775 matches
-
Sf. Gheorghe” (1492); și Biserica „Sfântul Dumitru” (1535). În rest, unsprezece alte obiective sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat „Între Islazuri”, pe versantul nordic al dealului Miriște de la vest de satul Pârcovaci, sit ce cuprinde așezări din perioada Halstatt, secolele al VI-lea-al VIII-lea (epoca migrațiilor), secolele al XI-lea-al XII-lea (Evul Mediu Timpuriu) și din secolul al XVII-lea. Celelalte zece sunt
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
viața”. - Piatra). Aș Încadra, fără rezerve, Într-o altă temă - cea a umbrei , atât de prolifică În epoca medievală a Europei Occidentale, poemul O umbră, a cărui strofă finală, cu trimitere blagiană, este unicat În literatura noastră. Iat-o : „Pe miriști, / picioarele / s-au scurtat / și trupul Îl duc/ bătrânele boante.// Pe miriști, / pe miriști/ către-o umbră/ neîntâlnită nicicând// Soarele-n spate, / pe miriști, pe miriști, / spre-o umbră”. Expresioniștii austrieci și germani, prin măreția gândirii blagiene, au trecut prin
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
umbrei , atât de prolifică În epoca medievală a Europei Occidentale, poemul O umbră, a cărui strofă finală, cu trimitere blagiană, este unicat În literatura noastră. Iat-o : „Pe miriști, / picioarele / s-au scurtat / și trupul Îl duc/ bătrânele boante.// Pe miriști, / pe miriști/ către-o umbră/ neîntâlnită nicicând// Soarele-n spate, / pe miriști, pe miriști, / spre-o umbră”. Expresioniștii austrieci și germani, prin măreția gândirii blagiene, au trecut prin fiorii viziunii poetului născut În spațiul curburii Carpaților, În zona Vrancei. Trăitor
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
de prolifică În epoca medievală a Europei Occidentale, poemul O umbră, a cărui strofă finală, cu trimitere blagiană, este unicat În literatura noastră. Iat-o : „Pe miriști, / picioarele / s-au scurtat / și trupul Îl duc/ bătrânele boante.// Pe miriști, / pe miriști/ către-o umbră/ neîntâlnită nicicând// Soarele-n spate, / pe miriști, pe miriști, / spre-o umbră”. Expresioniștii austrieci și germani, prin măreția gândirii blagiene, au trecut prin fiorii viziunii poetului născut În spațiul curburii Carpaților, În zona Vrancei. Trăitor În preajma durității
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
umbră, a cărui strofă finală, cu trimitere blagiană, este unicat În literatura noastră. Iat-o : „Pe miriști, / picioarele / s-au scurtat / și trupul Îl duc/ bătrânele boante.// Pe miriști, / pe miriști/ către-o umbră/ neîntâlnită nicicând// Soarele-n spate, / pe miriști, pe miriști, / spre-o umbră”. Expresioniștii austrieci și germani, prin măreția gândirii blagiene, au trecut prin fiorii viziunii poetului născut În spațiul curburii Carpaților, În zona Vrancei. Trăitor În preajma durității munților, poetul Alecu Croitoru se luminează În spațiul liniștit al
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
cărui strofă finală, cu trimitere blagiană, este unicat În literatura noastră. Iat-o : „Pe miriști, / picioarele / s-au scurtat / și trupul Îl duc/ bătrânele boante.// Pe miriști, / pe miriști/ către-o umbră/ neîntâlnită nicicând// Soarele-n spate, / pe miriști, pe miriști, / spre-o umbră”. Expresioniștii austrieci și germani, prin măreția gândirii blagiene, au trecut prin fiorii viziunii poetului născut În spațiul curburii Carpaților, În zona Vrancei. Trăitor În preajma durității munților, poetul Alecu Croitoru se luminează În spațiul liniștit al șesului, unde
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
și germani, prin măreția gândirii blagiene, au trecut prin fiorii viziunii poetului născut În spațiul curburii Carpaților, În zona Vrancei. Trăitor În preajma durității munților, poetul Alecu Croitoru se luminează În spațiul liniștit al șesului, unde soarele parcă stă În spinarea miriștilor. El caută pe Omul care l-a invocat, pe care l-a chemat printr-un farmec al descântecului și, Îndelung zăbovind, observă doar ...o umbră. Tăcere și iar tăcere! Nu mai este Întinsa câmpie a Bărăganului, În care dropiile, din
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
a naturii și oamenilor. Prin toată această operă circulă aerul viu și salubru al unei vieți libere și mobile”. Autorul a străbătut pământul românesc de la munte la șes, urmând cursurile apelor și vânând cocoșul sălbatic pe piscurile montane, iepurele în miriștile câmpiilor și lișița în bălți și în deltă. Scriitorul are un sentiment al trecutului care coboară în timp până în vremurile primilor oameni când vânătoarea și pescuitul erau activități de bază ale existenței umane. Povestirile sale amestecă realitatea cu credința primitivă
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
