760 matches
-
Microscopia de fluorescență este o ramura a microscopiei care studiază fluorescența compușilor organici și anorganici concomitent cu absorbția și reflexia. De obicei cercetarea respectivei proprietăți are loc în prezența unei molecule numite fluorofor : proteina verde fluorescentă, fluoresceină .Proba de analizat este supusă unei lumini cu o anumită lungime
Microscopie fluorescentă () [Corola-website/Science/312081_a_313410]
-
culoare diferită față de cea primită).Un microscop folosit în acest scop este format din: sursă de lumină -de regula o lampă cu xenon sau lampă cu vapori de mercur-, oglindă dicroică , un filtru de excitație și u filtru de emisie.Microscopia de fluorescență este utilizată mai ales în biologie, ea fiind etalonul pentru alte tipuri de microscopie: microscopia cu laser confocal și TIRF (total internal reflection fluorescence microscope). Fluroflorul își poate pierde capacitatea de a emite fluorescența printr-un fenomen numit
Microscopie fluorescentă () [Corola-website/Science/312081_a_313410]
-
lumină -de regula o lampă cu xenon sau lampă cu vapori de mercur-, oglindă dicroică , un filtru de excitație și u filtru de emisie.Microscopia de fluorescență este utilizată mai ales în biologie, ea fiind etalonul pentru alte tipuri de microscopie: microscopia cu laser confocal și TIRF (total internal reflection fluorescence microscope). Fluroflorul își poate pierde capacitatea de a emite fluorescența printr-un fenomen numit photobleaching, fenomen care poate fi redus fie prin utilizarea unor fluoroflori mai puternic sau prin reducerea
Microscopie fluorescentă () [Corola-website/Science/312081_a_313410]
-
-de regula o lampă cu xenon sau lampă cu vapori de mercur-, oglindă dicroică , un filtru de excitație și u filtru de emisie.Microscopia de fluorescență este utilizată mai ales în biologie, ea fiind etalonul pentru alte tipuri de microscopie: microscopia cu laser confocal și TIRF (total internal reflection fluorescence microscope). Fluroflorul își poate pierde capacitatea de a emite fluorescența printr-un fenomen numit photobleaching, fenomen care poate fi redus fie prin utilizarea unor fluoroflori mai puternic sau prin reducerea intensității
Microscopie fluorescentă () [Corola-website/Science/312081_a_313410]
-
reflection fluorescence microscope). Fluroflorul își poate pierde capacitatea de a emite fluorescența printr-un fenomen numit photobleaching, fenomen care poate fi redus fie prin utilizarea unor fluoroflori mai puternic sau prin reducerea intensității luminii . Este o metodă de analiză a microscopiei fluorescente în care lumina de excitație este emisă de deasupra (spre deosebire de microscopia inversă în care ea este emisă de dedesupt), prin obiectiv apoi spre specimen (proba de analizat).Fluoroflorul prezent în probă va emite o lumină cu o anumită lungime
Microscopie fluorescentă () [Corola-website/Science/312081_a_313410]
-
printr-un fenomen numit photobleaching, fenomen care poate fi redus fie prin utilizarea unor fluoroflori mai puternic sau prin reducerea intensității luminii . Este o metodă de analiză a microscopiei fluorescente în care lumina de excitație este emisă de deasupra (spre deosebire de microscopia inversă în care ea este emisă de dedesupt), prin obiectiv apoi spre specimen (proba de analizat).Fluoroflorul prezent în probă va emite o lumină cu o anumită lungime de undă, captată apoi de detector prin același obiectiv prin care s-
Microscopie fluorescentă () [Corola-website/Science/312081_a_313410]
-
Albert Claude, omul de știință care i-a devenit mentor. Claude lucra la Rockefeller Institute for Medical Research și l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în departamentul de patologie celulară. George Palade a realizat importantă excepțională a microscopiei electronice și a biochimiei în studiile de citologie. Cum nu era biochimist, a inițiat o colaborare cu Philip Siekevitz. Împreună au combinat metodele de fracționare a celulei cu microscopie electronică, producând componenți celulari care erau omogeni morfologic. Analiza biochimica a
George Emil Palade () [Corola-website/Science/297374_a_298703]
-
departamentul de patologie celulară. George Palade a realizat importantă excepțională a microscopiei electronice și a biochimiei în studiile de citologie. Cum nu era biochimist, a inițiat o colaborare cu Philip Siekevitz. Împreună au combinat metodele de fracționare a celulei cu microscopie electronică, producând componenți celulari care erau omogeni morfologic. Analiza biochimica a fracțiunilor mitocondriale izolate a stabilit definitiv rolul acestor organite subcelulare că un component major producător de energie. Cel mai important element al cercetărilor lui Palade a fost explicația mecanismului
George Emil Palade () [Corola-website/Science/297374_a_298703]
-
31 (26 iunie 2008) "Phoenix" a furnizat rezultatele analizei cu informații privind sărurile din sol și aciditatea acestuia. Laboratorul de chimia fluidelor a făcut parte din suită de instrumente denumite MECA (prescurtare de la "Microscopy, Electrochemistry and Conductivity Analyzer"—"Analizor de Microscopie, Electrochimie și Conductivitate). Rezultatele preliminare au arătat ca solul de la suprafața este moderat alcalin, cu un pH între 8 și 9. S-au găsit ioni de magneziu, sodiu, potasiu și clorura; nivelul total de salinitate este modest. Nivelul ionului clorura
