727 matches
-
o manieră decentă, aș fi bucuros să discutăm. Altminteri însă, mă voi retrage în biroul meu până se va calma”. Tehnica 2. „Identific prima formulare agresivă a șefului meu și îl oblig să o repete. De exemplu, dacă zice « Voi mexicanii din compania asta sunteți toți la fel», nu mă fac că n-am auzit. Îi zic « Poți să repeți ce-ai zis?». «Vreau să mă asigur că am înțeles bine ce ai spus». Dacă este într-atât de necugetat să
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
venea să ies din sală. Revoltat și scîrbit de atîta lipsă de demnitate. El n: Adevărul e că rușii sînt ai naibii de sentimentali. Sînt unici în chestiile astea. El 1: N-aș spune că sînt unici. Și englezii, și mexicanii, și eschimoșii suferă și mor din dragoste. Rușii însă o fac în văzul lumii, fără să le fie rușine. El n: Da... Totuși, nu știu cum să-ți spun, să vezi un bărbat bocind la picioarele unei femei... El 1: Facem gesturi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rol semnificativ l-a avut Editură Seix Barral cu instituirea Premiului Bibliotecă Breve pentru scriitorii hispano-americani. Cei dintâi care au primit acest premiu au fost peruanul Mario Vargas Llosa, în 1962, pentru La ciudad y los perros (Orașul și câinii), mexicanul Vicente Lenero, în 1963, pentru Los albaniles (Meșterii), cubanezul Guillermo Cabrera Infante, în 1964, pentru Vista del amanecer en el trópico (Să vezi răsăritul de la tropice) care se va intitula în 1967, când a fost republicat, Tres tristes tigres (Trei
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în 1963, pentru Los albaniles (Meșterii), cubanezul Guillermo Cabrera Infante, în 1964, pentru Vista del amanecer en el trópico (Să vezi răsăritul de la tropice) care se va intitula în 1967, când a fost republicat, Tres tristes tigres (Trei tigri triști) -, mexicanul Carlos Fuentes în 1967, pentru Cambio de piel (Schimbare de piele), venezueleanul Adriano González León în 1968 pentru País portátil (Țară mobilă), în 1971, scriitoarea cubaneza, Nivaria Tejera, pentru Sonámbulo del sol (Somnambulul soarelui). Românul La ciudad y los perros
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
nu ar mai avea nici un sens. În special pentru americani, funcția naratorului reprezintă o rigoare culturală, instituită cumva arhetipal. În ajunul celebrei bătălii texane de la Alamo, liderul micului grup de soldați federali gardieni ai fortului -, conștient de numărul imens al mexicanilor care așteaptă, afară, ordinul de atac, trasează cu sabia o linie în nisip (un fel de Rubicon al Americii tradiționale!), oferindu-le subordonaților posibilitatea de a o depăși simbolic și de a ieși astfel de sub jurămîntul militar. Cel care dorește
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Jung (a căror vizită autentică în Statele Unite este speculată narativ de către Doctorow), Arhiducele Franz Ferdinand (în fața căruia Houdini pilotează avioane și al cărui asasinat va duce, mai apoi, la declanșarea primului război mondial), Emiliano Zapata și Francesco "Pancho" Villa (revoluționari mexicani). Fiecare în parte iese din "istoria mare" și joacă, temporar, un rol în "istoria mică", dezvăluindu-și slăbiciunile, emoțiile și dorințele secrete într-un cuvînt, umanitatea. Astfel, ei sînt "ficționalizați", părăsesc, pentru o clipă, istoria și intră în literatură. Aici
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
stat sau privată nu a emis obligațiuni pe piețele internaționale, în lunile oc tombrie sau noiembrie ale aceluiași an (graficu l n r. 3.29.); abia în decem brie, o corporație rusească a realizat emisiuni de 300 milioane dolari, iar guvernul mexican - emisiuni în valoare de 2 miliarde dolari. Se observă că emisiunile de obligațiuni au fost surprinzător de pu ternice în primele două luni ale anului 2009. D ebi torii au continuat să pă trundă pe piață, profitând de îmbunătățirea con
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
sunt făcute pentru a fi încălcate. Ehei, marile puteri, ce credeți voi?!? - Da, vor să transforme România într-o colonie, ne desființează industria, agricultura...Care agricultură, minteosule! Da' ce, noi avem agricultură? Usturoi, varză și ceapă de la turci, fasole de la mexicani, grâu canadian, n-ai ce te face de o portocală, o banană colea! și mai stuchi a năduf pe locul știut, chisând preocupat noroiul acela cu vârful toiagului. - Las-că și cu guvernanții ăștia. De fiecare dată când sunt aleși, imediat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
