3,813 matches
-
a fost foarte bună Întreruperea. Am avut răgazul să mai văd, să mai aud, să aprofundez: și ce mai studiu, nu mai spun! Mă uit, văd, simt și mă minunez de câte poți Învăța În doar trei luni, și mă minunez și mai tare când văd, simt, știu că ați avut destul timp la dispoziție ca să vă treziți la realitate, dar domniile voastre nimic; v-a luat ucigă-l toaca mințile că altceva nu mai poate omul să Înțeleagă, văzând că nu
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
mi-ai mai dat hainele lui Tom. Unde să mă duc cu ele? Dacă vrei să te duci, du-te, și nu mai întreba nimic. Dacă nu, hai să ne-ntoarcem. Mi-ai stricat tot cheful. Măi, măi, măi, se minună el. Grozav le-a mai potrivit cine le-a potrivit! Se gheboși cu capul între umeri, supus, umilit și intrigat, nemaiînțelegând nimic. Se pomeni făcând drumul îndărăt după ea: De ce te superi? N-am vrut să te supăr. Nici eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
sfert. Bine. Ascultă-ncoa! Pe frontul de răsărit au fost întâmpinate atacurile sovietice în regiunea Iași. La vest de Luțk..." Știi unde vine? Acolo m-a rănit pe mine la-nceputul războiului. Și uite că războiul s-a-ntors tot acolo! se minună bătrâna. Războiu-i peste tot. Așa, reluă Invalidul, va să zică "la vest de Luțk trupele germane s-au desprins dintr-un arc prea înaintat. O altă desprindere s-a efectuat în regiunea mlaștinilor..." Domnu, se rugă bătrâna, abia mai zărindu-se, înecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
gâtul înalt, părul stufos dat pe spate, o tufă de liliac înflorit, ochii strălucitori, învăpăiați de fugă, de oboseală și de neliniște. Ce bine c-ai venit! se bucură el. Nu eram sigur că vii. Mă faci să râd! se minună ea. Lasă-mă să-mi trag răsuflarea. Așa! Acum sunt mai liniștită. Mult mai liniștită. Îmi pare bine. Dă-mi mâna să mergem. N-o să rămânem aici. A, da! se scutură ea, amintindu-și povara misiunii sale. Trebuie să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mi-am pus-o și eu de multe ori, din momentul în care viețile noastre s-au intersectat. Cine este Mihu, dincolo de bărbatul înalt, ușor grizonat, cu ochii de un albastru ucigător? Dincolo de gesturile fine, de vocea caldă, de poeziile minunate pe care le scrie? Cine se află, dincolo de toate?” Stilistic, apar „noduri”, același cuvânt întrerupând și eliberând apoi discursul: „în inimă. În inima mea.” Sau: „Sunt momente în viață când oamenii dăruiesc. Dăruiesc altora, dar în același timp, și lor
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
mi-am pus-o și eu de multe ori, din momentul în care viețile noastre s-au intersectat. Cine este Mihu, dincolo de bărbatul înalt, ușor grizonat, cu ochii de un albastru ucigător? Dincolo de gesturile fine, de vocea caldă, de poeziile minunate pe care le scrie? Cine se află, dincolo de toate? Chiar și acum, după atâta timp, simt că încă te mai descopăr, în infinite feluri. Uneori, am sentimentul unui deja vu. Parcă aș fi trecut prin sufletul tău de mii de
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
unei proaste opțiuni, regret comparabil cu cel al unui meșteșugar care a desfăcut un ceas și a descoperit în interior mecanismul unui aparat de radio; vrând să asambleze radioul, din mâinile lui și-a luat zborul un aeroplan. În loc să se minuneze și, eventual, să se bucure, meșteșugarul nostru se uită în zare după aeroplan, fluieră a pagubă și conchide: "Toate-s nimic". Astfel e jocul de-a cuvintele în poezia lui Emil Botta" sunt ale unui poet căruia îi stă bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
unei proaste opțiuni, regret comparabil cu cel al unui meșteșugar care a desfăcut un ceas și a descoperit în interior mecanismul unui aparat de radio; vrând să asambleze radioul, din mâinile lui și-a luat zborul un aeroplan. În loc să se minuneze și, eventual, să se bucure, meșteșugarul nostru se uită în zare după aeroplan, fluieră a pagubă și conchide: "Toate-s nimica". Astfel e jocul de-a cuvintele în poezia lui Emil Botta. În loc să-l bucure frumusețea mirajului, îl cutremură pericolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
