109,511 matches
-
la Sarajevo a arhiducelui Franz Ferdinand, moștenitorul tronului Austro-Ungariei, și a declarației de război pe care Austria o face Serbiei, avea să izbucnească, energică și contagioasă, cea dintîi conflagrație mondială. Iar peste trei ani, în 1916, chiar la mijlocul războiului, o mișcare deja manifestă dar nebotezată încă, primea prin hazard, odată cu deschiderea Cabaretului Voltaire din Zürich, denumirea DADA. Ea declara deschis, cu o virulență la fel de mare ca aceea a războiului din tranșee, un război împotriva artei burgheze, împotriva convențiilor anchilozate și a
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
războiului din tranșee, un război împotriva artei burgheze, împotriva convențiilor anchilozate și a umanismului decorativ și fariseic. Și pentru ca lucrurile să fie complete, peste cca. zece ani (1924), poetul André Breton avea să publice în Franța Manifestul suprarealismului care, alături de mișcările deja amintite, va provoaca în cultura europeană o răsturnare comparabilă, poate, prin profunzime și prin consecințe, doar cu momentul Renașterii. Secvența II Tot acum și tot ca o consecință directă a primului război mondial, România și, la scară mică, însăși
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
Caransebeș nu este lipsită de importanță pentru Corneliu Baba și ea își va găsi un ecou puternic în însăși configurația operei sale de mai tîrziu. Migrația din Oltenia în Banat, chiar dacă acum însemna o deplasare în aceeași țară și o mișcare pe un spațiu geografic mic, era, în fond, un salt uriaș dintr-o lume în alta, experiența unei alte civilizații și descoperirea unor alte repere. Provincial ca așezare pe hartă și lipsit de importanță în sine ca centru urban și
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
cert, un leninist de tip, să-i zicem, mai natural, ca Brucan. Însă în momentul în care s-a produs cazul Palach, eu m-am scuturat de emoție și furie și am spus că este sfîrșitul relației mele cu această mișcare. Răspunsul meu a fost o criză de conștiință extraordinară și am spus că nu vreau să am nimic de-a face cu o mișcare socială care duce la asemenea dezastre umane" (p.41). Vladimir Tismăneanu nu încearcă să justifice idealurile
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
am scuturat de emoție și furie și am spus că este sfîrșitul relației mele cu această mișcare. Răspunsul meu a fost o criză de conștiință extraordinară și am spus că nu vreau să am nimic de-a face cu o mișcare socială care duce la asemenea dezastre umane" (p.41). Vladimir Tismăneanu nu încearcă să justifice idealurile de tinerețe ale părinților săi (chiar dacă recunoaște în cîteva rînduri că își adoră mama) nici nu se lansează, ca atîția alții (hélas, post festum
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
că totul pe scenă capătă altă dimensiune, că toată confesiunea respiră teatral prin vocea lui Ștefan Iordache. Din păcate, și în registrul interpretărilor actoricești, al muzicii susținute live de Dorina Crișan-Rusu, al coregrafiei Mălinei Andrei, extrem de ilustrativă în teme și mișcări, sesizăm comentariul pleonastic. Toate aceste componente, atît de importante în reușita unui spectacol, încarcă prea mult, baroc și total ineficient, nefuncțional spectacolul Lolita, care, de aceea, rămîne departe de miza romanului, de renumele și impactul lui, de incursiunea spirituală pe
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
vorbi chiar despre existența unei false "bibliografii vizuale": începutul Sonatei în La major de Mozart va deveni pentru unii (cei mai mulți) "muzica din reclama de la Connex", semnalul introductiv al Simfoniei a V-a de Beethoven devine "muzica din reclama «Petrom. Esența mișcării.»". Desigur, e în primul rând o problemă de educație și de cultură generală. Dar rezultatul e cert: referința și sensul originar se pierd, iar noul sens nu există. Există numai un nonsens semantic aiuritor. O muzică funebră, tragică în conjuncție
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
domnule redactor-șef, În articolul "Ochelarii de cal ai istoriei" semnat de Tudorel Urian, articol apărut în numărul 2 (15-21 ianuarie 2003) al revistei "România literară", se afirmă (col. 3 sus): "Este cunoscut faptul că, cel puțin la începuturile sale, Mișcarea Legionară a parcurs o fază idealistă, scopul ei declarat fiind revigorarea morală a societății românești. Ea a îmbrăcat forme violente după executarea lui Corneliu Zelea Codreanu, totul culminând cu rebeliunea legionară și cu barbara asasinare a istoricului Nicolae Iorga." Istoria