scrie, de fapt Kent, iar Sandu Șpriț Îi face semn că merge pe mâna lui. Gicule, tu trăiești pe altă lume, ești paralel. Să nu te supere adevărul... Scrie și la ziar că ceva e putred În Mexicul ăla cu mexicani. Că nu se leagă niște chestii. Eu zic că guvernul mondial - că dacă nici ăla nu există, atunci ești pierdut definitiv și total - nu știe ce să mai facă și cum să pună mâna mai repede pe putere. Că vrea
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
râsul. A devenit rânjet. Ironia trebuie să gâdile, nu să muște. Plăcerea de a ironiza e sublimă. Până când încep să curgă consecințele. Și eu mă gândeam să înalț niște piramide. Dar aud că mi-au luat-o înainte egiptenii și mexicanii. M-ați învins! Dar lăsați-mă să-mi finalizez râsul. Zâmbetul și mângâierea rămân principalele enzime ale vieții. O urgență a condiției umane este reabilitarea zâmbetului. Zâmbetul prefațează integrala iubirii. Ironia, un procedeu care transformă, cu randament maxim prietenii în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ajuns la aceeași concluzie. Numărul din septembrie 1951 al revistei Harper’s Magazine conține rezultatele unui studiu pe termen lung al obiceiurilor alimentare ale țăranilor mexicani, realizat de dr. Robert Harris de la MIT. Raportul afirmă următoarele: Spre surprinderea cercetătorilor, acești mexicani săraci prezentau mai puține semne de deficiențe cauzate de malnutriție decât elevii din Michigan... Analiza realizată de grupul doctorului Harris asupra tuturor alimentelor consumate de aceștia a arătat că populația Otomis (indieni care locuiesc pe arida Vale Mesquital, situată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
tehnici complicate destinate să reglementeze arta divinatorie. În astfel de societăți, ghicitorii se bucură de un înalt prestigiu grație organizării satisfăcătoare a corpului de tehnicieni. Anumite civilizații superioare au cunoscut la rândul lor metode clasice și școli de divinație: polinezienii, mexicanii, chinezii, sumerobabilonienii, etruscii, grecii și romanii"20. Și astăzi, ghicitorii practică cele mai diverse tehnici de divinație: cartomanție, chiromanție, cheidomanție, cefalomanție etc. Desigur, "ghicitul" are o largă utilizare, termenul fiind folosit de cele mai multe ori în locul celui de "divinație" sau ca
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
1956. Greece before Homer: ancient chronology and mythology. London: Max Parrish [288]. Fortes, Meyer 1957. Malinowski and the study of kinship. Firth, Raymond William, ed., Man and culture. London: Routledge & Kegan Paul, pp.157-188 [108]. Foster, George McClelland 1979. Tzintzuntzan: Mexican peasants in a changing world (ed. rev.). New York: Elsevier [204]. Frankel, Marvin E. 1975. The search for truth: an umpireal view. University of Pennsylvania Law Review 123:1031-1059 [164]. Frankfurt, Harry 1986. On bullshit. Raritan 6(2):81-100 [343]. Freedman
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai sunt semnale, ca la animale, ci semne. Scrierea fonetică nu este o creație ex nihilo a creierului, ea provine din acel grafism ambiguu care explică dublul sens al verbului grec graphein, a desena și a scrie, sau chiar al mexicanului tlacuilo, termen care în limba nahuatl însemna și pictor, și scrib. În schimb, când apare scrierea, preluând cea mai mare parte a comunicării utilitare, ea ușurează sarcina imaginii, care devine disponibilă pentru funcțiile expresivă și reprezentativă, deschisă la asemănare. Să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un secol în urmă. Canada nu a fost niciodată un imperiu, dar a aparținut unui imperiu. Statele Unite sînt un caz similar: de la nucleul celor 13 state de pe coasta de est, țara s-a extins (inclusiv prin lupte cu indienii și mexicanii) pînă pe coasta de vest; și totuși, America nu este un imperiu pentru unicul motiv că este condusă de un președinte. Japonia este și ea un caz special; dacă șeful statului ar fi președinte (ca în America) sau rege (ca
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
nuditate, ca Jérôme Savary, sunt moștenitorii săi și proslăvesc, ca și el, un spectacol complet. Mișcarea Panique provine direct de la Artaud și Suprarealism. Între 1960 și 1962, Arrabal (născut în 1932), Roland Topor, Alexandre Jodorovsky, pictori, dramaturgi, regizori scenici francezi, mexicani, spanioli, au ales cuvântul "panique" (panică) cu ocazia întâlnirilor lor de la Paris, la Café de la Paix, pentru a denumi între ei, nu un grup sau o școală artistică, ci un mod de a fi. În cursul unei conferințe 35, în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
