351 matches
-
pentru liniștea cetății Sarmisetouzo. Ca un stol de vulturi strato veghea fără întrerupere ca șarul toriștei geților să nu fie trecut de vreun nepoftit și se avînta unde lupta era mai aprigă. Chiar dacă foloseau potecile ascunse, strato îi prindea pe mișei fără zăbavă iar ceta- tea geților nu lăsa pe nimeni să o clevetească. Ca un bun gospodar al neamului său trimitea solii pe la vecini să mențină legăturile de bună prietenei cu ei dar și să iscodească de nu i s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
vremuri crîncene și lume aspră dar cu simțul dreptății și mustind de evlavie pentru religia crucii! Că nu-l aveau la rînză pe falnicul get mulți nobili, ne-o spune tăblița 42 unde conducătorul ne povestește cum o ceată de mișei au vrut să-i termine caierul înain- te de vreme. S-au adunat în fața cetății Sarmisetuzo pe o curătură și au pus mișeii la cale prinderea și uciderea lui Bisto. Grupul s-a împărțit în mai multe facții și au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
falnicul get mulți nobili, ne-o spune tăblița 42 unde conducătorul ne povestește cum o ceată de mișei au vrut să-i termine caierul înain- te de vreme. S-au adunat în fața cetății Sarmisetuzo pe o curătură și au pus mișeii la cale prinderea și uciderea lui Bisto. Grupul s-a împărțit în mai multe facții și au purces la executarea acțiunii în timpul mesei pe care acesta o lua împreună cu alți nobili, soția și doamnele acesteia. ,,Mulțimea rea și aprigă împotriva
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sărit pe tine. Femeile și fetele tinere îmbrăcate de sărbătoare strigau că acest om slab te-a rănit. A fi îmbrăcat cu haine de nobil nu dă de grijă(bănuială)”. Salvarea conducătorului a venit chiar de la soție iar pe îndrăznețul mișel cred că l-a mîncat moartea. Tăblița 43 ne spune despre un alt atentat asupra lui Bisto săvîrșit în urma unei campanii militare undeva la Marea Neagră. ,,Poporul trebuie să știe că inima mare- lui conducător get a fost lovită de un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mahalagești, cu stângăcii savante, ritmuri inegale și o mare măscărie populară, prevestind pseudofolclorul suprarealist, exemplu Istoria Țării Românești de la leatu 1769 și a Bucureștilor, săracii: Ce să vezi și ce să zici? O grămadă de calici, Toate ulițele pline De mișei, de porci de câine, Cu câte un peșkir legat de mâni Și-n cap pene de găini. Uciderea lui Grigore Ghica (1777) a avut ecou atât în Moldova cât și în Muntenia. Cronicile rimate respective au mișcări de Vicleim: Iar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mâine, Aron Cotruș a început o variantă nouă a poeziei sale, scurtă, amenințătoare și profetică, cu subînțelesuri. E o poezie-mani-fest cu aere instigatoare, regretabil de oscilantă în țeluri. Plugarii sunt ridicați împotriva "mîrșavilor ciocoi", îndreptați împotriva orașului "de trântori și mișei", cu insinuații de acestea: Ioane, ia seama bine! țara aceasta se razimă pe tine. * Ioane, ești unul, poți fi milioane, vrerile tale nenfrînte să nu le-nspăimînte nici temnița, nici tunul... În ciuda excesului de bravade și profeții, acel soi de autobiografie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și, atribuindu-i adversarului intențiuni și vederi cu totul străine obiectului, îl numești când trădător, când calomniator, cu un cuvânt tot ce-ți vine la îndemână (...). Dreptul de-a înjura nu poate rezulta decât din dovada că adversarul e un mișel în ceea ce privește caracterul lui. Căci erorile sale de cugetare, lipsa sa de judecată, defectele minții dau cel mult dreptul la satiră și ironie, nu la înjurătură"347. În ciuda acestor afirmații, jurnalistul recurge el însuși în focul polemicii la expresii injurioase la adresa
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Ă) «Pacea lumii e-aicea: e În normele frânte, În izbânzile muncii, Înflorite din plin. E-n făclia chezașe de lumini nefrânte În fereastra de veghe din tăcutul Kremlin!». (Dan DEȘLIU. - Scrisoare pentru Irozii de astăzi) «Clădim o țară fără de mișei Pentru dușmani ni-e ura-ncinsă lavă: Slava lui August douăzeci și trei Ostașului Sovietic pururi slavă!». (Victor TULBURE. - Ostașului sovietic pururi slava) «Condusă de geniul lui Stalin o flotă uriașă Înaintează În lume, cu toate pânzele desfășurate spre victorie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
