3,075 matches
-
viața de fată în casa părintească. Cu aceste batiste și cu ramuri de pom cu fruct dulce, fetele chiuiau voalul miresei, prilej pentru alte strigături: „U, iu, iu pe dealul gol Că mireasa n-are vol Ș-o să-i facă mirele Când o tunde cânile Și cânile e flocos Ș-o să ias-un vol frumos.” Nașa începe să-i așeze voalul pe cap, în timp ce fanfara cântă: „Ia-ți mireasă ziua bună De la tată, de la mumă, De la frați, de la surori, De la grădina cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mireasă nu tăcea C-așa bine n-ai avea Cum ai avut la maică-ta. De-ai umbla-n căruț cu cai Bine ca la maica, n-ai.” Mireasa sărută mâna nașei, iar locul ei pe scaun este luat de mire. Nașul îl bărbierește, apoi îl piaptănă, iar mireasa îi pune floarea în piept. Acest ceremonial se desfășoară în auzul cântecului: „Hai, mire, la bărbierit Că și ceasul ț-o sosit Ai umblat hai-hui prin sat, Dar amu s-o terminat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Bine ca la maica, n-ai.” Mireasa sărută mâna nașei, iar locul ei pe scaun este luat de mire. Nașul îl bărbierește, apoi îl piaptănă, iar mireasa îi pune floarea în piept. Acest ceremonial se desfășoară în auzul cântecului: „Hai, mire, la bărbierit Că și ceasul ț-o sosit Ai umblat hai-hui prin sat, Dar amu s-o terminat. Nu mai ieși sara pe drum Ai nevastă tu de-amu O să-ți dea copchii în dar Și te faci om gospodar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la bărbierit Că și ceasul ț-o sosit Ai umblat hai-hui prin sat, Dar amu s-o terminat. Nu mai ieși sara pe drum Ai nevastă tu de-amu O să-ți dea copchii în dar Și te faci om gospodar.” Mirele sărută mireasa, apoi mâna nașilor. Se joacă hora de mână în jurul mesei. În acest timp, starostele pregătește momentul iertăciunii. Aduce o bancă lungă, o învelește cu un macat de lână unde vor sta: socrii mari, socrii mici și nașii. În fața
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
starostele pregătește momentul iertăciunii. Aduce o bancă lungă, o învelește cu un macat de lână unde vor sta: socrii mari, socrii mici și nașii. În fața lor, el așează un covor și pe acesta pune o pernă pe care vor sta mirii în genunchi, cu capul în jos. Starostele (vornicul) pune mâinile pe capul mirilor și spune iertăciunea: „Cinstiți socri, nuni și nună, Toți câți sunteți împreună, Vă poftesc, luați aminte La vreo câteva cuvinte. Știți, omul cât trăiește Multe-n lume
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de lână unde vor sta: socrii mari, socrii mici și nașii. În fața lor, el așează un covor și pe acesta pune o pernă pe care vor sta mirii în genunchi, cu capul în jos. Starostele (vornicul) pune mâinile pe capul mirilor și spune iertăciunea: „Cinstiți socri, nuni și nună, Toți câți sunteți împreună, Vă poftesc, luați aminte La vreo câteva cuvinte. Știți, omul cât trăiește Multe-n lume el greșește. Cu fapta și cu cuvântul Tot îl suferă pământul. Nu se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ziceți: «AMIN să le fie!» Și-acum voi primi De la cinstita mireasă O basma frumoasă, Un ștergar frumos. Iar de la cinstitul mire Un pahar de vin. Iar de la nuni și socri mari Voi primi și gologani. Iar de la Dumnezeu: AMIN!” Mirii sărută mâna socrilor mari și mici, mâna nașilor. Se aduce o farfurie cu patru bucăți de cozonac sau pâine. Vornicul spune: „Și acum să vedem, dacă de mâne Ai să poți să coci la pâne Să te rogi în patru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Să te ajute de cu zori.” Mireasa primește câte o bucată de pâine, face cruce și aruncă în față, la spate, la dreapta, la stânga. Cununia religioasă era evenimentul la care participa tot satul după oficierea slujbei Sfintei Liturghii. După cununie, mirii petreceau alături de tinerii satului până seara, luânduși astfel rămas bun de la viața pe care au dus-o până atunci. Duminică seara veneau oamenii însurați. De obicei, participa tot satul la astfel de eveniment. Îmi amintesc ce spunea tata: „Vecinii se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la oraș, iar ornamentațiile sălilor la fel. Nunta dura până luni după-amiază, când nunii erau conduși acasă cu mult alai. Unul din obiceiurile la care s-a renunțat astăzi este închinatul prosoapelor țesute și cusute în casă, pentru toate rudele mirilor. Pe parcursul nunții se strigau chiuituri la soacre și nași: „Ia uită-te soacră mare Ai o noră ca o floare Să o iei, să o iubești, Dar să n-o batjocorești. Că-i micuță și drăguță Nu face mămăliguță Nici
