888 matches
-
a intelectualilor partidului comunist și a muncitorilor autodidacți susceptibili să fie formați că militanți precede cu câțiva ani revoluția din 1917. Constituirea să În model internațional este legată În primul rând de organizarea Internaționalei a III-a (școală Kominternului) pentru militanții partidelor afiliate, apoi de „denazificarea” prizonierilor de război În „școlile antifasciste”, si de pregătirea, după 1945, În țările aflate sub ocupație sovietică, de cadre pentru administrațiile epurate. Condițiile de constituire a acestui model de școală internațională, difuzarea să În mai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
spațiile politic și intelectual, filosofic și literar, școlar și religios, constituind În același timp un loc de compromis și un instrument de control. Ele sunt produsul unei stări de criză politică Într-un context marcat de o acută lipsa de militanți după Înfrângerea mișcării revoluționare din 1905, denunțata drept „trădare” de cei care rămăseseră fideli partidului. Mișcarea culturală și literară a proletkult-ului, care reunea la momentul sau de vârf aproape jumătate de million de persoane, revendică un drept al culturii populare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
000 de aderenți În 1932. În același an, KPD obținuse 5,4 milioane de voturi la alegeri și trimisese 100 de deputati În Reichstag. Venirea la putere a naziștilor a pus capăt existenței legale a partidului, precum și a școlii sale, militanții fiind constrânși la exil pentru a scăpa de Închisoare sau de execuție. Fondarea școlii Kominternului, botezata cu numele lui Lenin după moartea acestuia, constituia piatră unghiulara a integrării internaționale a partidelor comuniste. Profesorii erau intelectuali comuniști, militanți cu experință și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a școlii sale, militanții fiind constrânși la exil pentru a scăpa de Închisoare sau de execuție. Fondarea școlii Kominternului, botezata cu numele lui Lenin după moartea acestuia, constituia piatră unghiulara a integrării internaționale a partidelor comuniste. Profesorii erau intelectuali comuniști, militanți cu experință și profesori invitați de la alte școli de partid sovietice În curs de organizare În aceeași perioadă În URSS. Odată cu ascensiunea fascismelor și interzicerea partidelor comuniste din diverse țări, mici colonii ale familiilor comuniste exilate găsiseră refugiu În URSS
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
CC al Partidului Muncitoresc Român (PMR), după numele lui Ștefan Gheorghiu, „militant important al mișcării muncitorești din țara noastră”. Corpul profesoral este considerat ca „insuficient și nesatisfăcător format”, manualele și cărțile traduse În românește lipsesc. Pe langă profesorii permanenți, „vechi militanți” și cadre de conducere ale partidului susțineau În mod regulat conferințe. În 1948, școala se mută Într-un nou local, intervenind și o reorganizare a cursurilor, Într-o Românie devenită, la sfârșitul lui 1947, republica populară: studiile sunt prelungite cu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
simplă manevră contrarevoluționara, confirmată de participarea filosofului În guvernul eșuat al lui Imre Nagy. Printre inchizitorii acestor trei procese Îi regăsim pe Kurt Hager, Victor Stern, Rugard Otto Gropp și Manfred Buhr, toți ocupând poziții Înalte În Învățământul de partid, militanți cu vechime ai KPD. Victor Stern, de exemplu, fusese student la Scoala Kominternului În perioada războiului și primul șef al catedrei de filosofie la Parteihochschule Karl Marx, fiind comparat, la vremea dezghețului, cu inchizitorul papal de pe vremea lui Galileo Galilei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
văzut În Învățământul de partid mai ales o șansă de a urma studii superioare Într-un mod mai accesibil decât În universitățile de stat. Fondatori și constructori Corpul didactic de la Parteihochschule Karl Marx era alcătuit la Început din mai mulți militanți ai KPD, dintre care unii reveneau din emigrația de la Moscova la sfârșitul războiului, iar alții fuseseră prizonieri În lagărele de concentrare naziste. Erich Paterna conducea catedră de istorie. Social-democrat În timpul Republicii de la Weimar, trecuse În 1931 la KPD și fusese
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
crede că Înfrângerea suferită a fost pregătită de slăbiciunea ideologică pe care o arătaseră Înainte și de subestimarea forței adversarului. Numele lui Alexandre Zinoviev este menționat În legătură cu lucrările sale recent publicate, foarte critice la adresa lui Gorbaceov, proscris și În rândurile foștilor militanți comuniști est-germani. O nouă elită politică? Delimitări În raport cu trecutul Metamorfozele prin care trecuse fostul partid comunist est-german În decurs de un an, de la căderea zidului Berlinului (noiembrie 1989) până la reunificarea Germaniei (noiembrie 1990), s-au regăsit Într-o nouă concepție
