693,915 matches
-
Golia și Sfântă Liturghie Organizator: Mitropolia Moldovei și Bucovinei 08.00, Biserica Pogorârea “Sfanțului Duh” Expoziție de icoane Organizator: Parohia Pogorârea “Sfanțului Duh” 09.00-20.00, Muzeul Unirii din Iași Simpozion „Monumentul - TradiȚie și viitor” , ediȚia a XII-a Organizatori: Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Complexul Muzeal Național Moldova - Muzeul de Istorie a Moldovei - Muzeul Unirii, Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Național, Oficiul Național al Patrimoniului, Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România 09.00 - 23.00, str. Costache
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
Numai că pereții și ușile Erau pavazați, ca paraclisurile, cu icoane: Femeia Ceea cu Puradelul la sân și de-a bușile, Prin toate luminoasele saloane, înfipte-n creierul meu ca ploșnițele și căpușile; în gări, în școli, la poliții, la ministere Portretele Ăleia între Lumini și Sfere, Să cred că Marea Mamă Cibela Mă saltă la piept alăptându-mă drept Pruncul Acela. Doamnă, am zis eu, Nu-mi călcați de-acum pe zeu -în Lăcașul Cel Din Carele Sunt Cântă însuși
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
aparate de filmat. Fii scandalos, că d-aia ești persoană publică. - Dar, mamă, îi zicea el... Poftim, el îi zicea mamă și ea îi spunea idiotule! - Dar, mamă, o să mă plictisesc cu una d-aia. Știi cîtă treabă am la minister, numai chestii plicticoase, măcar în vacanță să mă distrez și eu. - Taci din gură cu treburile tale. Ai treabă! Ce treabă ai la minister? N-ai nici o treabă. Treaba ta e să îți faci imagine că nu te mai votează
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
spunea idiotule! - Dar, mamă, o să mă plictisesc cu una d-aia. Știi cîtă treabă am la minister, numai chestii plicticoase, măcar în vacanță să mă distrez și eu. - Taci din gură cu treburile tale. Ai treabă! Ce treabă ai la minister? N-ai nici o treabă. Treaba ta e să îți faci imagine că nu te mai votează nimeni dacă nu apari. Ce dăm la copii să mănînce? - Mamă, exagerezi, au ce să mănînce. Sînt pe picioarele lor, au diplome, au servicii
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
nu pot strânge mai mult de nouăsprezece ore. Admit că sunt extrem de slab la matematică. Recunosc chiar că într-a cincea de liceu am și rămas repetent din cauza ei și dacă n-avea tata, Dumnezeu să-l odihnească, pile pe la ministerul de resort, cine mai știe cum mi se așternea soarta! Deși nu cunosc nici azi tabla înmulțirii, n-a fost nici o situație în care să mă întorc de la piață, de care nevastă-mea are oroare, cu bani lipsă! Și nu
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
poate cu plimbarea la care i-am însofit prin Bucureștiul clocotitor, răvășit de gloanțe și de explozii. §i cu promisiunea că voi onora invitația lor la festivalul de filme documentare de la Berlin. Unde urma să merg însofit de cineva din Ministerul Culturii, așa cum cerea protocolul. Iar acel „cineva“ era o doamnă, pe care tot ei o descoperiseră -doamna Cue. Mai tarziu, Siegfried - care învafase și el câteva boabe pe românește - mă sunase de la Berlin ca să perfecteze dată sosirii noastre acolo. N-
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
în parte. Păcătuind toate la fel de mult, chiar dacă din motive diferite. Dar păcatul nu e numai al celor care au scos pe piată aceste istorii, ci și al celor care apelează la ele ca la o instanfa supremă, ca la un minister orwellian al adevărului. Nu mă acuzafi de trufie. De câte ori n-am căzut și eu în acest păcat!... Sobă începuse să dogorească și în camera se făcuse destul de cald. Daniel mă asculta în tăcere, cu capul rezemat de spătarul înalt al
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
Un colectiv de 30 de critici și istorici literari de la Filologia clujeană, coordonat de Ion Pop, a finalizat un proiect ambițios de cercetare științifică, demarat cu cincisprezece ani în urmă, amplificat în 1995 și impulsionat de sprijinul acordat de două ministere și de Consiliul Național al Cercetării științifice Universitare. Volumul IV al Dicționarului analitic de opere literare românești, apărut la sfârșitul anului trecut, încheie o lucrare enciclopedică de analiză, sub formă lexicografică, a operelor reprezentative din istoria poeziei, a prozei și
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
pic de disciplină în rîndul experților educaționali - cei care se ocupă de curriculum, evaluare, aprobarea manualelor, formarea cadrelor didactice etc. - strîngînd laolaltă, așa cum ne anunță oficialitățile că se va face, instituțiile în care lucrează și punîndu-le sub directa supraveghere a Ministerului, fiindcă și acesta are o responsabilitate față de Guvern și de aici mai sus față de partidul de guvernămînt, indiferent care este sau va fi acela. Eventual ar mai fi de reintrodus interdicția patriotică de a nu lăsa corigenți - vă mai amintiți