carne de conservat, consumată uscată, afumată, sărată. În extremitatea „"grajdului de porci"”, se găsea un coteț pentru câini, încredințați ciobanului și văcarului abației și destinați în timpul zilei la paza turmelor, întrucât nu era nicio îngrăditură pe câmp: oile pășteau pe miriști sau pe pârloage, caprele și purceii pășteau în pădure, iar vacile erau mereu supravegheate pe pajiști. Tot în apropierea "Fântânii Spălătoriei", se găsea clădirea "Fabricii de Bere", cu obișnuitele porți boltite în semicerc la parter și ferestre mici tipice la
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
am cunoscut un nepot, aflat el însuși, acum, la vârsta bătrâneții. O viață petrecută, ca mai toți de pe-aici, în legea grâului. Era chiar vremea secerișului. Câmpul arăta ca o spinare de uriaș jerpelită; tarlale de grâu, tarlale de miriște, alte ierburi. Omul meu ia un spic în palmă și-l freacă. Apoi mi-l arată, întrebândumă dacă văd ceva. Dar tot el continuă: „Uite, pe fiecare bob se află o cruce; este Iisus Hristos răstignit. și noi, odată cu El
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
de la om. Cărei plante i se mai spune că înfrățește? și doar lăstăriș avem destul...”. Omul îmi vorbea din mers, în amiaza topită-n sudoare - și de sub frunte îi șiroiau cute adânci. Pășea desculț și moale, peste peria aspră a miriștii - și nu știu de ce am vrut să-i văd tălpile. Am rămas puțin în urmă și l-am cercetat cu luare aminte. În tălpile lui, pline de brazde și de tranșee, încolțiseră boabe de grâu, scoțând în afară o perniță
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Am rămas puțin în urmă și l-am cercetat cu luare aminte. În tălpile lui, pline de brazde și de tranșee, încolțiseră boabe de grâu, scoțând în afară o perniță de frunzulițe verzi, care-i ocro teau mersul prin țepii miriștii. Un sfânt. ...Abia când am ajuns acasă, după ce mă inițiase astfel în taina grâului, mi-a arătat sticluța și busuiocul de la icoană. Este vremea când grâul miroase a tei. Sau poate teiul miroase a grâu. Miresmele - ca nimfele nopții, cu
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
media) și „păru porcului”. Dintre plantele cu flori se cuvin a fi amintite: trifoiul sălbatic, „lipitoarea” ("Viscaria vulgaria"), „sunzuenele”, scăunelele numite și „scaonu popii” ("Dianthus carthusianorum"), sulfina, chimul, ochiul boului, pojarnița, sunătoarea, arnica, păpădia, clopoțeii și bujorii. Prin ogoare și miriști cresc: iarba roșie, trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
a grădinilor. Acestea vor atrage după sine împărțirea bunurilor dintr-o obște, ducând la bunuri funciare de existență comună, precum pădurea, pășunile, pământurile nelucrate, apele, și bunuri individuale aflate în posesia oricărei gospodării. Se mai cunosc și „câmpurile deschise”, pășuni, miriști sau fânețe, unde se împrejmuiau recoltele cu îngrădituri mobile și unde animalele erau lăsate să pască. Pe de altă parte apar și „câmpuri împrejmuite” permanent care nu erau date folosirii comune. De asemenea printre utilaje se cunoaște folosirea aplicațiilor hidraulice
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
este bine ca datele pe care le furnizați Serviciilor de urgența din România să fie clare și să răspundeți la la următoarele întrebări? Apoi așteptați lângă telefon pentru confirmarea apelului dumneavoastră. În cazul incendiilor produse la păduri, plantații, culturi agricole, miriști, pășuni și fânețe, persoanele aflate în apropiere au obligația sa intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea și stingerea acestora. În situația în care o persoană este surprinsă de izbucnirea unui incendiu este necesar să respecte anumite reguli
Lupta contra incendiilor () [Corola-website/Science/333653_a_334982]
-
Dinică reprezenta pentru el imaginea lui Ilie Moromete. Alegerea lui Rebengiuc a fost privită cu neîncredere pe motiv că actorul era considerat un actor de oraș, greu de imaginat în rolul unui țăran ce mergea în picioarele goale pe o miriște. Interpretarea actorului a fost apreciată ulterior ca fiind excepțională. Fiul cel mic al lui Marin Preda a declarat că i-a plăcut filmul, interpretarea actorilor a fost impecabilă, dar personajul Nilă i s-a părut prea „bolovan” decât ar fi
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
prin lăzuirea succesivă a unor păduri, ultimele care au căpătat acest statut fiind ""Priporul"" și ""Arinii"". Ca și fânețele, pășunile au fost și au rămas până azi slab productive și terenurile de pășunat au fost suplinite deseori cu pășunatul pe miriști, pe ogoare, prin porumbiștile culese iar în situațiile de secetă chiar și prin păduri. Este de subliniat faptul că până în [[1914]], racovicenii au folosit intens pășunatul din muntele "Racoviceanu", parte componentă a muntelui "Suru", despre care un document din [[1777
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
