1,312 matches
-
ar fi o localitate sau un grup etnic, alții spun că și o firmă (dacă angajații încep să interacționeze pe coordonate multiple) sau o Biserică, alții chiar că state întregi ar putea fi comunități! Comunitatea este privită la toate nivelurile: micro, mezo, macro. La Etzioni, comunitățile includ familii, cartiere, grupuri profesionale sau ocupaționale, localități mici, orașe, națiuni, ba chiar și Uniunea Europeană. Dimensiunea relativă a comunităților ajunge aproape de relativism la Steeves. Doar "intuitiv", comunitatea pare să fie mai mare decât legăturile familiale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de care ar trebui eliberat, după cum termenului comuniune ar trebui să i se îndepărteze semnificația elogioasă. Așa cum arătam și la început, termenului comunitate i se atașează de cele mai multe ori în mod necondiționat o conotație pozitivă. Dacă cele trei conturează nivelul micro, fără a putea fi identificate ca grupuri propriu-zise, la scară macro observăm grupurile, clasele și structurile sociale, respectiv societățile globale. Acestea din urmă sunt grupări particulare, unități colective reale, direct observabile, perceptibile din afară. Ele sunt făcute posibile, ca și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
asociații. "Le Play a fost interesat de asociațiile intelectuale și profesionale. Acestea, scria el, sunt printre gloriile distinctive ale Angliei și explică rolul conducător al intelectualității englezești, în special în domeniul științei" (Nisbet, 1993: 66). 9. Abordare macro și abordare micro Preocupat de natura duală a omului biologică și socială Durkheim subliniază că omul social se impune în fața omului fizic. Ceea ce învățăm înainte de naștere prin transmiterea genetică a ceea ce a învățat specia, poate fi pus în act doar în context social
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1979) propune sintagma de comunitate eliberată, adică comunitatea liberă de legături teritoriale și de solidaritate. Tabel 4.1. Perspective teoretice actuale asupra comunității Ecologia umană Funcționalismul Perspectiva conflictului Abordarea psihologiei sociale Analiza de rețea Nivel de analiză Macro Macro Macro Micro Micro Concept cheie Competiție Consens Conflict Comunicare Conexiuni Metode de studiu specifice Recensaminte, chestionare, analize statistice Observație participativă, analiză comparativă Observație participativă, date despre venit, mod de locuire, componența claselor sociale Observație participativă, biografii, etnografie, analize calitative Studii bazate pe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
propune sintagma de comunitate eliberată, adică comunitatea liberă de legături teritoriale și de solidaritate. Tabel 4.1. Perspective teoretice actuale asupra comunității Ecologia umană Funcționalismul Perspectiva conflictului Abordarea psihologiei sociale Analiza de rețea Nivel de analiză Macro Macro Macro Micro Micro Concept cheie Competiție Consens Conflict Comunicare Conexiuni Metode de studiu specifice Recensaminte, chestionare, analize statistice Observație participativă, analiză comparativă Observație participativă, date despre venit, mod de locuire, componența claselor sociale Observație participativă, biografii, etnografie, analize calitative Studii bazate pe interviuri
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cazuri a fost modificată prin introducerea unor trepte adiționale cu accentul pe recolte valoroase cum ar fi sfecla pentru zahăr, cartoful sau cerealele păioase. Prezența leguminoaselor în rotație permite refacerea fertilității solului, în ceea ce privește materia organică și azotul. în plus, activitățile micro si macrobiologice din sol, combinate cu rădăcinile plantelo, s-au dovedit benefice pentru structura solului. Folosirea leguminoaselor în rotație a fost popularizată de o serie de agricultori cum ar fi Stapledod și Elliot și se poate argumenta că această abordare
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
unui concept mai general, într-un alt context devine concept de referință. Putem realiza o cercetare în care să analizăm "factorii care influențează starea de sănătate a populației" luând ca și dimensiuni factorii la nivel macro și factorii la nivel micro sau putem realiza o cercetare care se va axa doar pe "factorii la nivel micro" și în acest caz acest concept va reprezenta conceptul de referință, în timp ce același concept în prima cercetare va reprezenta o dimensiune a unui concept mai
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cercetare în care să analizăm "factorii care influențează starea de sănătate a populației" luând ca și dimensiuni factorii la nivel macro și factorii la nivel micro sau putem realiza o cercetare care se va axa doar pe "factorii la nivel micro" și în acest caz acest concept va reprezenta conceptul de referință, în timp ce același concept în prima cercetare va reprezenta o dimensiune a unui concept mai amplu. În situațiile cele mai simple, conceptul de referință este măsurat direct prin indicatori empirici