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
românești. Ea a îmbrăcat forme violente după executarea lui Corneliu Zelea Codreanu, totul culminând cu rebeliunea legionară și cu barbara asasinare a istoricului Nicolae Iorga." Istoria ne arată, însă, că prima parte a acestei afirmații este cel puțin incorectă, pentru că Mișcarea Legionară, prin asasinatele și încercările de asasinat cu caracter politic săvârșite între anii 1924 și 1938 (anul executării sumare a lui C.Z. Codreanu, împreună cu alți 13 legionari), s-a dovedit a fi o mișcare cu caracter terorist încă de la
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
este cel puțin incorectă, pentru că Mișcarea Legionară, prin asasinatele și încercările de asasinat cu caracter politic săvârșite între anii 1924 și 1938 (anul executării sumare a lui C.Z. Codreanu, împreună cu alți 13 legionari), s-a dovedit a fi o mișcare cu caracter terorist încă de la începuturile ei, organizând așa-numitele "echipe ale morții", folosite pentru lichidarea dușmanilor și rivalilor, atât din afară cât și dinăuntrul mișcării. Exemplul l-a dat chiar C.Z. Codreanu care, în octombrie 1924, l-a
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
lui C.Z. Codreanu, împreună cu alți 13 legionari), s-a dovedit a fi o mișcare cu caracter terorist încă de la începuturile ei, organizând așa-numitele "echipe ale morții", folosite pentru lichidarea dușmanilor și rivalilor, atât din afară cât și dinăuntrul mișcării. Exemplul l-a dat chiar C.Z. Codreanu care, în octombrie 1924, l-a asasinat pe G.G. Manciu, prefect al poliției Iași. [...] Constantin Ionescu Domnule Nicolae Manolescu, După lecturarea editorialului "Imposibila lustrație", din primul număr al revistei "România literară" pe
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
în chip aberant, într-o zonă a "normalității". Astfel mai sus pomeniții Best și Kellner se pronunță vehement împotriva Războiului rece, care a împiedicat răspîndirea fericirii comuniste pe întregul mapamond, asociindu-se cu războaie și intervenții locale pentru a sugruma mișcările, vezi Doamne, de "eliberare națională" din Vietnam, China, Coreea de Nord, Serbia, pentru a împiedica formarea "statelor naționale moderne". De ce-a fost oare "demonizat" Saddam Hussein, "insultat" prin compararea lui cu Hitler, se întreabă analiștii pentru care comunismul e o simplă
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
această mistificare istorică: beneficiile comunismului - incluzînd genocidul și entropia culturii - sînt asumate. Nici nu știu occidentalii ce-au pierdut!... Condiția de lagăr - de prizonierat al individului în statul cu domiciliu obligatoriu și al statului în imperiul concentraționar - primește eticheta de «mișcare de eliberare». Sărăcia, care făcea problematică asigurarea ceștii zilnice de orez sau silea oamenii să consume rădăcini, face nazuri la rețeaua McDonald's". Lato sensu, postmodernismul apare definit ca globalizare: "dominație mondială a pieței libere sau stadiu multinațional al capitalismului
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
dorințe și de preaomeneștile preocupări cotidiene, el este metafora deplină a pariului pe care esența umană îl face cu eternitatea însăși. În compensație, imaginea omului de afaceri este plasată exact la polul opus. Robust pînă la revărsare, trădînd la fiecare mișcare o grijă duioasă pentru propriu-i metabolism, el își poartă capul cu acea semeție care invoca mai mult funcții ornamentale decît rosturi active. Învelit în stofe scumpe, subliniindu-și gîtul prin constricția unor impecabile cravate semnate de către creatori de modă
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
Macrinici după romanul omonim de Paulo Coelho. Distribuția: Marius Stănescu, Constantin Cojocaru, Adriana Trandafir, Elvira Deatcu, Sebastian Papaiani, Laurențiu Lazăr, Mugur Arvunescu, Mircea Constantinescu, Pavel Bartoș, Ioana Batinaș, Gabriel Pintilei. Regia: Anca Maria Colțeanu. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Muzica: Raluca Ioan. Mișcarea scenică: Gabriel Pintilei. Data premierei 30 martie 2002.