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
s-a găsit apă în acest eșantion; totuși, deoarece el a fost expus atmosferei câteva zile înainte de a fi pus în cuptor, orice gheață care ar fi existat inițial în solul testat s-ar fi pierdut prin sublimare. Analizorul de microscopie, electrochimie și conductivitate (în , MECA) este un pachet de instrumente proiectat inițial pentru misiunea din 2001 Marș Surveyor Lander, care a fost anulată. El constă dintr-un laborator de chimia lichidelor, un microscop optic și unul cu forța atomică și
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
în următoarele domenii: domeniul științific: spectroscopia (ex.: Raman), tehnici interferometrice, investigarea fenomenelor optice neliniare, holografia, detecția și determinarea distanței - geologie, seismologie, fizica atmosferică, astronomie, distanța lunară, prelucrarea materialelor (tăierea, sudarea, brazarea, îndoirea, marcarea, curățarea), armament, fotochimie (biochimie), răcire, fuziune nucleară, microscopie (cu scanare confocală, excitare bi foton, microdisecție); domeniul militar: Țintirea, măsurarea distanțelor, măsuri contraofensive, comunicații, arme cu energie direcționată; domeniul medical [11]: chirurgie cosmetică, oftalmologică, pentru Țesuturi moi, chirurgie generală, ginecologică, urologică și laparoscopică, terapie laser (fotobiomodulație), eliminarea tumorilor „fără
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
marcare pe adâncime, astfel încât matricea obținută să fie caracterizată de un nivel maxim de calitate. Calitatea unui marcaj este dată de caracteristicile sale de lizibilitate, precum contrastul, lățimea, adâncimea, împrăștierea, respectiv microfisurile. Aceste aspecte sunt evaluate folosind tehnici complementare precum microscopia optică, ultrasonică sau electronică, măsurători de rugozitate a suprafeței, respectiv dispozitive de analiză a contrastului. Aprobarea nivelului fiecăreia dintre aceste caracteristici depinde de solicitările producătorului pieselor de marcat. Lățimea marcării Lățimile de marcare se referă la „grosimea” segmentelor de linie
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
și analiza microfisurilor, se pot folosi microscoape electronice și acustice (SEM - Scanning Electron Microscope, SAM - Scanning Acoustic Microscope). Continuitatea Atunci când sunt utilizați laseri pulsativi sau cu emisie continuă și comutare-Q, frecvența de repetare afectează continuitatea marcării, alături de viteza de marcare. Microscopia optică reprezintă o metodă de analiză a acestui defect. 1.3. Considerații privind prelucrarea materialelor cu laseri ultra-rapizi În regimul „picosecundă” sau „femtosecundă”, pulsul laser are o durată mai scurtă decât cea a timpilor de relaxare, ipoteza existenței stării de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
parametrilor energetici ai procesului de scriere cu fascicul laser, au fost analizate modalitățile în care acestea au rezultat după expunerea la fasciculul laser. Totodată, acest lucru poate fi făcut prin asociere cu studiul aspectului structural general bazat pe analiza de microscopie electronică SEM și caracteristicile geometrice ale stratului inscripționat (rugozitatea scrierii), ce apare din datele de profilometrie înregistrate pe zonele de indentare [128]. Puterea fasciculului a fost între 100 și 600 de wați pentru două valori diferite ale spotului (0,35mm
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
astfel de "profile". În plus, luând în considerare situația tehnologică actuală, femtolaserul nu prezintă pentru moment o posibilitate de folosire facilă în mod industrial, pentru marcarea pieselor, date fiind dimensiunile și sensibilitatea sistemelor de acest tip. Capitolul 5 ANALIZA PRIN MICROSCOPIE ELECTRONICĂ A MARCAJELOR OBȚINUTE PRIN UTILIZAREA NANO ȘI FEMTO-LASERILOR 5.1. Analiza prin microscopie electronică SEM și EDAX a marcajelor realizate cu laser nanosecundă Fasciculul laser utilizat pentru inscripționare este de fapt o sursă termică de putere specifică foarte mare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pentru moment o posibilitate de folosire facilă în mod industrial, pentru marcarea pieselor, date fiind dimensiunile și sensibilitatea sistemelor de acest tip. Capitolul 5 ANALIZA PRIN MICROSCOPIE ELECTRONICĂ A MARCAJELOR OBȚINUTE PRIN UTILIZAREA NANO ȘI FEMTO-LASERILOR 5.1. Analiza prin microscopie electronică SEM și EDAX a marcajelor realizate cu laser nanosecundă Fasciculul laser utilizat pentru inscripționare este de fapt o sursă termică de putere specifică foarte mare și de mare intensitate, ce poate fi concentrată într-o zonă activă foarte îngustă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