-i țină de urât. Mama trebăluia din zori În seară pe lângă casă, și-a pregătit grădinița de zarzavat Încă din toamnă ca și vecinii lor. Săndica se ocupa de flori iar Prâslea sulfa În puful păpădiilor Înflorite a doua oară, minunându-se cum zboară puful. Capul familiei și-a luat munca În serios și În scurt timp știa exact ce are de făcut și unde erau puse cele necesare. Nu trecea o zi În care să nu-I trimită Bunului Dumnezeu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
aici prin apropiere...este practic, inevitabil. Dar acum hai la masă, mai vedem după aceea. Intraseră Împreună În sala de mese, unde mai multe perechi de ochi se Îndreptaseră, spre ele privindu-le cu oarecare curiozitate. Ia te uită ! Se minunase Andreea, ne-au pus sub lupă de cum am intrat... Parcă te rugasem ceva. Nu vreau să atragem atenția spusese mama șoptit. Oooo! Mamă, n-ai să te schimbi niciodată. Tu nu vezi că lumea se poartă altfel? Toți fac ce
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
prin literatură. Jurnalul său a fost păstrat de cineva apropiat, poate chiar de iubita necunoscută descrisă în text. Îl va fi fost acceptat ca pe un document al legăturii lor secrete, ce îi va îngădui să retrăiască mai târziu clipele minunate de odinioară... Sau... poate nu! 3 mai 2006 Reiau lectura în timp ce ascult muzică pe un cd-player portabil, în tren, în drum spre Iași, undeva pe lîngă Pașcani, ora 21,45. Un tango emanând senzualitate tipic „latino”, Una musica brutal, cântat
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
află dincolo. Și cum ar putea, fără a cunoaște contextul la modul „organic”, să atingă miezul? Altfel-zis, dincolo de „foamea fizică” pentru subiectul iubirii, să se sature cu iubirea însăși... Pentru totdeauna! Să-și ia în brațe progenitura și să se minuneze, retrăind nevinovăția propriei copilării și puritatea începutului... Să o privească pe Teodora cu copilul la sân și să se emoționeze ca și cum și ar vedea propria mamă... Ca și cum țîncul acesta ar fi chiar el! Și ar rămâne așa pentru totdeauna, scăldat
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Uite, bunicule! Uite, bunicule!” * * * Drumul pe care continuă să meargă Profesorul împreună cu Clara se pierde în zare, peste culmea dealului. Poate vor ajunge și acolo într-o bună zi. Deocamdată se opresc aici: ca să-și tragă sufletul și să se minuneze cum fluturii, greierii și cosașii intră de-a dreptul în visul cu ochii deschiși al Clarei, iar pe el îl „extrag” din negura viselor de adult pe care le-a savurat, le-a reprimat sau le-a uitat. Vise premonitorii
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
față. Cineva a strigat după ajutor din partea aceea, arătă Matei cu brațul întins într-o anumită direcție. Ba din partea aceea, interveni cumnatul său, Răgălie. Am auzit foarte bine. Mi s-a părut o voce de femeie. Femei pe-aici? se minună Nicanor. Nu mai avură însă timp să se contrazică și nici să stabilească exact despre ce-i vorba, deoarece în toată pădurea răsună un fioros răget de leu. Da, un răget de leu adevărat, ca-n cele mai temute întunecimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
scoase mai multe rîme pe care le puse într-un borcănel de plastic, apoi închise bine toate ușile și ieși în șosea. Fratele său, Matei, era plecat încă din zorii zilei fără să fi lăsat nici un răspuns. Era o vreme minunată de pescuit și Bărzăunul nu voia să scape o asemenea ocazie. Avea locul său în pădure, numai de el știut, de unde nu se întorcea niciodată cu ama goală. Găsea acolo fel de fel de pești din belșug, în afară de păstrăvi, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
odinioară atât de temut, care-l asculta niciodată sever și spunea că nu, nu era o Madonă mama lui, dar era frumoasă și blondă, așa ca el, purta perle în jurul taliei și se îmbrăca în catifea albastră... Dar cum, se minuna copilul, ea o prințesă creștină... ...și eu un prinț arab, continua tatăl, reluând, a nu știu câta oară, firul poveștii lor favorite, al poveștii care-i lega dincolo de ochii verzi ai amândurora și în care, iată, se pierdeau acum, ca
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
a atins umărul pistruiat al fetei cu ochii galbeni, care se făcea că doarme lângă el. Numai că ea s-a întors pe partea cealaltă și l-a lăsat singur, în întuneric, învârtind o șuviță roșcată pe degetul arătător și minunându-se, deodată, cum de nu mai ținuse minte ce păr lung și mătăsos avea ea. Au tăcut amândoi, unul cu fața spre Nord, celălalt spre Sud. În zori, toată Sevilla mirosea pregnant, izbitor, a portocală. 53. ne apropiem ...și mă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