când, la orizont, Începea să se vadă primejdia fascismului: Grivița, procesul ceferiștilor, Doftana, evadarea din lagărul de la Tg. Jiu, (Ă). «Și să vedeți În fruntea luptei Bărbatul care-n treize’ș’trei A fost stegarul luptei noastre Când Înfruntarăți pe mișei. Eroi acoperiți de slavă Ai clasei care n-a dat greș, Cu el ne ducem azi-nainte, Cu-al vostru, cu-al nostru Dej». Meritul deosebit al poetului constă În faptul că a Îmbogățit poezia noastră cu un gen nou
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Perseu. Mătăhălosul monstru hogarthian plutește la suprafață, fără să calce nici măcar un deget de apă; el poartă în spinare un soi de litieră, iar botul căscat, prevăzut cu niște colți între care se rostogolesc valurile, ar putea trece drept Poarta Mișeilor, pe unde se intră în Turnul Londrei, cînd vii pe Tamisa. Există, apoi, balenele precursoare, ale bătrînului pictor scoțian Sibbali și balena lui Iona, din gravurile vechilor Biblii și din pozele vechilor abecedare. Ce s-ar putea spune despre ele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Împrăștiind spaima și neorânduiala În oastea păgână care Începe să dea Îndărăt și să se Învălmășească. Cei din urmă, văzându-se Împinși spre pod, o iau la fugă. Sinan se repede să-i Întoarcă. El răcnește, blestemă și bate În mișei cu ghioaga-i de fier. Dar strigătul morții răsună mai tare. Mulțimea, nebună de groază, Își caută scăpare În fugă. Fricoșii târăsc pe eroi. La pod se Înghesuiesc să treacă deodată cai, oameni și tunuri. Se face o larmă și-
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
șovăitor și-ncet, Izbindu-se de ziduri mereu, ca un poet, Și fără să-i mai pese de vreun vardist, în gând Își varsă focul, planuri mărețe depănând. Legi noi înscăunează, cu jurământ, pe cei Năpăstuiți i-alină, doboară pe mișei, Și sub cereasca boltă cu naltu-i baldachin, Îl amețește fala puterii, ca un vin. Da, oamenii aceștia, sărmani printre sărmani, Și deșelați de trudă, împovărați de ani, Sub maldărul de zdrențe cu trupul sfânt, diform, Murdară vărsătură-a Parisului enorm
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
putut să-l jignești; și te implor, evită-i prezenta un timp, pînă cînd i se mai moaie mînia nemulțumirii, care-n clipă asta e-așa de aprinsă, că nici măcar cu vătămarea persoanei tale nu s-ar potoli. EDGAR: Vreun mișel m-o fi ponegrit. EDMUND: De-asta mă tem și eu. Te rog, ține-te răbdător deoparte pînă iuțimea furiei i se mai domolește; și, cum spun, retrage-te cu mine în camera mea, de unde am să te fac să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
at suit of hîș gray beardKENT: Thou whoreson zed, thou unnecessary letter! My lord, if you will give me leave, I will tread this unbolted villain OSWALD: Lasă-mă, n-am nimic de-a face cu tine. KENT: Trage spadă, mișelule! Vii cu scrisori contra regelui și ții partea păpușii Vanitate împotriva maiestății tatălui ei. Trage spadă, potlogarule, ori uite-așa-ți prăjesc țurloaiele! Trage-o, misele, pune-te pe treabă! OSWALD: Ajutor! Mă omoară! Ajutor! KENT: Apără-te, nemernice! Fă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cu scrisori contra regelui și ții partea păpușii Vanitate împotriva maiestății tatălui ei. Trage spadă, potlogarule, ori uite-așa-ți prăjesc țurloaiele! Trage-o, misele, pune-te pe treabă! OSWALD: Ajutor! Mă omoară! Ajutor! KENT: Apără-te, nemernice! Fă față, mișelule, ține-te, sclav sclivisit, apără-te! (Îl bate) OSWALD: Ajutor! Mă omoară! M-omoară! (Intra Edmund cu sabia în mînă) EDMUND: Ce-nseamnă asta? Despărțiți-vă! (Îi desparte) KENT: Cu tine-acum, flăcău. Hai, dacă-ți place, -am să te dau
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Vă potoliți, pe viața voastră! -I mort Cine lovește iar! Ce s-a-ntîmplat? REGAN: Trimișii sorei noastre și ai regelui? CORNWALL: Ce diferend aveți? Vorbiți! OSWALD: De-abia-mi trag sufletul , milord. KENT: Nu-i de mirare,-atît ți-ai îmboldit Curajul, las mișel. Natură se dezice În tine: de-un croitor făcut ești. CORNWALL: Ciudat mai ești! Un croitor să facă-un om? KENT: Un croitor, șir: un tăietor de piatră sau un pictor n-ar fi putut să-l facă-așa de
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pînă-l fac terciuiala, să tencuiesc pereții latrinelor cu el! Mi-ai cruțat barbă sura, coada bîțîita? CORNWALL: Liniștește-te, Mîrlan sălbatic, nu știi de respect? KENT: Da, șir, insă mînia-și are-un drept. CORNWALL: De ce ești furios? KENT: Că un mișel că ăsta poartă spadă Și-onoare nu. Borfași hliziți că ăștia Rod, ca guzganii, sfinte legături Ce-s de nedesfăcut; flatează pasiuni Ce-n inimi de stăpîni se răzvrătesc, Fiind ulei pe foc, zăpada pe firi reci; Neagă, afirmă, și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