material topit în fasciculul laser. Mărire X 400 pentru acest tip de palete o valoare Rk = 3,8µm pentru o valoare generală Ra= 1,27µm. Prin comparație cu valorile obținute prin trasarea curbei Abbott-Firestone, în acest caz, din imaginile de microscopie electronică obținute și măsurătorile efectuate, la analiza SEM au rezultat câteva caracteristici geometrice cantitative și un aspect calitativ general al zonei supuse inscripționării. Fig. 5.7. Imagini SEM cu determinarea dimensională a caracteristicilor optime de inscripționare a paletei din aliaj
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de stropi. Mărire X 2.000; d imagine de detaliu a modului de evacuare a metalului topit din cavitate și solidificarea sub formă de stropi a aliajului de aluminiu suprarăcit. Mărire X 6.000 În acest caz, din imaginile de microscopie electronică obținute și măsurătorile efectuate la analiza SEM, s-a constat că lățimea benzii de inscripționare este de până la 90 µm, iar parametrul Rk poate fi aproximat la o valoare de circa 15µm. Zona expusă fasciculului laser și analizată EDX
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
redat buletinul de analiză EDX cantitativă, ce pune în evidență formarea cu precădere a oxizilor de Mg și Al, amplasați în zonele ce delimitează lateral fasciculul laser. Fig. 5.11. Buletin de analiză EDX cantitativă Fig. 5.12. Analiza de microscopie electronică SEM (pe direcția săgeții) a marcajului nanolaser. Mărire X 500 În Figura 5.14 se observă formațiunile de solidificare determinate de gradienții termici rezultați după impactul fasciculului cu suprafața paletei. Nu apar zone cu microfisuri sau alte tipuri de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
se regăsește pe curbele Abbott-Firestone deja prezentate anterior (conform Fig. 5.9) are o valoare Rk = 2µm pentru o valoare generală a Ra= 1,20µm. Prin comparație cu valorile obținute prin trasarea curbei Abbott-Firestone, în acest caz, din imaginile de microscopie electronică obținute și măsurătorile efectuate, la analiza SEM au rezultat câteva caracteristici geometrice cantitative și repetitive ale inscripționării precum și un aspect calitativ general bun al zonei supuse acestui proces. 139 Fig. 5.15. Imagine SEM pentru liniile de inscripționare, ce
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pentru vizualizarea zonei de fund a marcajului. S-a obținut o secțiune prin marcajul laser pentru a se putea observa mai bine partea inferioară a urmei laser, respectiv a bazei topiturii obținute în urma trecerii fasciculului. Fig. 5.25. Analiza de microscopie electronică SEM pune în evidență profilul inferior al topiturii (pe direcția săgeții). Mărire X 500 Fig. 5.26. Pereții laterali și profilul inferior al șanțului realizat de fasciculul laser prin topirea pe o adâncime de cca. 40-50μm. Mărire X 1000
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
rugozitate Rk ce se regăsește pe curbele Abbott-Firestone deja prezentate anterior (conform Fig. 4.9), are o valoare Rk = 2µm pentru o valoare generală a Ra= 0,65µm. Prin comparație cu valorile obținute prin trasarea curbei AbbottFirestone, din imaginile de microscopie electronică obținute și măsurătorile efectuate, la analiza SEM au rezultat caracteristici geometrice cantitative și repetitive a inscripționării respective pentru Rz =3,93 precum și un aspect calitativ general bun al zonei supuse inscripționării. S-au efectuat câteva teste de inscripționare prin
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
sulf și aluminiu, probabil rezultați în urma operației de secționare a paletelor S-a realizat, de asemenea, o secțiune prin marcajul laser, în care se poate vizualiza partea inferioară a urmei laser, respectiv a bazei topiturii. Fig. 5.43. Analiza de microscopie electronică SEM pune în evidență profilul inferior al marcajului (pe direcția săgeții). Mărire X 500 Fig. 5.44. Profilul inferior al șanțului realizat de către fasciculul laser prin topirea materialului paletei pe o adâncime de circa 40 50μm. Mărire X 1
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
și cloroaluminați. Fig. 5.54. Microanaliza calitativă EDX ce evidențiază existența unor contaminanți pe zona de inscripționare Pentru vizualizarea zonei de fund a marcajului proba a fost secționată, obținându-se o secțiune prin marcajul laser. Fig. 5.55. Analiza de microscopie electronică SEM pune în evidență profilul inferior al topiturii (pe direcția săgeții). Mărire X 500 Fig. 5.56. Profilul inferior al șanțului realizat de către fasciculul laser prin topirea materialului paletei este pe o adâncime de circa 25-30μm. Mărire X 1
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
profilului marcajului obținut. Nu apar zone cu microfisuri sau alte tipuri de defecte ca urmare a tensiunilor termice formate la solidificarea aliajului. Nu apar deci defecte de material ca urmare a realizării marcajului prin fascicul laser. 5.2. Analiza prin microscopie electronică SEM și EDAX a marcajelor realizate cu laser femtosecundă Rezultatele experimentale obținute pe paleta din aliaj de aluminiu Pornindu-se de la ideea procesării rapide și de mare precizie a inscripționării paletelor, s-au realizat o serie de inscripționări prin
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]