Femeia deșertului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15031_a_16356]
-
sublimul poetic n-ar fi decît o "schemă" a sacrului, afirmă Rudolf Otto), transcendentul evită manifestările intolerante, excomunicatoare în relația cu larga, îmbietoarea varietate a înfățișărilor imanentului. Nu dislocări, ci integrări, nu confruntări, ci armonizări, nu exclusivisme ci complementarități sînt mișcările tactice ale poetului pe planul său sufletesc. Atitudinea păgînă și credința creștină se conciliază în adorația Totului, amestec al contrariilor ce-și descarcă tensiunea provocatoare de sciziuni morale și speculative într-o satisfacție a concordiei ultime, rezultantă a Creației solidare
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
nu a întrerupt tăcerea. - N-o să uit asta niciodată. Noi, sătenii, ne uitam la el de pe malul dimpotrivă. Crengile alea erau ca niște mâini care se mișcau parcă cerând ajutor. Se deslușeau foarte bine pe fondul negru al acelei arătări. Mișcările și țipetele au devenit din ce în ce mai slabe. La amiază crengile s-au pleoștit și nu s-a mai auzit nici un țipăt. Ramirín a făcut încă o pauză, foarte lungă. Căutătorul de minuni a întrebat: - Și ce s-a întâmplat cu bolovanul
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
de E. Lovinescu în Memorii, a concentra sub semnul unicității, arta scriitorului. Aceeași, despre care într-un dialog cu F. Aderca, Ion Barbu o declară "o preferință peste proza românească, în lumina Fraților Karamazov". Mă voi constrânge să urmăresc doar mișcarea acestor personaje, în lumea creată de Mateiu Caragiale, cu noblețea imprimată caricatural vulgarului, sordidului, subteranului, insolitului suferinței și a morții, întrucât nu mai este demult un șoc al revelației faptul că opera aceasta reprezintă în adevărul ei cel mai intim
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
din oglindă, răsfrângere a spațiului exterior; din ochi, răsfrângere a sufletului; din ferestre și din portrete, prin tot ce aduc în plus ca interes față de obârșia cuiva, Aubrey de Vere, din Remember, printre multe alte exemple. Grandios automistificată este întreaga mișcare a personajelor. Pașadia străbate orașul, cu trăsura la pas după el; Pantazi are grijă să i se păstreze masa de la birtul franțuzesc, "cu sfințenie" și numai în colțul cel mai îndepărtat. Hipertrofiatul prezumțios, Gore Pirgu, plănuindu-și căpătuială prin însurătoare
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
să rămână neschimbată și dacă, dimpotrivă, nu era nevoie ca o nouă ierarhie să fie instalată. Iată încă o sursă de conflict. Iar acest conflict, după câte știu, nu e rezolvat în chip fundamental. Adaug la acestea faptul că însăși mișcarea monastică a fost greu de condus sub puterea comunistă, pentru un întreg ansamblu de motive, unul, fundamental, fiind dificultatea recrutării. Mănăstirile erau populate de călugări îmbătrâniți, unele mănăstiri fuseseră chiar închise, și de aici a apărut o vie interogație privind
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
sub puterea comunistă, pentru un întreg ansamblu de motive, unul, fundamental, fiind dificultatea recrutării. Mănăstirile erau populate de călugări îmbătrâniți, unele mănăstiri fuseseră chiar închise, și de aici a apărut o vie interogație privind șansele de menținere și perpetuare ale mișcării monastice. E o interogație cu atât mai vie după căderea regimului comunist, cu cât însăși ierarhia mișcării monastice fusese pusă sub controlul autorităților religioase și chiar iarahia acestei mișcări n-a scăpat complet de presiunile ideologice venind de la partidul comunist
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
de călugări îmbătrâniți, unele mănăstiri fuseseră chiar închise, și de aici a apărut o vie interogație privind șansele de menținere și perpetuare ale mișcării monastice. E o interogație cu atât mai vie după căderea regimului comunist, cu cât însăși ierarhia mișcării monastice fusese pusă sub controlul autorităților religioase și chiar iarahia acestei mișcări n-a scăpat complet de presiunile ideologice venind de la partidul comunist. De unde, o mișcare cu totul diferită, care nu cunoaște dezvoltări neobișnuite, dar e foarte demnă de interes
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
apărut o vie interogație privind șansele de menținere și perpetuare ale mișcării monastice. E o interogație cu atât mai vie după căderea regimului comunist, cu cât însăși ierarhia mișcării monastice fusese pusă sub controlul autorităților religioase și chiar iarahia acestei mișcări n-a scăpat complet de presiunile ideologice venind de la partidul comunist. De unde, o mișcare cu totul diferită, care nu cunoaște dezvoltări neobișnuite, dar e foarte demnă de interes, de reîntemeiere, cu crearea de noi mănăstiri, în condiții de pustnicie. Nu știu ce
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
o interogație cu atât mai vie după căderea regimului comunist, cu cât însăși ierarhia mișcării monastice fusese pusă sub controlul autorităților religioase și chiar iarahia acestei mișcări n-a scăpat complet de presiunile ideologice venind de la partidul comunist. De unde, o mișcare cu totul diferită, care nu cunoaște dezvoltări neobișnuite, dar e foarte demnă de interes, de reîntemeiere, cu crearea de noi mănăstiri, în condiții de pustnicie. Nu știu ce viitor poate avea această mișcare, dar o semnalez, ca să arăt, totuși, cât de profunde
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
de presiunile ideologice venind de la partidul comunist. De unde, o mișcare cu totul diferită, care nu cunoaște dezvoltări neobișnuite, dar e foarte demnă de interes, de reîntemeiere, cu crearea de noi mănăstiri, în condiții de pustnicie. Nu știu ce viitor poate avea această mișcare, dar o semnalez, ca să arăt, totuși, cât de profunde sunt conflictele generate, pe de o parte, de controlul aparatului de stat, nu numai asupra structurilor sociale și economice, ci chiar asupra structurilor religioase... Dar în privința consecințelor asupra evoluției tradițiilor țărănești
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]