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
mulțumiți: din reformă mai rămîn doar cele cîteva rînduri care încheie Anexa 1 a recentelor planuri-cadru pentru clasa a IX-a și a X-a, în care se descrie viitorul luminos al liceului românesc. Le citez, pentru umorul lor involuntar: „Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului va lansa în discuție publică, la începutul anului 2004, propunerile de planuri-cadru pentru clasele a XI-a - a XII-a/a XIII-a. Opțiunea curriculară va fi, în acest caz, diferită, cu o orientare accentuată spre
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
singurei Autorități reale în plan literar - aceea prezentă neechivoc, efectiv, material, în paginile Inspecțiunii -, cu o alta fictivă, încropită ad-hoc, și, ce e mai grav diametral opusă ca imagine primeia. Șeful lui Anghelache, inspectorul financiar, omul care reprezintă Autoritatea - recte Ministerul, Guvernul, Statul, într-un cuvânt, ideea de structură organizațională de rang superior - n-are într-însul nimic feroce, spăimos, de căpcăun administrativ capabil să inspire coșmaruri fizice ori metafizice. Dimpotrivă, este un tip simpatic și chiar puțin populist în comportament
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
și așază „inspecțiunea” de a doua zi și frica de ea la temelia comportării de neînțeles și a morții consternante a casierului, ignorând faptul elementar că Anghelache habar n-are de controlul preconizat, el părăsind berăria înainte ca inspectorul din minister să le anunțe camarazilor vestea. A doua modalitate de inducere în eroare a cititorului la care recurge Caragiale pentru a proteja taina morții lui Anghelache o reprezintă presărarea în text a unor false mistere, menite să acrediteze iluzia că ascund
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
ai căror martori am fost până acum sunt nimic pe lângă ce va urma lunile viitoare. Măgăriile de la Curtea Supremă de Justiție, tranformarea Justiței într-un braț de fier al puterii (vezi măsura convocării la Poliție a membrilor Acțiunii Populare), metamorfozarea ministerelor în feude ale bandelor organizate de profitori sunt doar preludiul la o lungă vară fierbinte și la o toamnă incendiară. Pe acest fond, încercarea șefului peremist de a întoarce pe dos rubașca murdară, de a înlocui aura de martir naționalist
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
și prim-ministrul țării (și lui i-am uitat numele) e cât se poate de probabil. Presa a scris în mai multe rânduri despre aservirea canalului „Realitatea TV” președintelui pesedist. În acest caz, ar urma ca subordonații premierului — în speță, Ministerul Culturii și Cultelor — să intre pe rol, spre a-și exercita îndatoririle constituționale. Sunt slabe șanse că acest lucru se va produce. Rămân la ideea că în sferele înalte ale puterii s-a decis reșaparea scenariului de la alegerile trecute. Adică
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
revistei austriece JazzLive, cu o deschidere specială spre fenomenul jazzistic din Est; Nicolas Simion - probabil cel mai bine cotat jazzman român din diaspora și, totodată, un abil consilier artistic. În fiecare dintre cele șapte seri, Christoph Huber a mulțumit public Ministerului Culturii de la București și ambasadorului României la Viena, domnului Traian Chebeleu, pentru contribuția lor la reușita complicatei acțiuni de export-import cultural. Certamente, nu e simplu de realizat o selecție din jazzul românesc, pe măsura unui public răsfățat non-stop cu delicii
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
mai percutantă voce poetică a Salonicului —, a fost an Kavafis (ale cărui aniversări sunt întotdeauna duble ; în 2003 s-au celebrat 140 de ani de la naștere și 70 de ani de la moarte). Deși Grecia își omagiază scriitorii cu tot fastul (Ministerul Culturii desemnează din vreme, cu cîțiva ani înainte de eveniment, comisii care se ocupă atent de organizarea manifestărilor și realizarea edițiilor festive), la o trecere în revistă a momentelor care au punctat aniversările celor trei mari poeți, de departe „cel mai
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
a luat-o cam devreme cu stilul arogant, c-a pus instituția în fruntea căreia se află în slujba unor nemernici, însă nici n-apuci să termini fraza că replica vine ca o secure: „Ei și, care e problema?”. Prin ministere, la cabinetul premierului, la președinție, formula a devenit cheie universală. Până și-un Păunescu, mare poftitor de doctorate, n-ar ezita să ți-o trântească între ochi dac-ai avea proasta inspirație să-i spui că un doctorat e o