om Plin de curaj, ca regele-l laudă C-a atacat un om care ceda, Si ațițat d-isprava lui mortală, Se năpusti asupră-mi iar. KENT: Pe lînga fanfaronii ăștia lași Aiax e-un măscărici! CORNWALL: Să fie-aduși butucii! Mișel bătrîn și îndărătnic, fanfaron, Te învățăm noi! KENT: Șir, I am too old to learn. Call not your stocks for me, I serve the King, On whose employment I was sent to you. You shall do small respect, show too
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
buni, iertați-mă și-l fericiți pe el! REGAN: Zvîrliți-l, hai, pe porți, și să-și miroase Drumul spre Dover. (Un slujitor iese cu Gloucester) Cum te simți? Ești palid. CORNWALL: Am fost rănit. Vino cu mine, doamnă. Afară da mișelul orb! (Arătînd trupul Slujitorului) Zvîrliți ast sclav Pe bălegar. Regan, pierd sînge mult. Și-s la netimp rănit. Dă-mi brațul. (Iese Cornwall, condus de Regan) SLUJITORUL 2: Nu-mi va păsa de răul care-l fac, Dacă-acest om prosperă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mai tari, or bița aiasta a me. Ț-o spui pi șleau. OSWALD: În lături, bălegar! EDGAR: Am sî-ț scot dinți, giupîni. Nici nu-mi pași di răcăduielili matali. (Se bat, si Edgar îl doboară) OSWALD: Sclav, m-ai ucis. Mișel, ia-mi pungă. De vrei să-ți meargă bine,-ngroapă-mă; Scrisorile ce le găsești asupra-mi Le dă lui Edmund, conte Gloucester; caută-l În tabăra engleză. -O,-n netimp moarte! Moarte! (Moare) EDGAR: I know thee well. A serviceable
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
The King is mad: how stiff is my vile sense, That I stand up, and have ingenious feeling Of my huge sorrows! Better I were distract: Șo should my thoughts be severed from my griefs, EDGAR: Te cunosc bine: un mișel slugarnic, La viciile stăpînei-atît supus, Pe cît dorea răutatea-i. GLOUCESTER: Ce, e mort? EDGAR: Stai jos, tăicuța, odihnește-te. Să văd în buzunar: scrisorile-acelea-mi Pot fi prieteni. Mort e. -Mi pare rau Doar că n-avu alt gîde. Să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de lumini. Dregeți secerii tăiș Să nu ronțăie pieziș, Și să crească snopi și clăi Ca și stelele pe văi. Care-i ăla de n-ar da Pentru pace partea sa? Doar chiaburul poartă-n el Gânduri de-astea de mișel. Georgeta SAUCIUC - Daruri. În: Iașul Nou, nr.5-6, oct. 1951 Știu că tare fosta-i supărată, Ai lucrat vreo două zile-n șir Și-apoi pânza, pictoriță fată, De necaz ai rupt-o după fir. (...) Și-a rămas cu mâna
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
creștină se vor ridica noi contingente de cruciați. Cine se va învrednici să bea din izvorul învățăturii Sfintei Evanghelii apa Divină nu va muri în veci. Autorul CLOPOTAR VREMELNIC Sunt clopotar vremelnic, corabie în ceață, Să nu-mi rostesc cuvântul mișei m-au surghiunit Din trupu-mi rupeau carnea, din oase și din viață Jivine hrăpărețe, setoase de argint. Am clopotat deuna, prin crânguri și ogoare Ca șoimii să m-audă plătit-am cu amar Cu grele munci și cazne, cu veacuri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
să trăim pe vertical! „Învățați pe copiii voștri să nu întrebuințeze mișelia nici contra prietenului și nici contra celui mai mare dușman al lor. Căci nu vor învinge, ci vor fi mai mult decât învinși, vor fi striviți. Nici în contra mișelului și a armelor lui mișelești să nu întrebuințeze mișelia pentru că de vor învinge, nu va fi decât un schimb de persoane. Mișelia va râmâne neschimbată. Mișelia învinsului va fi înlocuită cu mișelia învingătorului, în esență aceeași mișelie va stăpâni peste
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
potolește jarul oricărui însetat. Cântecul înfruntă moartea pe câmpul de luptă. Cântecul înalță fruntea noastră, fărâmă cătușele oricărei dureri și urcă la cer simfonii feerice. Cântecul te însoțește oriunde, în adâncimi de ocnă, în singurătate, înflăcărează inimi. Cântecul doboară pe mișei, cântecul te însoțește în omenești petreceri, cadelniți de leagăn și dor. Cântecul legionar, eternă cuminecătură, urcă grele povârnișuri și te apropie de Dumnezeu. Cântecul legionar te eliberează din strâmtoarea grijilor, cetate inexpugnabilă cu ademeniri stelare, cu adâncuri trăite de strămoși
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]