mistificare binevenită făcută din rațiuni de retrăire memorialistică. Și nu doar binevenită, ci inevitabilă. Nu putem învia trecutul unui oraș decît schimbîndu-l după cerințele fanteziei personale. De aceea, după Viena te simți nostalgic
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
mici, un teatru în miniatură în care spectatorii sînt deopotrivă actori și regizori. Unele cafenele sunt cu precădere voioase și pline de vervă, altele mai liniștite și mai prielnice meditației, dar toate sunt pătrunse de un șarm desprins din mentalitatea metropolei danubiene: politețe și serenitate la suprafață, sprijinite pe valoarea centrală a vienezilor - Gemütlichkeit (confort, tihnă, armonie) -, iar în adîncuri dospeala surdă a patimilor, ambițiilor și viciilor. Deasupra, bolțile virtuții civice, dedesubt catacombele servind drept supapă instinctelor reprimate. Se înțelege că
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
des calembours. Bucureștii erau încă pe atunci "o savană de grădini", la fel cum văzuse în I856 un călător francez, Bellanger, citat de Paul Morand în Bucarest, 1935. Aceleași fete în floare, "elegante fără prea mare cheltuială", aceeași atmosferă de metropolă intelectuală care s-a păstrat de-a lungul timpurilor. Între toate acestea, Paul, sosit la București ("un tânăr spiritual, chiar jovial, cu părul castaniu și ochii căprui, elegant în mișcări, de o mare distincție"), bătea anticariatele, cumpăra cărți, discuta cu
Paul Celan în actualitate by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7583_a_8908]
-
Acolo unde Sena e mai frumoasă ca oriunde, fiindcă i s-a zidit un decor mai amplu și mai variat, e piața Dauphine, înconjurată de case vechi, unele rămase chiar din anii monarhului-ctitor. O mare liniște ocrotește acest adăpost al metropolei. Vara e umbră multă și bănci singuratice sub adăpostul înfoiaților castani. E un colț de veche provincie franceză, în mijlocul Parisului zgomotos și dinamic. De altfel, întreg Parisul e alcătuit din pitorești colțuri de provincie franceză. E o sinteză. La numărul
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
Polivalente de la București alături de alți 40 de muzicieni, o orchestră de cameră și o trupă rock. Concertul lui Steve Vai de la București va fi asemănător celui înregistrat și vândut de artist sub numele "Visual Sound Theories", un spectacol ținut alături de Metropole Orchestra din Olanda în 2005. DVD-ul a fost lansat pe 26 iunie 2007, informează Mediafax. Deloc greu de intuit, "fratele muzical" al lui Vai este fostul său profesor, cel care i-a pus chitara în mână, Joe Satriani. "Am
Steve Vai, pe scena Polivalentei de la Bucureşti - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70950_a_72275]
-
iarnă Dl. Eugenide, neguțător din Smyrna Neras, cu-n buzunar plin de stafide C.i.f. Londra: documente la vedere, M-a invitat, în franceză demotică La un prânz la Cannon Street Hotel Urmat de un sfârșit de săptămână la Metropole La ceasul violet, când ochii și spatele Se ridică de la birou, când motorul uman adastă Ca un taxi, pulsând în așteptare, Eu, Tiresias, deși orb, pulsând între două vieți, Bătrân cu sâni zbârciți de femeie, pot vedea La ceasul violet
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
revistele românești, dar se pare că a cedat în fața insistențelor turcilor. Hamanul Tarihi Galatasaray, pentru care artista româncă a realizat acest pictorial, este unul dintre cele mai exclusiviste din Istanbul, la serviciile lui apelând vedetele internaționale în tranzit prin frumoasa metropolă turcă. Așa, de exemplu, John Travolta, la ultima lui vizită pe malul Bosforului și-a trecut și acaestă baie turcaescă în program, lânsând aici nu mia puțin de 300 de euro pentru o ședință. Într-adevăr, frumoasa cântăreață nu și-
Antonia a acceptat să pozeze în ipostaze incendiare - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/73402_a_74727]
-
Blaga spunea, emoționant, "toate stau la locul lor". La americani toate se mișcă pe traiectoria lor, fără să se împiedice unele pe altele. Prietenii mei din New York mă invită într-o seară la restaurantul Rasputin, dintr-un cartier rusesc al metropolei. Pe mese se află un fel de schele de oțel nichelat, pe care farfuriile, aduse în flux continuu, se orânduiesc sub formă de etaje. Mănânc somon afumat de la etajul unu cu salată de crudități de la etajul trei. Mă întreb dacă
Țara de cincizeci de stele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7342_a_8667]
-
Leo Butnaru Toate drumurile din jurul iurtei În vara anului 1989, împreună cu doi colegi de Uniune a Scriitorilor din URSS, unul mai dinspre centrul Moscovei, altul - din împrejurimi nu prea îndepărtate de metropola rusă, prozatori de real talent, în special Veaceslav Piețuh, am întreprins o călătorie prin imensa }ară a Mongolilor - un teritoriu de circa 1,5 milioane kilometri pătrați pentru ceva mai mult de 2 milioane de locuitori. (Pe când biata noastră Moldovă
