605 matches
-
a profitat de complexitatea problemei, etalând o tehnică de povestitor profesionist, care alege de la început mirabilul, nu pentru sensul său ficțional, auto-exclus din realitățile plauzibile, ci pentru sugestia de minunare, de atracție spre ceva inedit. După cum el însuși o mărturisea, mirabilul nu este facil, căci ne implică într-o competiție a înțelesurilor concurente: "Dragii mei, începem azi o poveste minunată! Când zic minunată, vreau să spun că seamănă cu minunile de care ne vorbește Sfânta Scriptură: nu înțelege ușor mintea noastră
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
5). 30 Poate ar fi mai potrivit să propunem formula "patos eroizant", pentru care a pledat Claudia Fischer în cazul istoriei agreate de elevii ucrainieni. Din punctul său de vedere, această noțiune se referă la opțiunea tinerilor pentru spectacular, legendar, mirabil, ceea ce îi ajută să se identifice cu succesele istoriei naționale și locale. Ei preferă povestea personajelor faimoase ori invincibile, "lăudând abilitatea militară și marile victorii ale comandanților" și atribuind altora eventualele lor nereușite. O astfel de viziune împarte lumea în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Mirarea însoțește în sfera doxologică bucuria unei ascensiuni liturgice. Pe parcursul acestei distanțe, obligatoriu infinită, etapele neînțelegerii sunt multiple; dar tot ce ne întrece de fiecare dată priceperea vine să făgăduiască, din adânc, tăcerea nefirească a unei veșnice recunoașteri. Înțelegerea acestei mirabile „neînțelegeri” trasează în sufletul fiecăruia un hotar, păzit de îngeri și de tot atâtea lumini 1. Capitolul IVtc "Capitolul IV" Întâlniri monasticetc "Întâlniri monastice" Ei, de care lumea nu era vrednică... Evrei 11, 38 Evagrie Ponticul și conflictele interpretăriitc "Evagrie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
hermeneutică a suspiciunii, în care relațiile dintre episcop și „omul sfânt” evidențiază doar niște mecanisme ascunse ale voinței de putere, mai precis un amestec de politică, ideologie ecleziastică și psihanaliză avant la lettre, acești exegeți radicali caută și, fapt deloc mirabil, reușesc să găsească în scrierile Părinților deșertului mai ales repere pentru o istorie a ideilor (cum ar fi istoria conceptului de trup, a sexualității, a ascetismului etc.) și mult mai puțin o demonstrație a noutății proprii unei opere teologice articulate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de a fi Fecioară (s. 23) sau chiar „lăuză a Domnului” (s. 151). Acest limbaj șocant, frecvent întâlnit și la misticii răsăriteni (Origen, Grigorie de Nyssa, Simeon Noul Teolog), primește un contur pronunțat atunci când subiectul actualizează condiția Fecioarei printr-o „mirabilă înrudire” (s. 157, Wunderliche verwandnuß). Copil al Tatălui (s. 162), dar și păstor al pășunii care însuși „Domnul S-a făcut”, făptura creștinului ajunge biserică, „preot și jertfă” la un loc, amintind aici de celebrele imagini folosite de Sf. Maxim
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
descoperirea noilor remedii și posibilitatea efectivă de punere în aplicare a acestora etc.), toate acestea în contextul exigențelor impuse recent în cercetare, în timp ce fondurile alocate acestui domeniu medical sunt în continuă diminuare, iar procedurile de efectuat sunt din ce în ce mai costisitoare. Este mirabilă și dezarmantă și atitudinea așa-zis medicală, ulterioară, față de rezultatele cercetării. Astfel, se consideră că rezultatele cercetărilor se reflectă în practică într-o proporție extrem de redusă. De exemplu, se arată 2 că în cardiologie, mai mult de 30% din proceduri
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