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Lăzăroiu A., Lăzăroiu S., Pană, Pop, Stănculescu, 1999) În funcție de datele prelucrate pentru construirea indicilor, există indici la nivel macro, realizați pe baza datelor colectate din documente sociale (cum ar fi anuarele statistice sau alte date oficiale) și indici la nivel micro 29, realizați pe baza datelor colectate prin anchete sociologice sau sondaje de opinie. Exemple: Voi enumera două exemple de indici la nivel macro, care se regăsesc în Raportul Național al Dezvoltării Umane, România, 2007: indicele dezvoltării umane (IDU vezi tabelul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de creator sau întâmplătoare. Valorația este haina materială, caracterizarea valorii prin mujloacele tehnice ale picturii; mijloacele tehnice ale picturii găsindu-se sub incidența luminii și întunericului, lucidității și gestului spontan, a materiei și inefabilului, a transparenței și opacității, a structurii micro și macrocosmice, a specificului materialului și suportului cu care și pe care lucrăm. Valorația apare aât în compunerea unui tablou colorat cât și la lucrări monocrome la care se folosește cărbunele, creta și creionul în gravură, etc. Valorația înseamnă și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
încălcarea lor sistematică. Mai mult, instituțiile în care mica corupție este frecventă își pierd credibilitatea publică, ceea ce face ca tranzacțiile cu mediul ale instituțiilor vizate să fie mai costisitoare. Marea majoritatea a studiilor empirice ale corupției abordează doar varianta sa micro. Din motive evidente, aceasta este mult mai ușor de înregistrat cu mijloacele cercetării convenționale, în timp ce marea corupție este mai degrabă subiect de investigații polițienești complicate și de expuneri epice. Discuția empirică de la finalul acestui capitol se va referi la mica
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
studiile cantitative ale sociologilor sau economiștilor care urmăreau mai ales relația dintre mediul socioeconomic de origine al elevului și rezultatele acestuia, făcând abstracție de procesele din școală sau din clasă. Diversele cercetări, cantitative sau calitative, de cele mai multe ori la nivel micro, dar și macro, reflectă un puternic consens în ceea ce privește impactul pozitiv al următorilor factori ai organizării școlilor: - orientarea către rezultat a conducerii școlii și a cadrelor didactice, indicată prin concentrarea pe stăpânirea disciplinelor de bază, promovarea unor așteptări înalte atât la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
înainte, fuseseră distribuiți aleatoriu în categoria elevilor superiori. După câte se pare, percepția profesorilor că acești elevi pot avea performanțe deosebite a condus la îmbunătățirea rezultatelor lor. Studiul i-a interesat mai ales pe cercetătorii interacționiști, fiind concentrat pe dinamica micro de la nivelul claselor școlare. Schaeffer (1986) menționează un experiment care a confirmat rezultatele studiului privitor la efectul de expectanță a profesorului într-o tabără de instrucție a armatei israeliene: recruții care fuseseră etichetați, iar aleatoriu, ca având un mare potențial
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în conceptul de habitus. 1.3. Habitusultc "1.3. Habitusul" Conceptul de habitus este cel mai important element al teoriei lui Pierre Bourdieu, întrucât permite indicarea relațiilor dintre poziția socială și acțiunile indivizilor (adică specificarea raporturilor dintre nivelurile macro și micro ale realității sociale), ca și concilierea între determinismul ce absolutizează structurile și individualismul centrat pe opțiunile actorilor. Numeroase sunt definițiile habitusului în opera lui Pierre Bourdieu. Dintre acestea, vom reproduce o definiție din lucrarea Simțul practic. Habitusurile sunt sisteme de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de dezvoltare socială în cadrul teoriei sistemului mondial arată fără echivoc că unitatea de analiză nu poate fi alta decât sistemul social (global) însuși, care, în cele mai multe situații, transcende realitățile naționale. Este adevărat că acesta poate fi studiat inclusiv la nivelul „micro”, intern al unei țări, și, de asemenea, dintr-un unghi de vedere exterior, deoarece sistemul social poate cuprinde mai multe țări sau regiuni întregi. Țările acestor regiuni pot fi însă inegale ca nivel și posibilități de dezvoltare economică și relații
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
candidaților și ale intervievatorului în condițiile unor videoconferințe de selecție și au constatat o preferință fermă pentru metode ce presupun întâlnirea directă, fața în față între candidat și cel ce realizează selecția. Alte studii au analizat percepția candidaților la nivel micro. Ele au încercat să identifice diferite fațete ale metodelor de selecție care conduc la o percepție negativă din partea candidaților. Studiile timpurii s-au concentrat pe efectele comportamentului non-verbal al intervievatorului, constatând că intervievatorii care emit semnale nonverbale pozitive (zâmbete, destindere
