413 matches
-
Dacă Hartley ar fi dorit să nu fac nici o mișcare, cel mai înțelept lucru ar fi fost să nu dea nici un semn. Dar iată că mi-a trimis o scrisoare. Ce să fi însemnat, care era tâlcul ascuns al acestei misive? Vineri însemna mâine. M-am uitat la scrisoare, roșind și tremurând și încercând să o înțeleg. Mintea refuza să-mi lucreze. Ba chiar mi-a trebuit câtva timp până să-mi dau seama că nici măcar nu era o adevărată scrisoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
așteaptă un taxi la poalele dealului. Vino acum, fugi, fugi cu mine, plecăm la Londra, sau oriunde vrei tu... uite, ți-am scris o scrisoare, aici îți explic totul. Nici nu-mi dădeam seama ce fac. Am scos din buzunar misiva despre „viața liniștită“ și am îndesat-o în buzunarul salopetei ei albastre. Ben deschise ușa camerei de zi și se strecură afară. Chuffey continua să latre și-i auzeam ghearele zgâriind interiorul ușii. Ben ne aruncă o privire, apoi intră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
întindea până la perete, apărea o aproape imperceptibilă dungă de alb. M-am aplecat și am tras. În acel loc fusese ascunsă o scrisoare, vârâtă sun linoleum. Am scos-o cu grijă și m-am uitat la ea. Era ultima mea misivă adresată lui Hartley, și nedeschisă. Am examinat-o câteva clipe, întrebându-mă dacă nu cumva fusese deschisă și apoi plicul se lipise singur la loc, așa cum se întâmplă uneori cu scrisorile. Nu. Nu fusese deloc citită. Am fost pe punctul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
din afara cercului literar, mai precis istoricii Paul Cernovodeanu și Nicolae Stoicescu, ajunși, cu sau fără voia lor, în mijlocul pasionalei confruntări. Servindu-i muniție lui Fănuș Neagu pentru continuarea tirului antibarbist, istoricul Nicolae Stoicescu a informat opinia publică, prin intermediul unei scurte misive publicate în aceeași Românie literară, că, în urma colaborării pe care a avut-o cu Eugen Barbu la realizarea filmului Haiducii, redactorul-șef al Luceafărului și-ar fi însușit manuscrisul Bucureștii văzuți de călătorii străini aparținând lui Paul Cernovodeanu 48. Contrând
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
o ilustrată din Colombo (Ceylon), nedatată, probabil din toamna anului 191025. În perioada 1911-1916, fondul arhivistic din București înregistrează cca. 30 de epistole (scrisori și telegrame), în limbile engleză și germană, semnate de Kronprinz 26; am menționat deja cele zece misive din anii 1921-194227, scrise, de asemenea, în engleză și germană. Sunt statistici peremptorii pentru intensitatea relațiilor bilaterale. Să nu pierdem din vedere faptul că, după capitularea Germaniei din noiembrie 1918, Kronprinz-ul s-a refugiat în Olanda, revenirea în Germania
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
sublinia: " Sper că prietenia noastră va deveni la fel de puternică precum este stejarul"35. Să observăm că transcriind epistola trimisă din Kiel, dar fără dată, Martha Bibescu a omis finalul: "Cu un miliard de salutări și..."36 De asemenea, la o misivă primită pe 5 iulie 1909, în care Kronprinz-ul evoca faptul că generalul von Schenk membru important al delegației germane care vizitase România în aprilie "a spus câteva lucruri aiurite despre tine", Martha Bibescu răspundea sec: "Lasă timpul să treacă
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Frumosul"*. Regina, sfătuită de prieteni, i-a trimis cartea secretarului permanent al Academiei Franceze, Camille Doucet, un spirit fin și capabil să simtă savoarea acestui florilegiu. O scrisoare însoțea coletul. D-a rené Brice mi-a transmis cu amabilitate această misivă inedită către tatăl său; îmi face plăcere să v-o ofer spre lectură: "Sinaia, 21 octombrie 1887. Domnule, Cred că sunt destul de îndrăzneață cutezând să vă rog să aruncați o privire peste micul meu volum de cugetări care va apărea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
direct că, în 1937, la Constantinopol, făcea spionaj în favoarea Franței. Vizanty cere să se ia imediat legătura cu Crucea Roșie, cu guvernul român și cu Regele Mihai, pentru clarificarea situației sale. Din noua locație, pilotul repetă gestul, trimițând o altă misivă la Crucea Roșie din Viena. "De această dată am putut avea o bucată de hârtie ceva mai mare, cât un sfert de coală de scris. Și cu scrisul meu mic și lizibil, am reușit să povestesc întâmplarea mea, rugând-o
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
