1,061 matches
-
imediat la obiecte decât intuițiunea, de aceea o noțiune nu poate fi referită niciodată nemijlocit la un obiect, ci sau la o altă reprezentație despre el (fie aceasta o intuițiune sau iarăși o noțiune deja). Județul (judicium) este așadar cunoștința mijlocită despre un obiect, adică reprezentația unei reprezentații a lui. În oricare județ este o noțiune care are valoare pentru mai multe și între aceste multe se cuprinde și o reprezentație dată, care aceasta din urmă se referă imediat la obiect
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în județul " Toate corpurile sânt divizibile" noțiunea "divizibil" se referă la diferite alte noțiuni; dintre acestea însă ea în cazul de față e îndeosebi referită la noțiunea "corp", acesta iar la arătări certe cari ni se prezintă. Așadar aceste obiecte mijlocit ni le reprezentăm prin noțiunea divizibilității. Toate județele sânt deci funcțiuni ale unității (implicite? ) dintre reprezentațiile noastre, de vreme ce se-ntrebuințează la cunoștința obiectului, în locul unei reprezentații nemijlocite, una superioară, care cuprinde sub ea atât pe aceasta cât și altele multe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deosebit al împărțeniei. Căci logica generală abstrage de la tot cuprinsul predicatului (deși e negativ) și caută numai dacă el e de atribuit subiectului sau de (contrapus) opus. Cea transcendentală însă consideră județul și după valoarea sau conținutul acestei afirmări logice mijlocită prin un predicat negativ numa și ce câștig aduce ea în privirea totalului cunostinței. Dacă aș fi spus despre suflet că nu este muritor, aș fi înlăturat prin județul negativ numai o eroare. Dar prin axiomul " Sufletul nu este muritor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întru cât timpul trebuie să fie conținut în oricare reprezentație empirică a celor diverse. De aceea aplicarea unei categorii asupra fenomenelor va fi cu putință, în puterea și prin mijlocul determinărei de timp transcendentale, care ca schemă a noțiunilor intelectuale mijlocește subsumțiunea celor din urmă sub cea dentăi. După câte am arătat în deducțiunea categoriilor nimeni cred nu va mai fi în îndoială de a se decide în privirea chestiunei dacă noțiunile intelectuale sânt numai pentru o întrebuințare empirică sau și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
știință de stat (Staatskunst), religiune publică și alte asemenea reprezintă și promovează *La istorie și istoria literaturei române. Continuitatea în dezvoltare este condiționată de știința istoriei și a faptelor ei. [Nota lui M. Eminescu] {EminescuOpXIV 918} numai stări spirituale obiective; mijlocit însă pot să devină și astea practice, ba chiar filozofia și astronomia (care aparțin științei pure). Așadar științele precum și artele proprii și științifice au și urmăresc cu toate în esercițiul lor niște scopuri generale și obiective, în parte și practice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
urma urmelor, ar avea drept rezultat exterminarea tuturor speciilor. Din cauza aceasta planta cată să fi precedând cu necesitate viața animalelor. Că așa este ne dovedesc cercetările geologice, cari arată că, după nașterea mușchilor și algilor (Varrenkrauter) din lumea preistorică a mijlocit un lung period intermediar până să fi apărut pe pământ cea mai de jos speție de animale. Organismul animal are trebuință neapărată pentru alimentarea și dezvoltarea sa, de atome organice. Nutrețul animalelor consistă, în toate împrejurările, din particule de organisme
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
economia animală. Întru cât privește părțile lor constitutive organice exemplele acestea sânt îndeajuns spre a lămuri legea că animale și plante pot trece reciproc una-ntr-alta și că existențele lor atârnă reciproc delaolaltă. Acest schimb între elementele lor e mijlocit prin atmosferă, din care plantele sorb cea mai mare parte a alimentelor lor. Arzând o substanță vegetală uscată găsim că partea organică, care e combustibilă și dispare în aer, e disproporționat mai mare decât partea necombustibilă. Partea combustibilă se suie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
amenințat chiar cu asta, dar numai în aparență și cu intenția vicleană de a și precupeți adeziunea cătră puterile răsăritene în schimbul încuviințării planurilor sale din Egipet. Afacerea pare a fi reușit atât de bine ca și cea pe care a mijlocit-o d. de Giers la Viena. Conferința a semănat mult c-un bâlci în care se face trampă. Rusia a abandonat România pentru că-n schimb a primit făgăduința Austriei de-a favoriza regularea brațului Chiliei; Anglia a sacrificat Regatul pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din literatura sociologică, Ilie Bădescu dă o definiție globală termenului: Comunitatea este o realitate morală, delimitată empiric, având o semnificație tipologică și reprezentând un cadru metodologic adecvat pentru studiul unor chestiuni precum: moralitate, lege, contract, religie, spirit uman, etc. Comunitatea mijlocește accesul nostru la nivelul molecular al societății. (Bădescu, 2002: 140) Comte și Le Play se disting de ceilalți gânditori asupra fenomenului comunității prin aceea că nu abordează comunitatea în manieră tipologică. Astfel, la Comte, comunitatea are sens de "comunitate morală
