1,369 matches
-
sinea mea, înainte de a-l desfășura în cuvinte sonore. Când însă îmi dau seamă ca e sub nivelul celui știut dinainte, mă întristez, căci limba n-a fost la înălțimea inimii”. Fericitul Augustin ajunge la ideea conlucrării între voce și mimică în transmiterea unui mesaj: „nu toate neamurile înțeleg atunci când cineva spune eratus sum, ci numai latinii. Dar dacă sentimentele sufletului încins inundă fața celui mânios și-i transformă chipul, toți cei care-l văd își dau seama că e furios
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
la modul general, astfel încât să fie alese câteva mai demne de admirație, care să fie ascultate cu mai multă plăcere și să fie plasate chiar în momentele cheie”. să se asigure un climat emoțional, prin folosirea de către profesor a intonației, mimicii și gesturilor din care să rezulte clar atitudinea pe care o ia față de eroii povestirii; Fericitul Augustin atenționează că uneori „limba n-a fost la înălțimea inimii”. Experiența acumulată pe parcursul multor ani îi permite să înțeleagă îndeaproape frământările lui Deogratias
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
lui Augustin, care se întrepătrunde, într-un mod deopotrivă intim și contradictoriu, cu habitus-ul său cultural de retor antrenat la școala discursurilor. În situația de mai sus, când cuvântul nu exprimă întru totul simțirea, Fericitul Augustin îndeamnă la utilizarea mimicii atunci când povestim sau ținem o prelegere. Se știe că: „nu toate neamurile înțeleg atunci când cineva spune iratus sum, ci numai latinii. Dar dacă sentimentele sufletului încins inundă fața celui mânios și îi transformă chipul, toți cei care îl văd își
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Dacă privim, în anumite momente de luciditate, aspectul mecanic al gesturilor lor, pantomima lor lipsită de sens, tot ceea ce-i înconjoară ne pare stupid. Un om vorbește la telefon după un perete de sticlă; nu-l auzim, dar îi vedem mimica de neînțeles: ne întrebăm pentru ce trăiește. Acest dezgust în fața inumanității omului însuși, această incalculabilă cădere în fața imaginii a ceea ce suntem, această "greață", cum o numește un autor contemporan, e de asemenea, absurdul. După cum și străinul care, în anumite clipe
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
prima lecție pe diverse lucrări audiate, se va aplica de această dată doar pe o singură lucrare muzicală (consonanță-disonanță, contraste de dinamică, nuanțe și expresie, contraste melodice, alte procedee componistice). Secvența 2: 10 minute Un exercițiu de imaginație: "Exprimați prin mimică și gest stările sufletești transmise de fiecare fragment indicat. Se cere unui elev să improvizeze prin mimică și dans ceea ce i se pare că exprimă fragmentul audiat (simultan cu audiția). "Dacă lumea ar putea fi redată prin mimică și gest
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
muzicală (consonanță-disonanță, contraste de dinamică, nuanțe și expresie, contraste melodice, alte procedee componistice). Secvența 2: 10 minute Un exercițiu de imaginație: "Exprimați prin mimică și gest stările sufletești transmise de fiecare fragment indicat. Se cere unui elev să improvizeze prin mimică și dans ceea ce i se pare că exprimă fragmentul audiat (simultan cu audiția). "Dacă lumea ar putea fi redată prin mimică și gest, probabil ar arăta în felul în care ați reprezentat această lucrare muzicală." Secvența 3: 10 minute Se
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Exprimați prin mimică și gest stările sufletești transmise de fiecare fragment indicat. Se cere unui elev să improvizeze prin mimică și dans ceea ce i se pare că exprimă fragmentul audiat (simultan cu audiția). "Dacă lumea ar putea fi redată prin mimică și gest, probabil ar arăta în felul în care ați reprezentat această lucrare muzicală." Secvența 3: 10 minute Se inițiază o discuție frontală cu elevii. Se subliniază diversitatea stărilor sufletești și faptul că rezultatul relaționării ființei umane cu lumea se
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
anticolinergic). Comă cu episoade agitație motorie, tremor, spasme musculare (semne extrapiramidale), rar convulsivă. Tulburări neuromotorii - Întotdeauna prezente, indiferent de tipul de neuroleptic, dar Îmbrăcând diferite aspecte: a) Reacții distonice acute: contracții involuntare tonice ale limbii (protruzia sau devierea limbii), mușchilor mimicii, mușchilor extrinseci ai globilor oculari (crize oculogire), torticolis și opistotonus, rar cu participarea musculaturii faringiene și laringiene. b) Acatisia apare În aproximativ 20% din intoxicații. Se manifestă prin neliniște motorie, cu tendință de mișcare continuă. 56 c) Parkinsonism: tremor, rigiditate
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
de surprindere a varitelor conduite ce s epot manifesta în diferitew împrejurări și situații. Încercând o sistematizare a conduitelor supuse observației V. Ceaușu (1978) le împarte în două categorii: simptomatica stabilă (înălțime, greutate, circumferința toracică etc.) și simptomatica labilă (pantomima, mimica, modificările vegetative, vorbirea). În cadrul experiementului am utilizat observarea simptomaticii labilă cum sunt: atitudinilor corporale, poziția generală a corpului este un bun indicator pentru trăirea psihică a subiecților în momentul oservației. Astfel putem distinge două atitudini generale edificatoare: pe de o