domeniu din literatura străină de specialitate, întrucât doctrina românească este extrem de redusă în acest sens, iar puținele informații pe care le oferă nu fac altceva decât să preia, fără să adapteze la specificul legislației naționale, concepțiile autorilor străini. Fenomenul este mirabil, neliniștitor și ciudat, mai cu seamă deoarece o bază legislativă a existat și până acum iar concepțiile și premisele doctrinare civile și penale oferă și ele suport pentru consolidarea unor opinii proprii și perfect aplicabile. De asemenea, se impune o
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
ființării, vestește discret posibilul început. Nu se închide prin urmare în nemanifestabilul absolut, ci este el însuși deschiderea prin care absolutul începe să semnifice, încolțește în miezul neființei, făcându-le pe cele ce nu sunt încă să fie, așa cum "sămânța mirabilă/ ce-nchide în sine supreme puteri" ascunde "un cer de înaltă lumină"3. Dă de văzut acest ascuns în deschidere - acest mister deschis - de vreme ce semnul pe care îl face se ascunde la vedere, semnifică și arată ceva de neprivit? "Micul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
necurmate faceri 19. Creația înseamnă ascensiune, relief ce se înalță în adânc ridicând întregul poem: "florile/ spre alte foarte înalte poieni tânjind/ mai invocă și-acum/ lumina ta fără de nume20". Între ceea ce se dă ca început al nepătrunsului ascuns - sămânță mirabilă - și ceea ce se deschide în floare și apoi în fruct, câmpul revelării posibilului ia trup de lumină. "Mirajul unui dulce fruct" căzut "neașteptat în palme - dar21" nu arată mai mult decât survenirea luminii; nu apariția în lumină a unui decor
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vedere al aprecierii operei de artă - despre "cuprinderea intuitivă" a gustului estetic și despre "critica imanentă" posibilă prin intuiție (cf. Artă și valoare, în Lucian Blaga, Opere 10. Trilogia valorilor, Editura Minerva, București, 1987, pp. 547, 548, 561, 585). 3 Mirabila sămânță, în vol. Poezii (1962). 4 Cuvinte către fata necunoscută din poartă, în vol. Nebănuitele trepte (1943). 5 Mirabila sămânță, în ed. cit. 6 Încântare, în vol. Nebănuitele trepte. 7 Fântânile, ciclul Vârsta de fier, în vol. Poezii, ed. cit
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cf. Artă și valoare, în Lucian Blaga, Opere 10. Trilogia valorilor, Editura Minerva, București, 1987, pp. 547, 548, 561, 585). 3 Mirabila sămânță, în vol. Poezii (1962). 4 Cuvinte către fata necunoscută din poartă, în vol. Nebănuitele trepte (1943). 5 Mirabila sămânță, în ed. cit. 6 Încântare, în vol. Nebănuitele trepte. 7 Fântânile, ciclul Vârsta de fier, în vol. Poezii, ed. cit. 8 Am înțeles păcatul ce apasă peste casa mea, în vol. În marea trecere. 9 Cântecul focului, ciclul Corăbii
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Nebănuitele trepte. 23 Rune, în vol. La cumpăna apelor; Ioan se sfâșâie în pustie, în vol. Lauda somnului (1929); Arhanghel spre vatră, în vol. La cumpăna apelor. 24 Suprema ardere, ciclul Corăbii cu cenușă, în vol. Poezii, ed. cit. 25 Mirabila sămânță, în vol. Poezii, ed. cit.; Veghe, în vol. Nebănuitele trepte. 26 Echinocțiu de toamnă; Götterdämmerung, ciclul Vârsta de fier, în vol. Poezii, ed. cit. 27 Imagine care "este doar absorbită de alt tot mai vast, din partea căruia ea primește
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Mare incognitum (1967), în Dimitrie Stelaru, op. cit., p. 173. 7 "Perspectiva pe care filosoful și-o creează în mod artificial asupra naturii este pentru artă perspectiva originară și naturală. Ceea ce numim natură este un poem închis într-o tainică și mirabilă scriere". Dar "natura nu este pentru artist mai mult decât este pentru filosof, anume doar lumea ideală care apare prin limitări permanente ori doar reflexul imperfect al unei lumi ce nu există în afara lui, ci în el" (F. W. J.
