KorAP: Find »[drukola/base=mișto & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...50 >

1,244 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230

model dintr-o carte. — Păi atunci n-are cum să fie o chestie Hopi, zice Helen. Și Mona zice: — Ba este. Arată exact ca în carte. Ia să vedeți, zice. Stridie scoate din săculețul de mărgele un celular. — Ce-i mișto cu artizanatul primitiv e că poți să lucrezi foarte bine când te uiți la televizor, zice Mona. Și te pune în legătură cu energiile din vechime și cu fel de fel de chestii. Stridie deschide telefonul și-i trage antena. Formează un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

institut... Ai de gînd să rămîi aici? Dracu' știe! strînge Mihai din umeri, fiindu-i jenă să recunoască, măcar și în gînd, că, la capitolul proiecte matrimoniale, se află în aceeași situație cu Vlad. Te-am văzut cu o puștoaică mișto; după cum e-nțolită, pare fetiță de bani-gata. Tat-su mi-i consătean, aproape vecin se explică Mihai strîmtorat. Excelent! Lovitură sigură. Totul e să te aranjezi, că... Eah! Parcă nu știm noi cum e cu dragostea?! Știm sau nu, surîde Mihai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
infinită tandrețe. Nu-mi place! exclamă imediat grav, măsurînd-o cu privirea. Deși am dat pe blugii ăștia atît cît ia bunicul tău patru luni la rînd pensie de la ce-a-pe, nu-mi place cum îți stă. Ești un fel de gagică mișto și mie nu-mi place nici expresia, nici înfățișarea. O fată în pantaloni devine băiețoi. Dar se poartă, tata! protestează fata. Nu tot ce se poartă se și potrivește! spune apăsat Săteanu. Te rog să notezi această vorbă, Mihai. N-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
la beregăți să-i rupă chinul / și-n fund de iad să stea cît mai curînd / crîșmarii care ne botează vinul"? Eu și teama de blesteme! rîde Ovidiu. Chiar, ce-ai vrut să zici? Hai, treacă de la mine, două mari. Mișto păpușa cu trăistuță; îți găsesc un locșor dacă zice da... E-o nebunie să-i dai blugii jos. Te temi că s-ar putea afla de icoană? o ține Lazăr pe-a lui. Mai treacă un deget și-n paharul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
fiu niciodată în stare să donez o sută de mii unui club de divizia B, ca să privesc extaziat cum joacă prost niște hahalere musculoase. M-a tîrît după ea, să-l întărîte pe ăla, s-o vrea din nou, foarte mișto Grig ăsta, îl știu, mi l-a prezentat, un mascul sictirit, americanizat, cu blugi bătuți în ținte, strînși pe corp, anume croiți să-i pună în evidență organele, în față, adunate ca într-o trăistuță, precum în costumele medievale... Ăla

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307

alții mai puțin, o dihanie d-asta parșivă care nici măcar n-are curaj să ți se arate, barem să știi cu cine lupți, da, cre’ că tre’ să fie neapărat un schepsis și în treaba asta, prea uităm mulți lucrurile mișto, lucrurile importante, prea ne dăm de ceasul morții când nu vă mai găsim, prea ne bușește starea asta că trebuie să vă cerem iertare, prea vrem ca soldățeii noștrii să cucerească alte lumi în care să ne simțim mai bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
riști să se prăbușească acoperișu’, mă cam înțeapă și o creangă, oricum, barem sunt în cazemată, Bebe are ceva în buzunar, se caută, scoate chibrituri și un chiștoc de țigară cu filtru, be te, ză best, străine, de la bulgari, țigară mișto, le-am șutit din coșu’ de gunoi, ia să te vedem acu’ dacă ai sânge în tine, pe cuvântul meu că nu prea vreau, s-ar putea să mor otrăvit, și dacă aș renunța la cazemată nu m-ar mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290