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
chiar și reacția față de terorism este marcată de tradiționalul individualism și materialism american, un oraș unde oamenii din mulțime, asemănați cu o mare de insecte, nu-și aruncă unul altuia nici măcar o privire, prinși cum sunt în goana existenței cotidiene: "metropola e plină ochi de oameni... Toți reduși de construcțiile impunătoare din jur la dimensiunile unor insecte, însă mișunând peste tot, grăbindu-se în lumina lăptoasă a soarelui de dimineață, concentrați asupra unui plan sau a unui proiect sau a unei
John Updike și „mijlocul“ dilematic by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/7630_a_8955]
-
fenomenului, manifestată prin concentrarea în acest mediu a estetismului asocial cultivat de mișcarea Jung-Wien, apatia socială a artiștilor săi, preocuparea lor excesivă de "tematica psihologică". Concluzia sub acest aspect e generalizatoare și gravă, dar veridică: "Imaginea Vienei unitare și surâzătoare, metropolă a culturii și a traiului nepăsător, este pur și simplu un mit, o ficțiune înjghebată de artiștii cafenelelor, rupți de frământările cotidiene." Că lucrurile stăteau într-adevăr astfel și Viena nu era doar un tărâm al Gemütlichckeit-ului și valsului, al
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
suspansului. 28 Days Later (2002) al recent oscarizatului Danny Boyle a creat o reacție în lanț, urmat fiind de 28 Weeks Later (2007) al lui Juan Carlos Fresnadillo - regizorul excelentului Intacto (2001) - despre un virus al turbării care transformă o metropolă într-un ținut fantomă bântuit de furia canibală a infestaților. Franciza a dat roade în mai recentul Quarantine (2008) al lui John Erick Dowdle, unde aria infecției este restrânsă la un bloc ai cărui locatari sunt izolați și lăsați pradă
Fiori fioroși și groază îngrozitoare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7506_a_8831]
-
e Wong Kar Wai." ? Corespondență din Berlin de la Tudor CARANFIL Născut în 1958, Kar-wai este o creație a puternicii școli de cinema din Hong-Kong, deși s-a născut la Sanhai. Împlinise cinci ani când părinții i s-au instalat în metropola administrată, pe atunci, de britanici, și 15 ani mai tarziu începea o lungă activitate de scenarist la TV. În 1988, isi socotea ucenicia încheiată, si debuta că regizor de cinema, cu Wong gok ka moon, dramă care se petrecea în
Wong Kar-Wai: Omul zilei la Berlinală! Corespondență de la Tudor CARANFIL by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72730_a_74055]
-
britanici, și 15 ani mai tarziu începea o lungă activitate de scenarist la TV. În 1988, isi socotea ucenicia încheiată, si debuta că regizor de cinema, cu Wong gok ka moon, dramă care se petrecea în faimoasele cartiere mizere ale metropolei, remarcată instantaneu de organizatorii Săptămânii Criticii de la Cannes. Frumos început, numai că, în 1991 devine, cu A FEI ZHENG CHUAN/ Aș Tears Go By, gestionarul unui eșec comercial usturător, care-i înlătura posibilitatea să mai facă o a doua serie
Wong Kar-Wai: Omul zilei la Berlinală! Corespondență de la Tudor CARANFIL by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72730_a_74055]
-
TIANSHI / Fallen Angels din 1995 , un killer ostenit, o femeie amorezata de el, o tânără care vrea să-și răzbune o trădare, o altă în căutarea mării iubiri, un mut vagabond și alte personaje solitare își încrucișează drumurile în noaptea metropolei. Cu acesti “îngeri” Kar-wai se vede plasat din nou aproape de Tarantino prin preocuparea pentru insolitul limbajului vizual, abundență efectelor speciale, variațiii de ritm, dar mai ales prin tonul umoristico-jovial al atrocitåților expuse. Regizorul pare că tråiește împreunå cu personajele sale
Wong Kar-Wai: Omul zilei la Berlinală! Corespondență de la Tudor CARANFIL by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72730_a_74055]
-
multicolor sorbindu-ți sângele, alei și copaci și turnuri de fier și pajiști incendiate de asfințituri." (p. 202) Se simte în aceste rânduri seducător-copleșitoare o viziune neopascaliană, de tip Le Clezio: omul devine o cantitate neglijabilă (trestie gânditoare?) în fața agresiunii metropolei tentaculare. La fel de priceput ca în descrierea mediilor sociale se arată a fi Radu Aldulescu și atunci când scrie despre pierderea iluziilor. Toți eroii săi sunt niște învinși. Victime ale timpului în care trăiesc, ale mediului în care se învârt, ale propriilor
Fără iluzii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7155_a_8480]