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pour une anthologie de la poésie lyrique roumaine), Bruxelles, 1960; Mihail Eminescu, Destin roumain, voix universelle, Bruxelles, 1966, [Versuri], în Approche d’un génie: Eminescu, Louvain, 1973; Anthologie inachevée de la poesie roumaine, Louvain, 1970; Roemeensee poezie. Het wonderbare zaad [Poezie românească. Mirabila sămânță], Louvain-la-Neuve, 1981 (în colaborare cu Jeanne Vandervorst-Buytaert); Prémisses d’une anthologie de la poésie roumaine, Louvain, 1991. Repere bibliografice: George Baiculescu, „Vremelnicii”, ALA, 1924, 210; Grigore Vêja, „Vremelnicii”, „Clipa”, 1924, 78; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 437; Perpessicius, Opere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
care personajul principal al unei piese istorice refuzate de teatre din cauza lipsei de implicare în actualitate își face apariția în apartamentul autoarei, încercând să susțină piesa în fața unor persoane influente reale, disimulate aici sub alte nume. Ș. mai scrie versuri (Mirabila povară - Du côté de chez moi, 1999), eseuri, reflecții, evocări, acestea adunate sub titlul Lângă tâmpla cerului (1998), texte elaborate în Germania, între 1987 și 1990, despre condiția diasporei românești, despre câteva figuri culturale importante - Mihai Eminescu, Alice Voinescu, Albert
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
imposibilitatea de a publica, dificultatea de a găsi ambianța potrivită - și, în cele din urmă, autoexilarea. SCRIERI: La curțile Hârlăului, București, 1977; ed. (Iconia), München, 1994; ed. Cluj-Napoca, 2003; Lunga veghe de la Cozia, București, 1981; Lângă tâmpla cerului, Cluj-Napoca, 1998; Mirabila povară -Du côté de chez moi, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 1999; Scântei din vatra vremii, Iași, 2001; Fulger în prag de veac, postfață Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri: Epopeea lui Ghilgameș, introd. Al. Dima, cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
în atmosfera privilegiată a unui mediu constituit din "catedrale de aer", temeinicite cu ideile și sufletele scriitorilor "închiși" în marea bibliotecă, dar și ale celor care au participat la saloanele amintite. O, ce minunat e să fii stăpânul unei lumi mirabile de hârtie și cuvinte! Sufletul tresare, se uimește, se înflăcărează, pulsează o dată cu bucuria de fiecare zi a cunoașterii, cea tescuită între filele cărților pe care le credem nepieritoare. Și cum să fie altfel? Cărțile sunt mărturii ale lumii, sunt rănile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
acoperire latentă. Poate nu aveam dreptate, probabil că nu aveam, fapt e însă că nu am izbutit să-i acord mai mult decât stimă. Nu mă uimise îndeajuns, cum mă uimesc de regulă împlinirile poetice (nu neapărat „majore”, dar totdeauna mirabile). Șase ani mai târziu, după ce între timp apăruseră alte volume de Nichita, salutate cu elogii cvasiunanime, mi-am exprimat public niște rezerve față de ceea ce îmi părea o supralicitare. Evident, greșeam. Greșeam ̀ n esență, dar poate nu în ce privește primejdia în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și ale prostului gust, de ce să o mai criticăm și noi? Și, așa cum față de o persoană cu handicap nu poți avea decât o atitudine binevoitoare, orice gest cultural devine la televizor „o sărbătoare a spiritului“, „un eveniment extraordinar“, „o întâlnire mirabilă“. Spiritul critic este total abolit. Desigur, procedând astfel, nu putem decât săi îndepărtăm pe telespectatori de cultură. În primul rând, litania adulatoare este extrem de plictisitoare și chiar și cei interesați de „sărbătorile spiritului“ vor prefera să schimbe canalul (nici măcar oamenii