plăcere, bănuiesc. Dar fiind violonistă, nu putuse să mă trezească sugându-mi pula, cum mi-aș fi dorit, ci chinuise piesa bietului moș, încercând să sune ca Hendrix. Nu reușise. Era cam șapte și un sfert dimineața. Eram furios. - Bine, mișto, am îngăimat, trăgându-mi pătura peste urechi. - Zău? - Da, da... - Am mai învățat ceva, zise ea, pocnind de veselie. - Bravo, Mona, dar e șapte... - Ascultă! Începu să zgârie corzile cu furie. Știam prea bine ce încerca să împletească din notele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
am proptit pe gât. Am văzut că cinevaul care mi-l dăduse era chiar gagica după care mă întorsesem. Arăta trăsnet, purta o fustă scurtă și avea o pereche de picioare rar întâlnite în emisfera noastră. Și în rest era mișto, corp, față. Blondă cu ochii albaștri, cum altfel. - Așa vă trebuie, a zis râzând. - Da, așa îmi trebuie, am râs și eu. Sunt cam împrăștiat. Nu bem o cafea împreună? - De ce nu? a acceptat ea. Dar să ne prezentăm mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
păstrez calmul și ceea ce credeam eu că este coolness, dar nu era nici o nevoie să-i spui ei asta. - Dar... ea a început! A spus că-i place de tine, că se bucură pentru Fred că are un frate așa mișto. Am oftat. Televizorul era dat pe MTV. Niște copile semidezbrăcate se frecau de un negru căruia îi atârnau câteva lanțuri de aur la gât. Problema era, aș spune, că frati-miu, Fred, mă ura. Nu pentru că aș fi fost preferatul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
din pământ și am rostogolit-o pe munte în jos. I-a strivit pe toți turcii, nu vă mint, numa’ carne și sânge rămăsese în locul unde cu câteva secunde înainte fusese o armată întreagă... - Ehei, zise Mircea cel Bătrân, ce mișto... o armată întreagă cu un bolovan... - O stâncă totuși, îl corectă Ștefan. - Bolovan, stâncă, totuna... Să vă spun și eu una: eram la o întâlnire la nivel înalt, adică eu și generalii mei, Baiazid și generalii lui... în fine, și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
stâncă totuși, îl corectă Ștefan. - Bolovan, stâncă, totuna... Să vă spun și eu una: eram la o întâlnire la nivel înalt, adică eu și generalii mei, Baiazid și generalii lui... în fine, și Baiazid ăsta începe să mă ia la mișto: că ce bătrân sunt, că mă-mbrac ca un pensionar, că sunt chel, că armata mea nu-i bună de nimic, mă rog, o grămadă de prostii... dar l-am lăsat să vorbească. Și când a terminat, zic: „Gata?“. „Gata

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
cu cine trebuie ca să ți-o aprobe. I-am mulțumit răsuflând ușurat. - Cu plăcere, zise. Aprobarea pentru America va veni în patru-cinci zile. Ne întoarcem la hotel? Ne-am întors și ne-am așezat la o masă în restaurantul hotelului. - Mișto fată Ecaterina Teodoroiu aia, mi-am amintit eu studiind meniul. - Da, încuviință Mathieu. - Și ai văzut ce ochi avea? Ieșeau flăcări din ei... - Mda, frumoasă fată... - Nu poți face ceva să vină și ea în America? am întrebat. - E complicat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
despre un pescar care voia să prindă cel mai mare pește din lume. Un fel de Moby Dick, dar concentrat asupra aspectului social, pescarul simboliza omul muncii... - Am auzit că Almodovar face partea a doua de la Leagă-mă. O să fie mișto, e clar, cu aceiași actori, se petrece cu zece ani mai târziu decât prima parte... - Da, eu am văzut un film belorus despre o familie de țigani din secolul al optișpelea, muzica era căcătoare... - L-am văzut, intervenea o fată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
efect, înțelegi... - Da... - Ok. Fata se uită pe geam, vede un peisaj: Câmpia Bărăganului. Privește afară de parcă ar căuta ceva, pe cineva. Asta durează vreo cinci minute. Fetei i se face somn, i se închid ochii, și începe să viseze. - Mișto, am zis. Începusem să înțeleg de ce mă adusese Luca acolo. - Bine. Visul ei este așa: o pasăre care zboară, un vultur să zicem. Camera coboară înspre pământ, vedem un vânător care urmărește pasărea prin cătarea de la armă, dar nu trage