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la factorii care determină reușita unui program de pregătire - alături de importanța evaluării de nevoi - nu poate fi dat, deși cercetările încearcă o analiză a relațiilor dintre variabilele de proiectare și efectele training-ului. Succesul său poate fi evaluat la nivel micro - principalul obiectiv fiind rezultatele învățării, sau la nivel macro - obiectivul reprezentându-l ameliorarea performanțelor. În transferul la locul de muncă a celor învățate în cadrul programului, facilitând ameliorarea performanțelor, principalul criteriu de apreciere se pare că îl constituie armonizarea acestuia cu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în funcție de variabila vârstă operate pe piața muncii, persoanele peste 40 de ani sunt privite ca apropiindu-se de sfârșitul perioadei active în câmpul muncii. Încercarea de a soluționa acest nou paradox reflectat atât la nivel macro (politici ocupaționale), cât și micro (în interiorul organizațiilor), se regăsește în măsurile luate de o serie de guverne europene. Austria, Finlanda, Franța și Germania au renunțat la suportul public pe care-l acordaseră inițial pensionării timpurii și au căutat modalități de a reduce oportunitățile și costurile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
urmare). Un prim punct de referință cu privire la subiectul de față îl constituie lucrarea lui Almond și Verba (1963) asupra culturii civice și a rolului ei în construirea democrației. Conceptul de cultură politică reprezintă pentru aceștia o încercare de a lega micro și macro politica, de a pune în legătură indivizii și sistemul politic (comportamentele acestora). Ceva mai târziu (de exemplu, Lipset, 1987 după Bădescu, 2001) sensul relației a fost contestat, diverși autori susținând că factorii economici sunt cei care influențează atât
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
partidul preferat (votul expresiv), fără o intenție clară de a influența politicul (Borg, 1988). Dincolo de teoriile prezentate anterior, studiile empirice au identificat factorii concreți care influențează participarea (în general, dar și la nivelul tipurilor). Aceștia pot fi situați la nivel micro (individul-cetățean), mezo (organizații și asociații) sau macro (sistemul politic, cultura și practicile încetățenite). Modelele cauzale empirice ale participării situate la nivel individual sunt adesea grupate în modele de factură sociologică (echitate-corectitudine, capital social, voluntarism civic) și modele ale raționalității individuale
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
același partid (vot „partizan”) sau cu partide diferite în funcție de context (vot „pragmatic”). Studiile cu privire la explicarea participării la vot sunt mai frecvente (comparativ cu cele ce trimit la distincția dintre votanții „partizani” și cei „pragmatici”). Nivelul la care este situată analiza, micro sau individ (sociologice, psihologice, economice), mezo (organizații, asociații), macro (cultură, caracteristici ale sistemului electoral, sistemului de guvernare etc.) poate fi diferit și în cazul participării la vot. O altă clasificare distinge între următoarele categorii majore de factori care influențează participarea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
gândirea la un nivel destul de ridicat de generalitate, fără a uita însă de faptul că avem de-a face cu o problemă specifică. Când aceste schițe sunt terminate, ne putem face o idee despre toți factorii-cheie la nivel macro și micro care ar putea influența direct problema centrală. Studentul trebuie să identifice toate tendințele și forțele care pot afecta modul în care urmează să răspundă problemei centrale. De exemplu, dacă luăm ca problemă identitatea europeană, putem distinge ca tendință emergentă înclinația
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
energeticii (numită și ergonomie). În acel moment, cel puțin douăzeci de institute și tot atâtea publicații din Uniunea Sovietică erau dedicate managementului științific. Simbioza dintre o economie planificată la nivel macro și principiile lui Taylor privind coordonarea centrală la nivelul micro al fabricii era atrăgătoare pentru un revoluționar autoritar și extrem-modernist cum era Lenin. Deși modernismul extrem al secolului al XX-lea a avut tendințe autoritare, acestea au Întâmpinat deseori rezistență. Motivele sunt nu doar complexe, ci și diferite de la un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cu celelalte; sectoarele orașului sunt desemnate printr-un complicat set de acronime și abrevieri, greu de reținut pentru toți cei ce nu stăpânesc logica globală de la centru. Holston remarcă ironia diferenței dintre ordinea de la nivel macro și confuzia de la nivel micro: „Astfel, În vreme ce topologiile ordinii totale au drept rezultat o conștientizare abstractă și neobișnuită a planului, gradul de cunoaștere practică a orașului scade pe măsură ce se impune raționalitatea sistematică”. Totuși, din perspectiva proiectanților unui oraș utopic, al cărui scop este mai degrabă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
economic) clasic), dezvoltat) de Adam Smith și de discipolii s)i, este o microteorie. Politologii înclin) s) cread) c) microteoria este o teorie legat) de chestiuni la scal) redus), un înțeles care se conformeaz) cu greu semnificației sale consacrate. Termenul ,,micro”, din cadrul teoriei economice, indic) mai degrab) modul în care este construit) teoria, decat scală la care acționeaz) chestiunile la care ea se refer). Teoria economic) descrie modul în care o ordine se formeaz) în mod spontan, în urma acțiunilor și interacțiunilor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]