câteva secunde prin aer, dar el își continuă netulburat spectacolul ca pe o scenă. Ceva mai departe, indieni în costume tradiționale pregătesc din faină de porumb și din lapte de var faimoasele tortillas, puternic condimentate, care ard buzele europenilor, în timp ce mexicanii zâmbesc îngăduitor. Câțiva turiști s-au oprit și privesc scena cu aerul pe care-l vor fi avut aztecii văzând "bastonul" cu care conchistadorii ucideau victima îndreptîndu-l spre ea. Obosit de drum, de distanțe și de melancolii mă uit cu
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
să trec prin Mexic fără să văd decât aparențe. Așa cum râsul, la Baudelaire, nu e străin de tristețe, fiesta nu e străină, se pare, de singurătate. Dimpotrivă, singurătatea ar fi, după Octavio Paz, motorul acestei explozii de veselie. Altfel spus, mexicanul are nevoie de sărbători pentru a-și combate tristețea, pentru a ieși din sine însuși. Fără ele, fără zgomotul și strălucirea lor, nu s-ar putea elibera, periodic, de materiile inflamabile pe care le poartă în sine. Fiesta ar fi
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Fără ele, fără zgomotul și strălucirea lor, nu s-ar putea elibera, periodic, de materiile inflamabile pe care le poartă în sine. Fiesta ar fi, deci, nu o simplă problemă de temperament, ci un remediu sau cam așa ceva. În ea, mexicanul se descarcă de toate tăcerile de până atunci și se răzbună pentru frustrările lui. Se dezlănțuie fără limite, pentru a uita ceea ce-l îngrădește în restul timpului. Cântă, dansează, aruncă petarde, nu mai are nici o prejudecată, pentru a fi, măcar
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
acele clipe. Dansul lor. Pentru ce nu? Dansul se transformă în sens. Sufletul se eliberează de zgură. Se limpezește. Parcă totul se întîmplă pentru a spori paradoxurile. Fiesta nu e o mască veselă. E chiotul unui taciturn. Desfrânarea unui timid. Mexicanul iese atunci din rezerva sa obișnuită. De obicei prea tăcut, îi e greu să vorbească normal în aceste împrejurări. Se descarcă violent. Nimeni sau aproape nimeni nu mai este cel de toate zilele. Oameni care sunt îndeobște reținuți și discreți
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
ce n-am înțeles în prima seară a fost tocmai funcția fiestei. Vulcanul este în realitate dans pe vulcani. Sărbătoarea purifică sufletele de toxinele singurătății, de aceea șansa oferită de fiestă nu trebuie pierdută. S-ar zice că, prin vacarm, mexicanul strânge puteri ca să poată tăcea până la următoarea sărbătoare, după ce măturătorii vor strânge de pe străzi florile de hârtie călcate în picioare. calendarul aztec Pe peretele camerei văd fotografia unui calendar aztec. Încerc să-mi aduc aminte tot ce știu despre vechea
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
spun că nu mai pot avea nici o speranță. Profeții lor nu fac decât să le anunțe înfrîngerea. În consecință, nu luptă decât pentru a fi învinși. Fascinați de ideea unui sfârșit inevitabil, fac totul ca el să se împlinească. Acum, mexicanul se întreabă care este adevărata sa identitate. E spaniol? E indian? Cândva, lui Moctezuma i s-a adus un copil cu două capete. Împăratul a cerut prezicătorilor să interpreteze acest semn. Ei i-au spus că imperiul său, asemenea acestui
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
adus un copil cu două capete. Împăratul a cerut prezicătorilor să interpreteze acest semn. Ei i-au spus că imperiul său, asemenea acestui copil, nu-și va găsi niciodată unitatea. Dar nu e simplu să trăiești cu un suflet scindat. Mexicanul aspiră să-și recucerească trecutul și, pe măsură ce-l recucerește, se lovește de obstacole care îl împing în impas. Pentru că el nu mai poate fi nici spaniol, nici indian. Într-un sat care e aproape un cartier al capitalei mexicane, pe
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
un fals Moctezuma. Falsul împărat a răspuns direct unei întrebări, iar Malinalli știa că regulile aztece cereau ca împăratul să răspundă numai prin intermediari. Metisajul, scria Alfonso Reyes, este geniul Mexicului. Dar, dacă mă gândesc la ciudata ambiguitate din psihologia mexicanilor, aș înclina să cred că nici până azi conchista nu e încheiată. Mexicanul nu mai e același om care a ridicat piramidele, dar nu se poate desprinde de ele cu repulsia spaniolilor. Din când în când, se întoarce și le
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
că regulile aztece cereau ca împăratul să răspundă numai prin intermediari. Metisajul, scria Alfonso Reyes, este geniul Mexicului. Dar, dacă mă gândesc la ciudata ambiguitate din psihologia mexicanilor, aș înclina să cred că nici până azi conchista nu e încheiată. Mexicanul nu mai e același om care a ridicat piramidele, dar nu se poate desprinde de ele cu repulsia spaniolilor. Din când în când, se întoarce și le privește cu o emoție pe care nu și-o lămurește pe deplin. E
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]