în adîncurile ei, se puteau adăposti oricît de mulți? Lupii alergau cît era ziulica de lungă, se jucau, își creșteau copiii, îi educau, vînau, își construiau adăposturi și toate astea fără să fie stînjeniți de vreo vietate. Viața lor era minunată și așa ar fi rămas dacă, puțin cîte puțin, lucrurile n-ar fi început să se schimbe. Pămîntul a intrat la stăpîn. Hotărît și puternic, curajos și deștept, folosindu-și mai mult și mai bine mintea născocitoare, Omul s-a
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
fi. Ce vrei tu să faci cu scrisul ăsta În viață? — Vreau să fac Filologia și să intru la un ziar. — Vrei să te faci mâncător de rahat? Să minți oamenii cu realizările din agricultură? Să scrii despre ce condiții minunate de viață ne asigură partidul și despre cum muncesc cu entuziasm tovarășii? Asta vrei? Nu chiar, mă gândesc la presa culturală. — Și În presa culturală crezi că intră oricine? Trebuie mai Întâi să fii cadru de nădejde, măi băiatule. Ești
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
un an. Am uitat să vă spun ca ea se numește Lore.Lorena Liteanu... Dan îi făcu semn să continuie. Gina își aprinse o țigară. -Am petrecut Crăciunul cu Lore la mama ei,în Ardeal,la Poiana Mică. A fost minunat. A fost prima oară când am mers acolo. Nunta am organizat-o aici... Totul a fost plăcut până când s-au oferit cadourile.Eu îi cumpărasem un joc gen filmul „Greu de ucis” cu Bruce Willis - tridimensional.Ea mi-a facut
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
un an a mers în concediu la părinții săi din județul Calărași.In comună a fost privit ca un strigoi.Cei dragi s-au mirat de faptul că l-au văzut în viață.Cu greu au admis ca trăiește. Se minunau.El le-a povestit de dispariția soției și de înmormântare. Ei i au completat istoria,neștiută de el. In urmă cu câteva luni a venit la ei nora lor. Se stabilise în București.Le-a dat o veste tristă.Soțul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
un exil autoimpus. Totuși, niciun animal coborât din legendele rostite cu teamă în glas și priviri nu sălășuise vreodată prin acele locuri, din câte spuneau bătrânii cetății care văzuseră multe și, mai ales, auziseră multe de la înaintașii lor, iar vremurile minunate în care poveștile țineau ciulite urechile copilandrilor zglobii trecuseră și ele ca și cum nici nu ar fi existat vreodată... Duse aparatul de fotografiat la ochi și trase, rapid (clic, clic), câteva cadre. Îi plăceau prim-planurile, încerca să surprindă detalii diverse
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
faci matale, cu multă nucă... Cât mai multă nucă, ținea minte că în copilărie fura nucile din bucătăria bunicii, își îndesa buzunarele și fugea în camera de la stradă pentru a înghiți miejii pe nemestecate, uitându-se pe fereastră spre uliță, minunându-se de puterea armăsarilor focoși care trăgeau sănii acoperite cu cergi. Auzi clopoței și pocniturile bicelor. Iar dinții se înfipseră cu poftă în miejii de nucă, permițând gustului de copilărie trecută să depășească barierele timpului și spațiului. Înghiți încă o
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ouăle tale din coș. Și mare minune! Ouăle din coș s-au Înroșit pe loc.Fata de păgân se sperie atât de tare că leșină.Tocmai se apropiaseră niște băieți care sărira În ajutor fetei, stropind-o cu apă.Se minunau și ei de ouăle cele roșii.Iar fata de păgân, revenindu-și, o luă pe fata de creștin de mâini, o privi În ochi și-i zise: -Adevărat a Înviat! OUĂLE ROȘII (altă variantă) Domnul nostru Iisus Hristos a spus
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
să participe la Festivalul Wagner de la Bayreuth. Nu-mi credeam urechilor! Cum se poate o asemenea coincidență! Am hotărât să mergem împreună. I-am scris și lui Mihai de hotărârea noastră. Festivalul Wagner este un eveniment extraordinar. Muzica lui este minunată, dar trebuie să ai cunoștințe pentru a o înțelege. Și pentru a fi admis în program se cerea talent, recunoaștere internațională, iar Mihai se afirmase deja ca o "tânără speranță". Aici vin personalități ale muzicii din toată lumea, iar biletele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]