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de stiință decât cea de putere: Mân yašfa‘u šaf"‘atan ≤asanatan yakun la-hu naœbun min-h" wa mân yašfa‘u šaf"‘atan sayyi’atan yakun la-hu kiflun min-h" wa-k"na All"h ‘al" kulli šay’în muqț: „Cel care mijlocește intru bine va avea o parte din el, iar cel care mijlocește intru rău, va purta răspunderea: Dumnezeu ia seama la toate.” (t.n.) Semnificații de bază: cunoscător, spre a răsplăți. 2.1.9. Creator 2.1.9.1. al-H
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
yakun la-hu naœbun min-h" wa mân yašfa‘u šaf"‘atan sayyi’atan yakun la-hu kiflun min-h" wa-k"na All"h ‘al" kulli šay’în muqț: „Cel care mijlocește intru bine va avea o parte din el, iar cel care mijlocește intru rău, va purta răspunderea: Dumnezeu ia seama la toate.” (t.n.) Semnificații de bază: cunoscător, spre a răsplăți. 2.1.9. Creator 2.1.9.1. al-H"liq: SOI „făcătorul”; ASM „Făcătorul” (59, 24)/„Crea torul”; GG „Creatorul”; Marr
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
În Întreaga ei complexitate și Întindere, activitatea instructiv-educativă reprezintă un ansamblu de acțiuni interdependente subordonate atingerii unor finalități generale ale Învățământului. Luată de sine stătător, fiecare acțiune are rațiunea ei proprie; fiecare servește atingerii unui scop parțial sau intermediar ce mijlocește realizarea unuia mai general sau mai Îndepărtat (scopul final al activității). Dar acțiunea nu este, totuși, cea mai mică subunitate a activității, deoarece În cadrul fiecărei acțiuni se pot distinge mai multe operații. Adică, o acțiune este alcătuită din mai multe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
susținere a acesteia. Metoda reflectă latura executorie, de punere În acțiune a Întregului ansamblu de componente ce caracterizează un curriculum dat. Adică, metodologia se referă la ceea ce profesorul și elevii Întreprind În comun În vederea producerii Învățării dorite; metodologia vine să mijlocească și să faciliteze interacțiunea dintre elev și materia (conținutul) de studiat; să determine organizarea și trăirea acelor experiențe de Învățare, care vor produce schimbările dorite În comportamentul elevilor. Evident, parcurgerea acestui drum nu presupune niciodată o singură alegere metodică, o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de Învățarea prin experiența altora Încorporată În obiectele cu care se acționează, de experiența umanității, de cultură. Acțiunea privită ca aplicare de informații. Dincolo de a-și dovedi vocația euristică, explorativă, de a deveni o veritabilă sursă de cunoaștere, acțiunea practică mijlocește o confruntare directă cu situații reale, concrete, creează prilejul aplicării sau valorificării creatoare a experienței Însușite. Cunoștințe, principii, legi și teorii pot fi transferate În noi contexte, În condițiile impuse de noile situații-problemă care urmează a fi rezolvate. În felul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cea mai puternică forță ce dă formă spiritului și spiritualității unei comunități, societăți sau epoci istorice. Și bineînțeles, fiecăruia dintre membri acestora. Prin transferul valorilor culturii, ale științei - ca forma cea mai elaborată a cunoașterii umanității - pe careînvățământul le-a mijlocit, acesta s-a dovedit a fi cel mai important și activ participant la această formare spirituală, socială și individuală. Întregul edificiu al cunoașterii individuale și al personalității integrale devine posibil, În cele din urmă, datorită faptului că produsele cunoașterii socio-istorice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de minute) În cadrul căreia Înfățișează principalele teze, puncte de vedere, opinii etc., ceea ce creează o bază de dezbateri imediate cu scopul de a problematiza conținutul de idei comunicat, de a adânci Înțelegerea, interpretarea și eventual aplicarea celor expuse, de a mijloci raportarea noțiunilor noi la propria experiență teoretică și practică câștigată deja de participanți, de a prilejui noi asociații de idei și de a găsi Împreună căi de rezolvare a problemelor scoase În evidență. Este valabilă această metodă, Îndeosebi În condițiile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
al activității mintale. Ca formă deosebită În care se exprimă gândirea, ea se situează la granița dintre cunoaștere și necunoaștere, și ca atare, poate să intervină activ Într-o situație de Învățare. Întrebările anticipează, În planul gândirii, operațiile de efectuat, mijlocesc, trecerea de la o operație la alta, schimbă direcția gândirii, fac trecerea de la o cunoaștere imprecisă și limitată, la o cunoaștere precisă și completă. O Întrebare este o invitație la acțiune, este un ferment al activității mintale, un instrument de obținere