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
capodoperei lui Leonardo în această cutie de sticlă. Peretele translucid are o nuanță gri și creează un efect prismatic, mărind ușor dimensiunile naturale ale tabloului, spre beneficiul celor care îl privesc. O „denaturare” atent calculată. Ce gânduri poți avea în fața mirabilei pânze? Zâmbetul Artei adresat timpurilor perisabile, șirurilor de oameni care încremenesc o clipă în fața sa, înainte de a dispărea în neant... Mona Lisa este unul dintre acele câteva lucruri ale geniului uman pe care dacă le-ai văzut, ești îndreptățit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Anna Terra, București, 1993, Un anume căpitan Rodrigo, București, 1993, Teiniaguá. Frumoasă Luiza, București, 1994, Războiul, București, 1994, Roza vanturilor, București, 2000; Alexandre Herculano, Măscăriciul, București, 1976; Almeida Garrett, Călătorie prin țara mea, București, 1979; Lucian Blaga, A milagrosa semente - Mirabila sămânță, ed. bilingva, București, 1981, Nas Cortes da Saudade, Coimbra, 1999; Dinis Machado, Ce spune Molero, București, 1981; G. Bacovia, Plumb - Chumbo, ed. bilingva, București, 1983; Ruben A., Turnul familiei Barbela, București, 1984, Singurătate în patru, București, 1990; José Sarney
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287272_a_288601]
-
-mi reaminti că sunt-mai-mult-decît-eu-însumi, că "Eu sunt" te include și include totul. Dacă "Eu sunt", tot universul este frumos. Fără... ei bine, nu se poate fără. A te rosti e îndreptare, e a-dresare, e, într-un fel, o întîlnire, mirabilă ar spune unii, eu cred că e doar o aparență, un exercițiu, pentru că Tu, Eu și Dumnezeu suntem Unu, deci nu pot să te scot din unitate și să te privesc față către față. Ar fi ca și cum l-aș vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
spre Ioan”, TR, 1984, 7; Ioan Holban, Recursul la realitate, CRC, 1984, 12; Cornel Munteanu, „O privire spre Ioan”, ST, 1984, 4; Mircea Vasilescu, Memoria ca discurs, RL, 1986, 26; Cornel Munteanu, „Fii binevenit, călătorule!”, ST, 1986, 7; Simion Bărbulescu, Mirabila poveste, AST, 1986, 8; Ioan Holban, A doua carte, CRC, 1986, 43; Ion Simuț, Pragul romanului, F, 1986, 10; Mariana Vereș, Călătoria ca recuperare a identității, TR, 1986, 48; Serafim Duicu, Privind lucrurile prin amintirea despre ele, VTRA, 1986, 12
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
floarea-soarelui; de flori; floricele; fotbal; freamăt; generație; germen; germene; grăunte; grăunță; greutate; de iarbă; idee; idei; ieșire cu prietenii; iluzie; informație; începe; începutul; încet; încolți; încolțită; înmugurit; lan; lapte; lămîie; lăstar; leac; mac; magică; Maria; mazăre; mărului; măruntă; mărunte; minune; mirabilă; miracol; mîhnire; moarte; morcov; moștenitor; mugure; muștar; naște; natură; neam; negre; negru; nepăsare; nod; nuci; nud; nul; ogor; ou; ovul; oxigen; palmă; pepene; perpetuare; pîine; plantare; plantat; plînge; pomi; pornire; prieteni; primăvara; producere; prunc; pungă; purificare; puține, rară; rasă; răsai
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în pofida fiorului elegiac care însoțește adesea imaginea unei lumi eterate. Dar acțiunea lui esențială este ilustrarea și promovarea suprarealismului în câmpul literelor românești. Sadismul adevărului (1936) adună texte despre orientarea suprarealistă, văzută ca un soi de visare semitrează, compensând prin mirabil, cu asocieri autonome ale imaginilor, tot ce nu ține de mirific: visul e „singura REALITATE - pe care nimeni nu ne-o poate fura”, „numai în cupa nesfârșită a visului încape TOTUL”. Totuși, prozopoemele lui P. nu fac loc dicteului automat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]