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nu este pricepută. Să o iei și s-o înveți Dacă vrei să n-o pățești.” Momentele principale ale nunții erau: furatul miresei, închinatul (darul și bani), mâncatul din aceeași felie de cozonac și băutul din același pahar de vin (mirii se servesc reciproc) , deshobotatul miresei, defloritul mirelui (trecerea în rândul bărbaților), trecerea pragului de către mire, cu mireasa în brațe. Marți seara, o parte din nuntași se adunau pentru a bea „rachiul roșu”, semn că mireasa a fost virgină. Moartea Al
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
s-o înveți Dacă vrei să n-o pățești.” Momentele principale ale nunții erau: furatul miresei, închinatul (darul și bani), mâncatul din aceeași felie de cozonac și băutul din același pahar de vin (mirii se servesc reciproc) , deshobotatul miresei, defloritul mirelui (trecerea în rândul bărbaților), trecerea pragului de către mire, cu mireasa în brațe. Marți seara, o parte din nuntași se adunau pentru a bea „rachiul roșu”, semn că mireasa a fost virgină. Moartea Al treilea moment important în existența umană este
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pățești.” Momentele principale ale nunții erau: furatul miresei, închinatul (darul și bani), mâncatul din aceeași felie de cozonac și băutul din același pahar de vin (mirii se servesc reciproc) , deshobotatul miresei, defloritul mirelui (trecerea în rândul bărbaților), trecerea pragului de către mire, cu mireasa în brațe. Marți seara, o parte din nuntași se adunau pentru a bea „rachiul roșu”, semn că mireasa a fost virgină. Moartea Al treilea moment important în existența umană este moartea, eveniment ce-i privește pe toți oamenii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Mortul este spălat, cât este cald, de două persoane de același sex cu el (de obicei sunt rude sau prieteni). Este îmbrăcat cu „hainele de moarte” pe care acesta și le-a pregătit din timpul vieții sau cu hainele de mire/ mireasă (dacă sunt păstrate). Femeile își pregătesc din vreme „cămașa de moarte”, croită din pânză de in, cu o tăietură verticală de la gât spre piept, cu mâneci lungi. Se coase cu ață roșie și neagră „puișori” simpli. După ce este îmbrăcat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Prenumele copilului era sugerat de preot în funcție de sfinții din calendar (pentru băieți 8 zile după data nașterii, iar pentru fete 8 zile înainte). Căsătoria, precedată de logodnă, care se făcea în casa părintească a viitoarei mirese, se oficia după liturghie. Mirii erau însoțiți de preot până la casa mirelui. Nașii de cununie erau aleși, de regulă, din rândul fraților, al surorilor sau chiar nașii de botez. Nunta ținea trei zile. La nuntă se cântau cântece specifice, nefiind permisă muzica. În cazul decesului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sfinții din calendar (pentru băieți 8 zile după data nașterii, iar pentru fete 8 zile înainte). Căsătoria, precedată de logodnă, care se făcea în casa părintească a viitoarei mirese, se oficia după liturghie. Mirii erau însoțiți de preot până la casa mirelui. Nașii de cununie erau aleși, de regulă, din rândul fraților, al surorilor sau chiar nașii de botez. Nunta ținea trei zile. La nuntă se cântau cântece specifice, nefiind permisă muzica. În cazul decesului, mortul era spălat pe paie, îmbrăcat în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
declarat Oana Ioniță În schimb, Florin este ceva mai hotărât. El și-a ales costumul cu mult timp în urmă. Nu s-a arătat, însă, deranjat de ideea Oanei: "Nu contează câte rochii are, important este sa fie un singur mire. Atât ma interesează!" Preotul care va oficia slujba este cel care a și botezat-o pe fiica Oanei Ioniță, iar meniul va fi unul "regal", în care se vor regăsi și preparate tradiționale.