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ceea ce este cu adevărat specific unor texte, cu similitudini judecate prin prisma acelorași criterii (de exemplu, două cercetări, independente una de cealaltă, pe aceeași temă, două proiecte filozofice, două curente literare etc.), care favorizează o confruntare a datelor și ideilor mijlocind astfel o mai rapidă clarificare și Înregistrare a unor cunoștințe; - lectura explicativă, ca citire pe fragmente cu explicarea cuvintelor și expresiilor necunoscute, cu extragerea și formularea ideilor principale; - lectura problematizată, condusă de anumite Întrebări-problemă adresate În prealabil de profesor, la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
material și de aici la perceperea realului, așacum se prezintă el de fapt, se dovedește foarte utilă atunci când elevii Întâmpină dificultăți În concretizarea abstracțiunilor științifice, În raportarea lor la cazul concret. În ultima analiză, acest „du-te-vino” Între concret și abstract, mijlocit de utilizarea diferitelor genuri de modele, permite o mai ușoară trecere, prin alternanță, de la percepție (imagine) la gândire, de la analiză la sinteză, de la concretul senzorial la abstractul care schematizează și simbolizează și invers, până la obținerea unor cunoștințe de profunzime. Sub
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Studiul de caz În ipostază euristică, explorativă" Spre deosebire de alte metode tradiționale care oferă „cazuri fictive”, imaginate de profesor, sugerate În manuale și În cursuri universitare, elaborate deci la masa de lucru, În cabinet și, drept urmare, artificiale, metoda studiului de caz mijlocește o confruntare directă cu o situație din viața reală, autentică. Asemenea„cazuri de viață” (life cases), cazuri-problemă concrete, luate drept „exemple” tipice, reprezentative și semnificative pentru anumite stări de lucruri mai generale pot să fie supuse unei analize atente, sub
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pur repetitive sau reproductive, de imitație. În locul unei asemenea „metodologii a acțiunii”, cu șabloane, stereotipuri lipsite de sens și automatisme rigide, se impune o nouă orientare, după care practica este privită ca o activitate concretă, călăuzită de un scop și mijlocită de tehnică, ale cărei succese depind de structurarea creatoare a cunoștințelor, de dezvoltarea aptitudinilor constructive la elevi. Parcurgerea unei activități de fabricație, de producție adevărată, este Înțeleasă ca intervenție transformatoare, organizată și Înfăptuită nu În mod meșteșugăresc, ci tehnicizată, adică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
2001, p. 24). Sau altfel spus, Internetul „este o confederație de mii de calculatoare care aparțin unor diferite sectoare ale societății: educație, afaceri, guvern, armată, mass-media” (2001). Profitând de convertirea conținuturilor culturale din Întreaga lume Într-o formă digitală, Internetul mijlocește accesul oricui, oriunde și oricând la aceste valori, devenind o rețea socială. Această rețea de comunicare cu arie largă și de mare viteză, poate să lege astfel „...ubicuu calculatoarele din apartamente sau de pe pupitrele elevilor la biblioteci digitale de mare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
3.4.2. Rolul Împărtășirii cunoașterii la nivel organizațional „Multe organizații se străduiesc să folosească la maximum cunoașterea existentă În cadrul lor. În timp ce indivizii Își pot folosi cunoașterea În activitatea curentă și pentru luarea deciziilor, adesea, cunoașterea nu este Împărtășită și mijlocită la nivel organizațional de la o persoană la alta.”<footnote Leistner, Frank (2010), Mastering Organizational Knowledge flow: How to Make Knowledge Sharing Work, Published by John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, New Jersey. footnote> Așa justifică Frank Leistner necesitatea Împărtășirii cunoașterii la
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
în care se transferă dă seamă de atributele genitorilor. Ce nu arată Diotima este legătura dintre un intermediar (Eros) și un carent (omul); în continuarea acestei suspendări avem și un ciudat transfer de la esență la funcție, transfer în virtutea căruia Eros mijlocește între două tipuri ontologice: zeii și oamenii. Regăsesc problema aceasta în persoana lui Cristos, dar aici chiar este cu putință dacă avem în vedere dubla natură a lui Isus. Nu este cazul în ceea ce-l privește pe Eros: natura lui
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
amans devine exterior lui ego cogitans împotriva firii. Etimologia e de această dată profund lămuritoare pentru ceea ce am vrut să spunem aici: semeion = sămânță. Cf. Guy Debord: „Spectacolul nu este un ansamblu de imagini, ci un raport social între persoane, mijlocit de imagini”; în Societatea spectacolului, trad. rom. Ciprian Mihali, Ed. Est, București, 2001, p. 40. Karl R. Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, trad. rom. Drăgan Stoianovici, I, ed. II-a revizuită, Ed. Humanitas, 2005, p. 37. Clodius Piat, Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]