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
lăsă o tăcere meditativă. Am obervat că nu mai era Hendrix la boxe, puseseră Tom Waits. La altă masă, o fată vomita. - Colosal, de-a dreptul colosal, vorbi cineva, dar nu-mi era prea clar despre ce. - Da, bă, foarte mișto, zise Teo sau Cornel. Foarte mișto. Eu și Luca tăceam în continuare, încercând să nu râdem. - Știi, băi Take, care-i problema? zise o fată (poate Oana). Problema este că, după cum ziceam înainte, tot Nicolaescu și Cărmăzan o să ia banii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
că nu mai era Hendrix la boxe, puseseră Tom Waits. La altă masă, o fată vomita. - Colosal, de-a dreptul colosal, vorbi cineva, dar nu-mi era prea clar despre ce. - Da, bă, foarte mișto, zise Teo sau Cornel. Foarte mișto. Eu și Luca tăceam în continuare, încercând să nu râdem. - Știi, băi Take, care-i problema? zise o fată (poate Oana). Problema este că, după cum ziceam înainte, tot Nicolaescu și Cărmăzan o să ia banii. Tot ăia o să-și facă filmele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
adus din casă o bere pentru mine și un păhărel cu țuică pentru el. - Și zi, băi Alex, ce mai faci? Tot n-ai terminat facultatea? mă întrebă Manson. - Încă nu. - Și tot istorie studiezi, nu? - Da, istorie și americanistică. - Mișto... Și Maja ce mai face? - Bine, lucrează. - Unde? - Într-un laborator de cercetare, ceva cu genetică sau microbiologie... - Mișto. - Da... Și gagică-ta unde e? - Dita? În Miami, face niște poze pentru Penthouse. - Și cum e, bă, să știi că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
mai faci? Tot n-ai terminat facultatea? mă întrebă Manson. - Încă nu. - Și tot istorie studiezi, nu? - Da, istorie și americanistică. - Mișto... Și Maja ce mai face? - Bine, lucrează. - Unde? - Într-un laborator de cercetare, ceva cu genetică sau microbiologie... - Mișto. - Da... Și gagică-ta unde e? - Dita? În Miami, face niște poze pentru Penthouse. - Și cum e, bă, să știi că și-o iau unii la labă cu pozele ei în față? - Hm... Manson tăcu încurcat, privi în jos, privi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
furiș la sânii ei. Ce-i drept, erau mari pentru vârsta ei, și ea purta un tricou alb care-i punea în evidență. Faptul n-o deranja, dimpotrivă, se simțea flatată, iar băieții nu spuneau nimic și nici nu făceau mișto, fiindu-le și lor clar că dacă ea și-ar pune un tricou negru, ora de sport ar avea mult mai puțin farmec. Angelica începu să se intereseze din ce în ce mai mult de băieți; simțea în ea un talent de a-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
fi membru în această minunată lojă? Despre consecințe, responsabilități și prostii de-astea? La trei noaptea? Sau să vă dau un alt exemplu: mă uitam acum două-trei săptămâni la Karate Tiger VI, nu știu dacă-l știți, un film foarte mișto, când sună telefonul: era fratele Augustin, care ținea morțiș să-mi spună și el că una-alta, ca să vin la ședințe, că cine știe ce mi se poate întâmpla, că cineva le vede și știe pe toate etc. etc. etc. Și știți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
de vârstă, dar uitat de timp, cu barba tunsă scurt și geaca de piele la garderobă. - Atunci trebuie găsit administratorul, zise Lupescu, privind chipurile în gol, dar de fapt trăgând cu ochiul la țâțele doamnei Ciobanu, pictorița de la trei. Tâțe mișto, nimic de zis. De sfârcul stâng atârna un lănțișor de argint. - Bem o cafea împreună? am întrebat-o. Treceau ore și zile, săptămâni și luni. Mă combinasem cu pictoriță, din când în când vizitam ședințele de locatari care se țineau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312

tu sau pui pe alții să-i dea telefoane de amenințare în timpul nopții, că ai antene prin care faci perturbații, că-i arunci pe geam țânțari care-aduc malarie, broaște, salamandre, șobolani gâtuiți, viezuri beliți și chiar și-un cal mort...” - Mișto gradația! - Ce-i, te-apucă teoria literară? A, am pus la cale să fie răpită, să i se scoată din creier tot ce știe. Nu știe exact, dar crede c-a fost adormită, drogată, i-am băgat ceva în vene

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
cu ploșnițele, n-am luat decât păduchi în clasa întâi, de-am avut gaz turnat în cap o lună și-am urlat în gura mare că, dacă mă tund chilug, fug la Bucșoaia, n-am fost niciodată, dar îmi suna mișto să fug acolo, mi se părea de efect. Au început, pe măsură ce le-aruncam amănunte ca iarba tocată la rațe, să se scarpine prin diverse locuri, unele mai rușinoase, și să le apară pete roșii pe față. Prăjina, genul care la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
ia și-a început să joace după muzica de la o crâșmă, mai latinoasă, să bată din palme... S-a strâns lumea-n jurul lui, i-au aruncat americanii dolari... A adunat mai mult ca toți, în vreo douăj’ de minute! - Mișto... - Mișto! Sorin i-a luat dup-aia costum și papuci de lac, l-a pieptănat frumos cu cărare, i-a zis lu’ mă-sa să-i caute-un parfum, îl ia cu el de-acuma, ei cântă și Domino dansează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]