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
dispoziție, veselie, dorința de a se antrena, de a câștiga; gesturile repezi, violente denotă iritabilitate, nevoia de afirmare, de dominare.varietatea gesturilor impune interpretarea lor în raport cu situația concretă, cu mijloacele verbale utilizate și alte caractersitici ale expresivității cum ar fi mimica. Mimica participă la conduita expresivă prin părțile mobile ale feței, respectiv ochi, sprâncene, fruntea, gura obrajii, la care se adaugă elemntele propriei fizionomii. Modificările vegetative oferă indicii relavante cu privire la intensitatea, amploarea, durata reacțiilor emoționale. Astfel putem observa ritmul respirator, pulsul
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
veselie, dorința de a se antrena, de a câștiga; gesturile repezi, violente denotă iritabilitate, nevoia de afirmare, de dominare.varietatea gesturilor impune interpretarea lor în raport cu situația concretă, cu mijloacele verbale utilizate și alte caractersitici ale expresivității cum ar fi mimica. Mimica participă la conduita expresivă prin părțile mobile ale feței, respectiv ochi, sprâncene, fruntea, gura obrajii, la care se adaugă elemntele propriei fizionomii. Modificările vegetative oferă indicii relavante cu privire la intensitatea, amploarea, durata reacțiilor emoționale. Astfel putem observa ritmul respirator, pulsul, modificările
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
speculum care nu reflectă nici o realitate, ci doar produce "efecte de realitate"116, "oglindă de oglindă", o diferență fără referință, "o referință fără referent". Transcendența e goală. Astfel, mimul nu este un imitator, "el mimează imitația. Himenul se interpune între mimică și mimesis sau, mai curând, între mimesis și mimesis. Copie a copiei, simulacru care simulează simulacrul platonician, copia copiei platoniciene ca și draperia hegeliană care a pierdut aici iluzia referentului prezent, devenind astfel pierdute pentru cunoașterea absolută"117. Sunt, probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ea rămâne foarte „teoretică” și necesită a fi tradusă în limbajul clinic cotidian, așa cum am propus când a fost vorba despre copil (Marcelli, 1998). De aceea este de dorit să facem câteva comentarii. Lentoarea psihomotorie este simultan motorie și ideatică, mimica este săracă, gestica încetinită dar, fapt esențial, adolescentul prezintă rar sau poate chiar niciodată masca depresiei pe care o observăm la adultul deprimat. Trăsăturile adolescentului nu sunt căzute, fruntea nu este încruntată, el nu are deloc un aer abătut. În
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la ignorarea sau respingerea existenței unei lentori motrice reale în restul timpului. Aceste pusee tranzitorii ale inhibiției motrice sunt cu totul specifice și caracteristice semiologiei depresive în adolescență. Această ostilitate sau indiferență aparentă, chiar folosirea unor cuvinte provocatoare asociate unei mimici care nu exprimă „un aer abătut” și absența unei expresii care să exprime tristețea, momentele de activitate intermitente, toate acestea pot induce în eroare terapeutul care n-are experiența lucrului cu adolescenții. În cel mai rău caz el poate interpreta
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și o multiplicare a comportamentelor simptomatice care apar ca tot atâtea mijloace de luptă împotriva suferinței depresive sau a suferinței de pierdere: instabilitate școlară, eșec la învățătură, oscilare între atitudinile provocatoare, agresive și atitudinile de reclamare a afectivității. Prezența fizică, mimica este încă marcată de această suferință depresivă reactualizată prin repetarea pierderii (în particular prin dispariția rochiei de casă a sorei mai mari); desenele (mari case goale) sunt dovada directă a acestui afect depresiv. Începând cu vârsta de 12-13 ani, apar
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fumeze destul de mult și a furat bani de la părinți. Vincent poate fi descris cu ușurință ca fiind un adolescent indiferent, nici îndărătnic nici interesat; este liniștit, răspunde întrebărilor laconic și aproape cu regret. În realitate, dacă ești atent, observi că mimica sa este săracă, aproape încremenită, vocea slabă, gestica sărăcăcioasă. Prezintă în mod incontestabil o lentoare psihomotorie, chiar dacă la prima vedere nu se observă nici o tristețe pe fața sa, nici acuze depresive de altfel. Întrebat direct, el recunoaște că este adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
În mai 1851 pornește într-un turneu, primul din seria numeroaselor deplasări pe care le va face. În 1852 se angajează, în București, la teatrul ce îi va fi concesionat de câteva ori (1855-1866), fiind chemat și la Catedra de mimică și declamație a Conservatorului (1864-1866). Talentul îi este recunoscut de toți, chiar și de neprieteni, cum erau atunci Costache Caragiali și Mihail Pascaly, de care actorul moldovean a fost despărțit prin grave disensiuni. Inițiază, în 1871, Trupa artiștilor asociați, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