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Discursul ambigu al apologeților „generației 1927” asupra „lichidării elitelor” de către regimul comunist servește adesea de pretext unor operații de spălare ideologică. Nae Ionescu a murit În urma unui infarct la puțin timp după ieșirea din lagărul unde fusese Închis Împreună cu alți militanți sau simpatizanți ai Gărzii de Fier, Închiși de poliția regelui Carol al II-lea. Mulți dintre discipolii lui au avut parte de destine tragice, uciși pe frontul de Est, morți În Gulagul românesc sau exilați uneori după mai mulți ani
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
manifestat, Într-o formă sau alta, opoziția față de regim, chiar dacă mulți dintre cei În cauză nu se recunosc ei Înșiși sub această denumire. Cuvînt de origine religioasă, făcînd aluzie la Partidul-Biserică și la opozanții săi din interior, adesea ei Înșiși militanți - credincioși practicanți. Disidenții sovietici au fost primii care s-au făcut cunoscuți sub acest nume, În dezacord cu ortodoxia partidului comunist și În opoziție cu intelectualii comuniști loiali și fideli. În România, figură intelectualului disident, opozant din interior al corupției
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a exilului, rosturile militante ale publicației: „Suntem români liberi, care au ales tabăra libertății [...]. Această alegere impune datoria celor ce, părăsindu-ne pământul natal al țării, nu vrem să ne părăsim și românitatea, să fim, într-un fel sau altul, militanți ai libertății pentru cei de-acasă. Ceea ce însemnează că gândul libertății trebuie să fie impulsul fundamental al oricărei acțiuni românești pentru a ne menține liberi, pentru a ajuta eliberarea celor ce ne așteaptă încă, sub scut sau pe scut, și
LIBERTATEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287798_a_289127]
-
se agită, conducătorii mișcării cheamă la mobilizare și acțiune. 3) Intrăm astfel în cea de-a treia etapă, a mobilizării entuziaste, în care cei ce s-au identificat cu mișcarea încep să convertească din ce în ce mai mulți cetățeni. Prozeliții mișcării sunt acum militanți activi, și nu doar simpli aderenți. Operează acut distincția „noi/ei”, iar mesajul general este că „tu” ai face mai bine să ni te alături „nouă” pentru a-i înfrânge pe „ei”, opozanții mișcării. 4) Etapa conservării sau a sedimentării
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ȘCOALA ARDELEANĂ, mișcare cultural-ideologică apărută în Transilvania spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Activă până la mijlocul anilor ’30 din secolul următor, principiile ei sunt preluate, de ambele părți ale Carpaților, de viitorii militanți ai revoluției de la 1848. Cea mai puternică manifestare a spiritului Luminilor în spațiul cultural românesc, Ș.A. a fost expresia manifestării românilor din Ardeal pentru emancipare națională și socială. Programul ei politic, social și cultural a fost trasat de episcopul Ioan
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
ȚOPA, Tudor (27.V.1928, Cernăuți - 10.VIII. 2008, București), prozator și traducător. Descendent pe linie paternă al unei familii de cărturari și militanți pentru drepturile românilor bucovineni, Ț. este fiul Angelei Țopa (n. Almăjanu), profesoară, directoare a Școlii Normale din Cernăuți, și al lui Ovidiu Țopa, profesor, doctor în istorie. Învață la Cernăuți și, în timpul celor două refugii, la București, unde este elev
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
având de suferit de pe urma mai multor arestări și procese de presă. În 1859 V. publică Biografia oamenilor mari scrisă de un om mic, al cărei caracter, în subsidiar, era de pamflet politic îndreptat împotriva reprezentanților „reacțiunii”. Sunt portretizați însă favorabil militanții pentru democrație și Unire, printre care și scriitorii Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade-Rădulescu. Va scoate și mai târziu broșuri care se refereau la anumite evenimente, încercând să le grupeze într-o serie de „memorii”: Esiliul românilor în Rusia și
VALENTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290414_a_291743]
-
Mirea. Prima expoziție personală de pictură, din 1924, are succes și va fi urmată de altele, ultima datând din 1968. Susținut din nou de Mihail Dragomirescu, pleacă pentru un timp la Paris. Cunoscându-l pe Lucrețiu Pătrășcanu și pe alți militanți de stânga, se alătură acțiunilor politice ale acestora. Redactor și administrator al gazetei „Sămânța” (1932), va fi arestat, împreună cu Lucrețiu Pătrășcanu, pentru douăzeci de zile. Din 1945 intră în Partidul Comunist. Activează la Uniunea Patrioților, e membru fondator al Sindicatului
TALAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
