420 matches
-
în realitate părea un rânjet sardonic, pur și simplu flasc. Se apropie de patul Italiei și mestecă o rugăciune dificilă, de neînțeles. Bălmăjeala lipsită de vigoare a preotului nu avea nimic sacru, mi se părea că văd în ea doar micimea individului. Insignifiant ca un portar leneș, din aceia care rămân în cămăruța lor să privească trecătorii fără nici un interes, ca pe niște firișoare de praf ridicat de vântul de vară. Îi dădu moartei o dezlegare rapidă, cu un geamăt aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
frica din mine a privit atît viața ca sfîrșit, cît și iminența proprie cuvîntului. Moartea. Și-i invidiam pe stoici, calmi că li se va închide suferința reînglobîndui, prin virtutea morții, în curcubeul liniștii planetare. Între Socrate și Orfeu, sfidînd micimea mea egoistă, intoxicată de Elena, mă amăgeam că suport, ca pe o jumătate de sinucidere, o tortură mistică, un soi de inițiere. Să mor și să renasc perfect prin asumarea morții. Tărăgănam fără curaj. Dar amînarea sinuciderii e tot atîta
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
otrăvurile cu care se joacă. Îi spun: „-Dar tu ești societatea, ce faci? “ „-Nu poți să faci nimic “-răspunde el. Ca nici un doctor, el fumează mult. Nu-i asta sinucidere? Continuă: „-Dezavuîndu-l pe sinucigaș îi calci în picioare personalitatea și micimea sa neajustabilă îl jugulează. Viața îi devine inutilă căci șansa sinuciderii e unul din scopurile pentru care merită a trăi. Dar, a-l lăsa să o facă, seamănă mai degrabă a complicitate ca la Pilat din Pont. Indiferența la moarte
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
-Dorim să despicăm universul cu gîndul nostru și avem iluzia, pentru o clipă, că am reușit. Era să mă convingi. Noroc că mi-am amintit cît sîntem de mici, altfel întreaga civilizație s-ar putea reformula invers, așa cum spui tu. Micimea ne face să trăim în lumi paralele în care fiecare adaugă realității decorurile și strălucirile pe care le găsește de cuviință. Realitatea e intoxicată de credulitatea sinelui despre sine și astfel apar nenumărate locuri unde sclavii sînt stăpîni, înșelații, iubiți
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
în funcție de capacitatea ei de a reduce dimensiunile fundului. Fiecare cămașă, pulover sau jachetă era studiată în mod similar ca să vedem cât de bine ne acoperea sus-numitul fund. Obsesia legată de mărimea fundului era comparabilă ca intensitate cu obsesia legată de micimea sânilor. Era așa de trist! Pentru că eram frumoase. Aveam niște siluete așa de minunate. Iar noi habar n-aveam. Rachel spunea deseori că ar fi vrut să fi trăit în trecut. Pe vremea foametei, ca să fim mai exacți. O dată, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pentru domolire. Negândindu-se nici măcar o clipă că de mult își pierduse nevinovăția și că din acel moment nu mai era nici el atât de curat pe cât voia să fie ceilalți și că nu poți trăi fără să accepți și micimea și grandoarea și a da și a primi. La astea nu se mai gândea. Se știa doar chezașul propriei voințe, încercată - socotea - în fel și chip și astfel capabilă să răzbească. Nu despicându-și drum printre alte voințe ori călcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ca-n pămîntul Făgăduinței. 7. - O doctrină, domnule judecător, pe cît de atractivă, pe atît de Înșelătoare... - Modificată În minciună și ipocrizie, domnule Pavel. Chiar de cei care o pun În practică, Puterea adică, pentru că oamenii transferă doctrinei toate scăderile, micimile, arivismul, orgoliul și refulările lor. Era În ziua a doua a anului următor. Doamna Pavel strîngea tacîmurile acelui prînz Întîrziat, ajutată de Marga Popescu, a cărei veselie stătea parcă să nege, ca un argument absurd, concluziile vorbirii dintre mine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
care nu l-am face dacă numai noi am fi jigniți, umiliți etc., dar jignită și umilită este însăși muzica românească. Nu de azi, de ieri, și nici doar uneori și involuntar. Ci, cu o poftă și osârdie demne de micimea unor sclavi ai fățărniciei și ignoranței. Lasă că, dacă evenimentul teatral, plastic ori cel literar mai pătrunde când și când prin plasa evenimentelor politice, economice, sociale sau sportive (și foarte bine face!), muzica savantă contemporană e ocultată cu abilitate și
Consternare si îngrijorare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/83510_a_84835]
-
era deja atât de germanizat prin "amețeală patriotică, încît predică ascultare oarbă" (372). "Boerne la maturitate însă și Enric Heine deveniră doi îngeri răzbunători, cari biciuiră cu vergi de foc căpățînele strâmbe ale germanilor și descoperiră fără cruțare meschina lor micime" (367). "Străvechiul nostru timp german îl răpi la admirare pe inamicul Tacit însuși: acel timp însă e pentru acest cetățean al statului german" o stafie îngrozitoare a evului de mijloc" (329). D. Graetz declară verde că nu consideră Germania ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