Oana Ioniță, nuntă spectaculoasă: va schimba 3 rochii la într-o seară, la fel ca fiica ei by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72123_a_73448]
-
crisan andreescu Viorel Cataramă și medicul estetician Adina Alberts își vor oficia relația de circa trei ani, în acest weekend, la Snagov. Pregătirile sunt pe ultima sută de metri, se pun la punct muzica și meniul exotic pentru care au optat mirii. Petrecerea, care va avea loc la reședința lui Viorel Cataramă de la Snagov, se anunță a fi una fastuoasă. Invitații vor asculta orchestra Operei Române. De asemenea, Loredana, Petre Geambașu și Daniela Condurache sunt cântăreții care vor întreține atmosfera la nunta
Viorel Cataramă și Adina Alberts se căsătoresc în acest weekend by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72137_a_73462]
-
Cristina, la Brăila. Ceremonia religioasă va avea loc abia în luna decembrie, în același timp cu botezul bebelușului pe care îl așteaptă deja cei doi, scrie libertatea.ro. Cununia civilă a avut loc vineri după masă, la Brăila, cei doi miri fiind păziți de 6 bodyguarzi, scrie cancan.ro. Cristina, noua soție a lui Bănel, poartă o rochie de culoare beige, foarte decoltată, și are un buchet realizat din flori albe și mov. "Emoții foarte mari, dar mă bucur. Mai mult
Bănel Nicoliţă s-a căsătorit. Cununia religioasă, în decembrie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72234_a_73559]
-
morman de obiecte inutile, colecționate în ideea că oricând e necesară o depanare, o improvizație. Vestimentația e scăpată de sub control, se poartă second-handurile de familie, hainele de lucru de pe șantier, hainele fistichii trimise de copiii de la oraș, fostul costum de mire, fosta uniformă de milițian. Dacă satul acela nu mai există, copilăria cum să mai existe? Îi lipsesc reperele vizuale, auditive, mirosurile". Alexandru Vlad (n. 1950) este un scriitor optzecist. Până cu nu prea mulți ani în urmă, optzecismul era considerat
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
brad/ Unde se-mpiedică mai toate/ Și leșinate-n brațe-ți cad,/ Ca niște biete curci plouate.../ Deși - prin munți, în fiecare vară,/ La fel, turiștii urcă/ Iar fetele... coboară.../ Șoseaua urcă spre Voineasa/ Și Lotrul curge spre Brezoi.../ Iar mirele/ Și cu mireasa/ Din carul nou cu patru boi -/ Un dar de ziua nunții lor -/ Zîmbesc șireți/ Și fericiți,/ Că grație turiștilor/ Au fost uniți/ în vecii... vecilor!...".Casele memoriale de la bloc în timp ce masa poetului e o ipostază a spațiului
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
amantei, în ziarul "Libertatea",// că o vrăciță poate s-o facă,-n contul ei,/ prin farmece,-i oferă acesteia ce are:/ bijuterii și electroni-că,-n valoare/ de peste 6 milioane lei, - // fără succes, într-astfel că amărîta băncii suszise,-al cărei mire nu vine înapoi,/ decide s-o reclame la Secția 22/ ce-o pornește,-ndată, pe urmele țigăncii. Mici poeme cu poantă, luînd asupră-le din proza unei lumi de descurcăreți, care se fac că le surîde norocul cînd, de fapt
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
iubire și nu știu pe ce anume-am pus cuvântul. Nu știu care simțiri s-adun și să le spun acum iubire. Că suntem buni? Da, suntem buni. Ne respectăm, frumoși din fire, ne așteptăm, pe cap cununi să ne-așezăm mireasă, mire... Să-ți pun inelul - legământ, în semn de veșnică unire. Ce caldă-mi pare dimineața, Ce bine e-n surâsul tău, Ce joc surprinzător e viața. Azi, simt că-am să câștig și eu. Noi suntem unul și pe veci
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
în lumea ireală Ne-am aruncat în viața cea concretă Și-am căutat, prin linii mari, de cretă, Răspunsul la-ntrebarea esențială. Trăim prin certitudini schimbătoare... Lumea în loc nu stă, să nu te mire, Dar am uitat cămașa cea de mire, Și am uitat a sufletului floare. Am tot uitat să credem în iubire Prea mult ne-ncredem, astăzi, în sudoare... Treapta a X-a Catren Pribeagă ești și sunt pribeag, Durerea lumii ne desparte. Din moarte am să-mi fac
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
cu un plescăit satisfăcut, cad, cad, cad, și nu mă mai opresc. fastuoasă cădere, fără nici un regret. mă încredințez ei, ca și cum m-aș lăsa somnului. ca un iadeș ierburile s-au înnegrit toate în așteptarea urletului iernii, ca pe un mire îl așteaptă, înghițindu-și nerăbdarea. iarna, țepoasă ca o blană de lup, hălăduiește în noi cu ochii mijiți. vântul subțire se strecoară în scoica gerului, perla lui cenușie s-o tritureze, s-o scuipe afară ca pe un zer. minți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de boabe de mac pe jos. Se spune că mireasa nu va avea copii atâția ani câte boabe de mac a aruncat. Urmează ospățul, jocul miresei, pentru care nuntașii pun la bătaie sume de bani. A doua zi, după nuntă, mirii merg la o fântână de la o răscruce de drumuri, scot o găleată de apă și le toarnă oamenilor ,să se spele pe mâini. Ei primesc în schimb bani. Apoi, mirii merg la nași cu un cadou. Semnificația momentului botezului În timpul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]