a praf, a soare, a moarte și a nebunie”, surprinzând printr-o violență abil sugerată sensibilitatea spectatorilor. Călin Căliman considera că „principala performanță operatoricească sunt exterioarele din primele secvențe ale filmului, galopul acela lung, obsedant, bezmetic, al ofițerului neamț peste miriști, un «strigăt» avertizant, care prevestește, parcă, tragedia de mai târziu”. Imaginile filmate conțin o stare de suspans psihologic. Pe măsură ce evenimentele evoluează spre tragedia din final se constată că tensiunea evoluează în crescendo. Decorurile realizate de arhitectul scenograf Marcel Bogos contribuie
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
publicat în martie 1974 în revista Cinema, același critic afirmase că " Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" este o dramă psihologică, care conține mai multe secvențe de suspans: lungul, iritantul și obsedantul galop al unui ofițer neamț peste miriște în timp ce în aer plutește sentimentul neliniștitor al unor întâmplări dramatice, „cina cea de taină” la care participă Ipu și jocul lui „de-a șoarecele și pisica” cu comesenii terifiați. Analizând acest film, criticul Ioan Lazăr scria că Nicolaescu a oferit
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
Salix fragilis"), salcie ("Salix triandra"), răchită roșie ("Salix purpurea"), plopul alb ("Populus alba") și plopul negru ("Populus nigra"), iar pe culoarele văilor unor afluenți ai Dunării, anin negru ("Alnus glutinosa"). În subarbustiv vegetează cătină roșie ("Tamarix tetrandra") sau murul de miriște (Rubus caesius). Pajiștile sunt destul de restrânse ca suprafață, fiind intercalate între păduri și terenuri agricole. Zona Cazanelor se diferențiază de restul Parcului Natural Porțile de Fier prin bogăția floristică deosebită și prin numărul ridicat de endemisme. Se întâlnesc astfel elemente
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
când și cât este rațional posibil, semenilor aflați în pericol sau în dificultate, din proprie inițiativă ori la solicitarea victimei, a reprezentanților autorităților administrației publice, precum și a personalului serviciilor de urgență. În cazul incendiilor produse la păduri, plantații, culturi agricole, miriști, pășuni și fânețe, persoanele aflate în apropiere au obligația să intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea și stingerea acestora.
Incendiu () [Corola-website/Science/311987_a_313316]
-
an, în județul Timiș fuseseră efectuate un număr de 162 de intervenții pentru stingerea unor incendii, înregistrându-se o scădere semnificativă față de perioada similară a anului 2004 (când au avut loc 197 asemenea acțiuni). S-a intervenit atât pentru stingerea miriștilor și suprafețelor de vegetație uscată, cât și în cazuri de incendii produse în locuințe sau autovehicule. ( M. H.) Efectul modificărilor Cca 20 de furnizori de programe folosite de farmacii pentru calcularea rețetelor gratuite și compensate decontate de C.N.A.S. au
Agenda2005-34-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284112_a_285441]
-
cărților”, „Cele trei Crișuri”. Prim-redactor al ziarului „Transilvania românească” (Alba Iulia), devenit „Săptămâna” (Ploiești), trimite corespondențe la „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Rampa”. Scoate, la Ploiești, ziarele „Scânteia” și „Săgeata”, semnând și cu pseudonimele Mephisto, Maître Gaudissart, Pierrot, Sandu Miriște ș.a. Tipărește placheta Iubire albă (1923), alte poezii mai apărându-i în „Gândul nostru” (Iași) și „Tribuna nouă” (Arad). Anunța acum și un roman în trei volume - Aurul negru, Aurul roșu, Aurul galben -, dar, bolnav de tuberculoză, se stinge prematur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285630_a_286959]
-
unii sugerează că ași fi, nu chiar criminal, deși a-ți ponegri neamul e și asta o crimă, o trădare de patrie dintre cele mai ignobile, căci patria e mania noastră a tuturor, pe pământul ei am deschis ochii, pe miriștile ei am auzit ciocârlia, în ogrăzile ei am văzut răsăritul soarelui și am auzit minunatul fluierat al graurului... Nu sânt un scriitor idilic, viața noastră a fost aspră, da, aspră și în asprime nu toate virtuțile înfloresc, mai înfloresc, născute
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pământul răcoros și abia zbicit al cărărilor, ceream și noi voie mamei să ne descălțăm. Tălpile mele își amintesc și acum senzațiile pe care le-au încercat pe pământul bătătorit al curții, pe iarbă, pe troscoțel, pe uliță ori pe miriștile triste de august, pe arătura de primăvară și pe aceea de septembrie. Îmi amintesc roua de dimineață udându-mi gleznele și prundișul cald de pe malul Someșului, pe care călcam precaut." La capitolul eseuri se remarcă: Dumitru }epeneag - punct și de la
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]