noul context, deși unele rezerve persistau. Unii au înțeles însă că situația devenise ireversibilă. Acest segment important al populației s-a angajat atunci într-o profundă activitate cognitivă de reorganizare a reprezentărilor lor sociale. Au devenit susținători ai noului curs, militanți pentru noua ordine. Incoerența însă persista, evoluția contradictorie a societății încuraja încă ecartul și adoptarea unei atitudini de atenție. Dar noile practici, elaborate de noii dirigenți și de susținătorii lor, au început să se impună, iar actorii sociali care se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rolul de vinovați. Evocarea amintirilor de profundă intimitate ale femeilor ce-au suportat consecințele avorturilor provocate nu este în avantajul statusurilor de soții și mame și, desigur, lezează relațiile și credințele lor religioase. Fără intenția de-a ne afilia acelor „militanți ai memoriei” ororilor trecutului comunist, opinăm că decretul antiavort, ca fapt de memorie socială, este important prin amploarea consecințelor acestei decizii politice ce-a afectat toate familiile din România, într-o etapă aproape similară ca durată celei declarate de „luptă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ritualuri discriminatorii, reprezentanții claselor populare - gonacii, publicul naiv - se resemnează În poziții de dominați, recunosc inegalitatea de șanse ca pe un fapt imuabil, sunt complici ai acestei perverse puneri În scenă. Este motivul pentru care aceste practici sunt contestate de către militanții ecologiști și de către reprezentanții organizațiilor pentru protecția animalelor. Poziția sociologului e și ea dificilă: dacă acceptă să participe - chiar ca observator - Înseamnă că Își recunoaște poziția, se complace, intră În joc. Este, poate, locul să invocăm aici, ca problemă cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
le face fărâme prin tot mai alexandrine jocuri deconstructiviste, postmoderniștii împlinesc o funcție vitală în marele proces de regândire permanentă a fundamentelor culturii și societății; când postmodernismul devine exclusiv autoreferențial și conformist - „disciplinându-i și pedepsindu-i” până și pe militanții săi ocazional sceptici sau șovăielnici -, acest curent devine la fel de conservator (și eventual reacționar) ca și adversarii săi. Singura speranță se leagă de extrema eterogenitate a postmodernismului, din care se nasc din când în când și tensiunile creatoare, autocriticile, vectorii ieșirii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
criminal și reabilitarea acestuia constituie una dintre cele mai importante dimensiuni ale evoluției filosofiei penale. La capătul acestui proces, în morala societăților moderne importanța pedepsirii tinde să fie egalată de importanța responsabilității societății în reformarea și reintegrarea socială a infractorilor. Militanții sociali și legislatorii sunt din ce în ce mai mult de acord că privarea de libertate (ca tip de reacție socială ce păstrează o parte însemnată din spiritul originar al pedepsei) nu este singura și nici cea mai adecvată manieră de răspuns social în fața
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
trăsătură de caracter (curățenia), și chiar un obiect. Nu se pune problema de a contesta temeiul contrainvestirii în strategiile active sau chiar activiste (de pildă, abstinența de la alcool), funcția sa defensivă fiind valorizată atât de personalul medical, cât și de militanții unor asociații (cum este aceea a „Alcoolicilor anonimi”, care grupează foști alcoolici). Se pare că, neputându-se elibera pur și simplu de nevoia de a bea (iluzia vindecării), subiecții nu s-ar putea opune acestei nevoi decât eliminând-o. De unde
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Congresul al II-lea al PCdR, era compusă din: Gheorghe Cristescu, David Fabian, Marcel Pauker, Eugen Rozvan, Boris ștefanov, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, Ana Pauker (din Vechiul Regat); Elek Köblös (din Transilvania); Petre Borilă (din Basarabia). Se reușise o coabitare Între foștii militanți socialiști și activiștii nou-Înregimentați În partid. Partidul Comunist din România era una dintre secțiile naționale ale Internaționalei Comuniste. Sarcina secțiilor naționale ale Cominternului a fost aceea de a apăra În orice condiții interesele Uniunii Sovietice. Crearea PCdR s-a Înscris
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
complexul de inferioritate al partidului. Acest complex a marcat elitele comunismului românesc, de la prima generație cominternistă, la Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu. Kremlinul a Întreținut permanent, În funcție de interesele sale, facțiunile apărute În Partidul Comunist de la București, Începând cu conflictele dintre foștii militanți socialiști și noii activiști cominterniști, continuând apoi cu luptele pentru putere dintre așa-zișii „staliniști naționali” conduși de Gheorghiu-Dej și „facțiunea internaționalistă”, reprezentată de „gruparea Pauker-Luca-Georgescu”. În cadrul PCdR nu a existat o grupare solidă care să aibă o atitudine critică
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
nu a mai fost acceptat În Comitetul Central al partidului Începând din aprilie 1927, iar În 1932 a emigrat În URSS, unde a fost arestat În 1936, În timpul Marii Epurări staliniste (a murit În 1938). Procesul de eliminare a foștilor militanți socialiști din Partidul Comunist a culminat cu scrisoarea deschisă a Comitetului Executiv al Cominternului, trimisă pe 1 iunie 1928 PCdR-ului, prin care se cerea: „Să se acționeze ferm Împotriva social-democraților, ce s-au Împletit definitiv cu burghezia și Îndeplineau
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]