după un pătrar de veac din ziua morții lui, Societatea Academică a însărcinat pe d. A. Odobescu cu reviziunea și editarea scrierii, care va vedea lumina la vreme, astăzi când vitejia și virtutea țăranului nostru ne face să uităm fățărnicia și micimea de suflet a oamenilor dela 1848 și nemernicia unora dintre comandanții improvizați de frații roșii, cari, pentru a-și dura glorie pe acții duc ca d. colonel Angelescu la o moarte sigură și fără de nici un folos pe acest popor viteaz
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu pot promova, prin această singură calitate a lor, discursul respectiv la categoria poeziei 91. Cand nu au nimic a spune ele rămân, întocmai cum le scria Poetul criticilor săi, goale, se înfățișează că simpla materie opaca "ciocănita" pe masura micimii sculptorului 92. Condiția de artist autentic exige, în plus, o serie de calități menite să asigure comunicarea cu receptorul. Nu e materia din care este confecționata ceea ce face ca săgeată să zboare, ci, în primul rând, "forma ei, felul în
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
418} abjură credințele? "Man muss es in diesem Lande nicht so genau nehmen " e poate un axion aplicabil față cu d-alde Candiano, C. A. Rosetti ori alții, față cu oameni ce nu se pot măsura decât cu propria lor micime; dar, pe lângă rămășițele fanariotice din România, mai există și nume cari au un trecut în țările noastre și nu pot fi tot o apă cu cei de sus. Când republicanii de ieri se bucură de favori și distincțiuni la cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o versiune dramatică, fiindcă ținta extraordinară e să te apropii de geniul lui Caragiale, să zicem, și nu să recurgi la "inovații" și la "actualizări" forțate, cum procedează numeroși regizori și actori moderniști și postmoderniști, denaturările de acest soi arătând micime "hermeneutică". Snobismul postmodern este de un prost gust desăvârșit. Dacă judecătorii traducătorului C. D. Zeletin au înțeles ceva din forța intelectuală a traducătorului, cea a poetului le-a rămas inaccesibilă. Și, foarte probabil, nu e vina lor fiindcă C. D.
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
viața personală, sau un tânăr inginer pus pe inovații care se confruntă cu inerția, sau un absolvent de facultate care alege să lucreze „la țară”, Tatos ne prezintă episodul echipei de filmare cu „Responsabilul”, un gestionar de provincie, amestec de micime sufletească, prostie, eroism, frică de singurătate, obediență, bunătate, de un realism feroce, câtuși de puțin socialist. Episodul nu are nici o morală la final, nu pune în lumină principii, mari opțiuni, nu demonstrează superioritatea nimănui asupra nimănui, este cu totul și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
confundă cu praful în insignifianta lui și că e incapabil, în comparație cu Universul, să concretizeze o dâră de melc în istoria evoluției sale. Prin imaginea de încovoiere , de aplecare, personajul induce chipul lui homo sapiens neanderthalensis, alcătuind un contur mai proeminent micimii caracterului și înfățișării sale. E o întoarcere cu coada între picioare, back to basics, rușinat bineînțeles că a trebuit ca altceva să îi demonstreze valoarea. Plânsul și rosul unghiilor nu sunt altceva decât rezultatul raportului dintre “mărunțelul” si univers. În
Un soi de basm: Basm, Daniil Harms. In: Apogeul by Astrid Corina Băgireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1792]
-
existența eterului, elementul de bază al acestuia, numit omni, fiind format dintr-un nucleu pozitiv - „omnion” și un element negativ - „omnitron”, ambele constituind un fel de atom eteric, neutru și mult mai mic decât un atom material. Datorită neutralității și micimii sale acest atom eteric putea trece ușor prin corpurile solide, penetrându-le, însă față de undele electromagnetice se comporta asemeni unui solid. Spațiul vid interplanetar și interstelar era considerat a fi totuși plin cu omni, dar și cu o radiație ultra
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
particule de pâine și de vin. Ca tot ceea ce se încorporează în noi prin mijlocirea corpului, alimentele devin părți non divizibile (neidentificabile ca părți) ale corpului nostru, adică ale nouă înșine. Ele nu mai sunt recognoscibile, nu din cauza extremei lor micimi, ci pentru că și-au schimbat natura. Prin intermediul corpului nostru, ele devin într-un anume fel noi înșine. Cele două planuri, cel al identității numerice și cel al identității substanțiale sau personale, rămîn distincte, ceea ce vrea să însemne de fapt că
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