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
riguros. Dar noi, în provincialismul nostru, nu putem trece de tema cu variațiuni. Micul, dar vigurosul Institut de Tracologie s-a încumetat să-și propună forma tripartită, dar a uitat de motivul locului, cel al obedienței. Și pe când mai marii Ministerului Educației, care patrona acest Institut, n-au reușit să-și facă tema, n-au fost capabili să găsească soluții viabile, nedistingând urechile domniilor lor - fie ei și numiții Mihnea Costoiu, Radu Damian -, sunetele obedienței, marea problemă a micului Institut a fost
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
Alex. Ștefănescu aș înființa o instituție de valorificare a talentului literar din România. Există deja diverse instituții care fac asta - redacții, edituri, Uniunea Scriitorilor, Ministerul Culturii etc. -, dar o fac parțial, nesistematic, tangențial, implicit, tendențios sau ineficient, de la caz la caz. Instituția creată de mine s-ar ocupa exclusiv de valorificarea talentului literar. Aș trata talentul literar ca pe una din resursele naturale ale țării
Dacă aș avea un milion de dolari by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13276_a_14601]
-
de școli din România, primele programe didactice coerente și primele manuale alternative. Învățător la Moroeni (Dâmbovița) Ion Ciorănescu, în același timp scrie și publică la „Albina”, „Lamura”, „Tribuna învățătorului”. Pentru calitățile lui profesionale, deja remarcate, ajunge inspector școlar general în Ministerul Instrucțiunii Publice. Copiii lui au fost cu toții înzestrați intelectual, unii devenind bine cunoscuți și mult prețuiți în mediile de specialitate pe plan european, ca Alexandru Ciorănescu. Cel mai mare, Nicolae, matematician distins, apreciat de marii savanți și dascăli Pompei, Țițeica
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
că li s-ar fi putut micșora veniturile. Totuși, o proclamație generală emisă de rege, care a instituit un statu quo în această privință, a domolit toate neliniștile și a creat o loialitate înfocată în rîndul concesionarilor. În aceeași perioadă, Ministerul pentru Monumentele Naționale i-a remis regelui o factură în valoare de trei sute de mii de franci - suma cheltuită cînd prințesa Clotilde nu numai că a pus în funcțiune jocurile de apă ale fîntînilor de la Versailles, dar a folosit și
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
expresiv, mai ales în structuri bazate pe repetiție, indicînd atitudinea negativă a vorbitorului față de ceea ce consideră a fi un exces. L-a descris Iorgu Iordan, în Stilistica limbii române (1944), cu multe exemple de limbă vorbită (colocvială), de tipul: „mișună ministerele de directori și paradirectori”. Noi exemple erau aduse de același autor în Limba română actuală (ed. a II-a, 1948): „examene și paraexamene, legi și paralegi, ordine și paraordine, rapoarte și pararapoarte, regulamente și pararegulamente, statistici și parastatistici, taxe și
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
totul altfel. Sunt unii, în orice caz, nu prea numeroși, care fac sacrificiul să-și publice plachetele, romanele, în regie proprie, suportând întreaga cheltuială. Dar majoritatea nu au această posibilitate și se străduiesc să ajungă pe listele de subvenții ale Ministerului Culturii, în speranța că sumele respective le vor asigura apariția. Speranță deșartă, pentru că subvențiile se micșorează de la an la an (fără să țină seama de inflație) și se mai împart și în mod inechitabil. Pentru un volum de circa 300
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
însă la subvenții și la difuzare. Pentru că o carte (mă refer la una care să prezinte interes și să nu producă pierderi), ea are nevoie de cumpărători. Cum spuneam, din motivele arătate, ei nu există sau sunt destul de puțini. Dacă Ministerul Culturii, precum și Ministerul Învățământului, consiliile comunale, direcțiile județene etc. vor să facă un act de cultură eficient, ar trebui să subvenționeze bibliotecile (universitare, județene, orășenești, școlare). În felul acesta cartea bună ar fi absorbită, și-ar atinge scopul pentru care
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
și la difuzare. Pentru că o carte (mă refer la una care să prezinte interes și să nu producă pierderi), ea are nevoie de cumpărători. Cum spuneam, din motivele arătate, ei nu există sau sunt destul de puțini. Dacă Ministerul Culturii, precum și Ministerul Învățământului, consiliile comunale, direcțiile județene etc. vor să facă un act de cultură eficient, ar trebui să subvenționeze bibliotecile (universitare, județene, orășenești, școlare). În felul acesta cartea bună ar fi absorbită, și-ar atinge scopul pentru care a fost scrisă
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]