o eroare. Așadar trebuie să se accepte existența unui limbaj corporal reprezentat prin gesturi și motricitatea expresivității plastice a Întregului corp ceea ce Înseamnă mijlocul de expresie cel mai puternic. Energia, tensiunea, conlucrarea cu factorii de expresie (ochii și direcția privirii, mimică, distanțe etc), modul de Începere, continuare și finalizare a mișcării determină o caracteristică artistică a mișcării - plasticitatea. Prin această proprietate a mișcării se soluționează raportul armonios dintre spațiu, timp și sugestie, În conlucrare cu ambientul muzical și social. Plastica mișcării
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
bază game variate de tehnică corporală din diferite ramuri ale dansului și gimnasticii redate sub formă de simboluri. Ea se interpretează În paralel cu versuri sau proză și trebuie să fie dublată de arta actorului, privind expresivitatea prin mijloace specifice: mimica, gestica, atitudinea, mișcarea scenică de grup, cu sau fără acompaniament muzical. Euritmia se supune legilor scenei iar unitatea de spectacol destinat publicului o da regia artistică. La greci, euritmia era considerată ca termen principal alături de armonie și simetrie. “În istoria
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
de comunicare artistică complexă care folosește game variate ale tehnicii mișcării sub formă de simboluri (din ramurile gimnasticii, dansului) În vederea interpretării prozei sau versurilor cu sau fără acompaniament muzical dublată de calitățile artei actorului privind expresivitatea prin mijloacele sale specifice: mimica, gestica, atitudinea, mișcarea scenică. Genul euritmiei se supune legilor scenei (chiar și În aer liber) iar unitatea de spectacol destinat publicului o dă regia artistică. Când este posibil se recomandă colaborarea cu regizorul În special pentru euritmia-spectacol. Dat fiind că
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
de interpretare ale actorului. 7.6. PREGĂTIREA SPECIALĂ PRIN MIJLOACELE ARTEI ACTORULUI Această pregătire specială fiind cea mai dificilă de Însușit prin caracterul ei aparte, Îi vom acorda o mai detaliată prezentare, fiind importantă pentru interpretarea artistică a euritmiei. a) Mimica (expresivitate, mobilitate facială) b) Mijloace de expresivitate prin gest și atitudine c) Pantomima - dansul de expresie a) Mimica reprezintă de fapt modificările fizionomiei, care exteriorizează o gamă variată de sentimente, emoții, trăiri determinate de situații de moment, iar În cazul
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
dificilă de Însușit prin caracterul ei aparte, Îi vom acorda o mai detaliată prezentare, fiind importantă pentru interpretarea artistică a euritmiei. a) Mimica (expresivitate, mobilitate facială) b) Mijloace de expresivitate prin gest și atitudine c) Pantomima - dansul de expresie a) Mimica reprezintă de fapt modificările fizionomiei, care exteriorizează o gamă variată de sentimente, emoții, trăiri determinate de situații de moment, iar În cazul actorilor prin rolurile artistice pe care le interpretează. Expresivitatea mimicii variate se exteriorizează generată de declanșarea unei idei
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
și atitudine c) Pantomima - dansul de expresie a) Mimica reprezintă de fapt modificările fizionomiei, care exteriorizează o gamă variată de sentimente, emoții, trăiri determinate de situații de moment, iar În cazul actorilor prin rolurile artistice pe care le interpretează. Expresivitatea mimicii variate se exteriorizează generată de declanșarea unei idei, a unui sentiment, ca și În cazul euritmiei inspirată din diverse genuri ale poeziei care poate fi - epică, lirică eroică, etc. și interpretarea poate fi variată: veselă, duioasă, tristă, revoluționară sau pot
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
de pace, etc. Expresivitatea facială de calitate, solicită executanților euritmiei finețe, rafinament În sensibilitate, spirit de observație, forță de transpunere efectivă, putere de discernământ - aptitudini de exteriorizare a „tot” ce simte, și aceasta printr-o trăire intensă și nu formală. Mimica naturală, artistică este gustată de public, cea artificială - exagerată nu numai că deranjează pe spectator, dar stârnește și ilaritate. Vă recomandăm câteva mijloace de formare și Îmbunătățire a expresivității pe care le-am experimentat În practică, mijloace care ne vor
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
public, cea artificială - exagerată nu numai că deranjează pe spectator, dar stârnește și ilaritate. Vă recomandăm câteva mijloace de formare și Îmbunătățire a expresivității pe care le-am experimentat În practică, mijloace care ne vor ajuta În decântarea judicioasă a mimicii În vederea integrării unitare coordonate cu fondul ideilor și sentimente ale poeziei. Vizionarea expozițiilor de pictură, sculptură, vizionare de spectacole, audiere de concerte sau prezentarea unor materiale didactice, În care să fie reprezentate capete de expresie. Autocontrolul vizual În oglinda, apoi
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]