a intitulat romanul chiar ”Pământul” pentru a sugera importanța acestuia - element care poruncește sufletului și aprinde poftele în viața țăranului. Acest roman reprezintă ”un magnific imn adus pământului”, atribuindu-i rolul principal și personificându-l, având ca temă opoziția dintre micimea omului, neputința acestuia și imensitatea, rodnicia pământului, conferindu-i astfel romanului o aură de epopee. Pentru a avea pământul mult râvnit și pentru a-l stăpâni, personajele lui Zola sunt capabile de orice act, de orice sacrificiu, asemenea eroului rebrenian
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
a aprecia (drept..., sau într-un anumit fel); a da un anumit înțeles, o anumită semnificație (cuiva sau la ceva); a pătrunde în esența problemelor, a fenomenelor etc. vezi a socoti, interpreta: Toți scriitorii moderni... văd o legătură intimă între micimea cerebrului și între debilitatea intelectuală (Hasdeu). 4. tranz. (complementul indică manifestări, creații etc. ale oamenilor din mediul înconjurător aflate în sfera de interes a oamenilor) a analiza, a cerceta cu mintea, a examina pentru a ajunge la cunoașterea justă a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
autorului, din care aflăm siderați că prima versiune, inevitabil tinerească a cărții, datează din 1968 (sic!). Mica odisee a manuscrisului întinsă pe 38 de ani ilustrează cum nu se poate mai bine "culisele" cenzurii din epoca totalitară, vitregiile conjuncturale și micimea unor oameni, contrastantă în raport cu generozitatea altora. Faimosul dicton latin Habent sua fata libelli este confirmat cât se poate de convingător. După decenii de așteptare mărturisește cu resemnare autorul Fragmentele lui Lamparia au devenit, prin forța ineluctabilă a circumstanțelor istorice literatură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nedrepte, faguri facă-se și vin. Din înfrângeri, scări și trepte, din căderi, urcuș alpin. Nu întâmplător Gyr și-a intitulat această poezie „Metanie”, pentru că metania e cea în care omul se pleacă cu fața la pământ înaintea lui Dumnezeu, recunoscându-și micimea și starea de creatură din pământ. În același timp, metania înseamnă micșorarea și mărirea, dar și căderea și înălțarea noastră. „Metanie” ne trimite în mod superb, cum numai creștinismul o poate face, din abisul suferinței către sublimul înălțimii divine, în
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
nu se dezvoltă necesarmente dintr-o concepție metafizică [...], după cum nici organul poetic nu este o intuiție intelectuală, care ar realiza de ce anume florile sunt flori și nu pomi sau șoareci, de ce anume cerbii sunt cerbi, ochii ochi, durerea durere și micimea micime, ci o intuiție sentimentală (s.n.) care coboară până-n străfundul diferitelor obiecte, le dezghioacă din convenționalismul viziunii realiste și le transformă în simboluri 15 [...]. Așa stând lucrurile, forța aproape divină a marilor poeți constă și se manifestă în obiectivarea durabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se dezvoltă necesarmente dintr-o concepție metafizică [...], după cum nici organul poetic nu este o intuiție intelectuală, care ar realiza de ce anume florile sunt flori și nu pomi sau șoareci, de ce anume cerbii sunt cerbi, ochii ochi, durerea durere și micimea micime, ci o intuiție sentimentală (s.n.) care coboară până-n străfundul diferitelor obiecte, le dezghioacă din convenționalismul viziunii realiste și le transformă în simboluri 15 [...]. Așa stând lucrurile, forța aproape divină a marilor poeți constă și se manifestă în obiectivarea durabilă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mai fericit / Își revărsa lumina pe-acest pământ robit" se tânguia Cârlova. Călinescu observa că "fiece poet din preajma lui 1800 își are ruina sa" în care vede "de cuvinte și idei izvor." Ca procedeu general, îngroșându-se tezist-romantic contrastul între micimea contemporaneității și magnificența vremurilor trecute, evocată prin mărturia depusă de "ale turnurilor umbre". Moda "ruinurilor" a răposat de mult; la mijlocul veacului trecut se putea vorbi chiar de opusul ei, doar se cânta monocord, entuziast și calp, zidirea, șantierul, construcția nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
albe scântei; Ningea... Ningea, dar o ninsoare De flori mirositoare! Și cum era senin pe cer Și raze prin eter, Și-n inima-mi tremurătoare Era senin și soare!971. Cu toate acestea, abia noaptea înțelegem rostul, înălțimea și totodată micimea noastră, zărind locul in care stelele se invârtesc să ne aducă destinul la ceas de ascendență cosmică. Cât de sfioasă crește noaptea, pășind încet din scară-n scară Și câtă liniște se lasă; pe cer grămezile de stele Răsar ca
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]