unui pieton care să-mi inspire încredere. A durat ore întregi până când, în sfârșit, m-am decis: un bărbat de vreo 50 de ani, îmbrăcat destul de corect și cu un mers sigur, aș putea spune, de militar. Am aruncat valoroasa misivă și profesorul de desen (îmi amintesc numele: Herr Hingst) aflat lângă mine i se adresă cu o voce destul de clară, rugându-l frumos să ducă biletul la adresa indicată, dând adresantului adresa imobilului de unde-l primise. Când l-am văzut oprindu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
atunci când Îi Îndemna pe studenți să adopte ca deviză Solidaritatea sau Datoria. Un militantism civic de sursă romantică se degajă din mai toate demersurile sale, Încă din anii formației. „Căci om am fost / și aceasta luptător Înseamnă“, nota Într-o misivă din Berlin, citând un distih goethean, Însușit ca o deviză personală. În dezacord cu spiritul hipercritic și decepționist din teza lui Maiorescu asupra formelor fără fond, tânărul Xenopol era convins că progresul „nu poate consista decât În acțiunea practică, În
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
ai secolului al XIX-lea - Vasile Butză, bucureștean de origine, și-a început studenția belgiană la Facultatea Tehnică a Universității din Liège (secțiunea artelor și manufacturilor). Pe 6 / 28 iunie 1898 Însărcinatul cu Afaceri al României la Bruxelles primea o misiva din partea Direcțiunii Comerciale și Consulare a Ministerului Afacerilor Străine de la București prin care era informat că tânărul Vasile Butză primea un ajutor de 150 de lei pe lună, vreme de 3 ani, cu începere din 1 august 1897, din partea Ministerului
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
eroul nostru caută tot felul de stratageme pentru a evita obligația serviciului militar)... Poate că lucrurile s-au reglat în cele din urmă, căci pe 20 august / 2 septembrie 1902 Ministrul României la Bruxelles îi trimitea lui Ilie Zlătescu o misiva în care-i spunea textual că așteaptă "răspunsul de la Universitatea Nouă pentru eliberarea diplomei"37. Dar dincolo de problema diplomei și a taxelor de școlaritate, corespondență dintre Petre Zlătescu și Legația României de la Bruxelles avea ca obiect și recuperarea de către cel
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
treflă briliant [subl. Petre Zlătescu]. Lucrurile se vor trimite ramburs [la] adresa P. Zlătescu, Str. Sârbească, 8. Primiți, vé rog, respectul meu. Dsale Dlui Ministru al României la Bruxelles 42 Rezoluția pe care Ministrul României la Bruxelles o punea pe misiva reprodusa de noi mai sus, care era datata 12 / 25 octombrie 1901, tempera puțin elanul corespondentului sau, căci, chiar odată cartea de judecată trimisă, Petre Zlătescu trebuia să investească un avocat la Bruxelles, cu procura regală, pentru recuperarea obiectelor în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Ilie, tatăl lui Petre Zlătescu, care a tot trimis bani și bonuri de valoare lui Eugen Mavrodi pentru reglarea diferitelor plăti atât pentru recuperarea bijuteriilor, cât și pentru obținerea diplomei de doctor în drept, așa cum s-a văzut și din misiva de mai sus46, au fost achitate datoriile, astfel că la 30 august 1902 Legația României de la Bruxelles asigura la valoarea de 1000 de franci conținutul unui pachet ce urma să ia drumul Bucureștilor 47... Poate că în pachet erau tocmai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
aceste ironii, dar mai vicleană decât mica elevă de pension, Sophie găsește o soluție ca să "le închidă fleanca" acestor "gâsculițe". Lasă ca din întâmplare în vestiar o scrisoare de iubire arzătoare pierdută de mama sa și găsită de ea. Înflăcărata misivă circulă din mână în mână înainte de a ateriza pe pupitrul Sophiei. Aceasta o recuperează cu un aer neglijent, spunând că o rătăcise prin vestiar. Stratagema reușește. Pline de admirație, colegele se îmbulzesc în jurul ei și o bombardează cu întrebări. Fără
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
adevăr lui Achile - I 3). În același timp, fata simte clar legătura adâncă dintre iubire și moarte : Cât de amară e dulceața iubirii, cât de viu se împletește dragostea cu moartea (I 3). Când află din scrisoarea sosită cu întârziere, misiva prin care Agamemnon încerca să o întoarcă din cale, că nunta s-ar fi amânat, tânăra nu se arată deloc surprinsă și înțelege că orice încercare de a-i cere regelui socoteală e sortită eșecului : Totul e zadarnic (I 3
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cu seamă, de a reveni periodic pe malul mîlos al Bahluviului, de a face înconjurul prietenilor, dormind cînd la Lucian Vasiliu, cînd la mine, cînd la Nichita Danilov, cînd la Liviu Rusu, Marcel Vârlan sau Teodor Pană, arătîndu-ne bucuros noile misive receptate de la Octavian Paler, Adrian Marino, Livius Ciocârlie, Gheorghe Grigurcu, Bogdan Lefter, Mircea Nedelciu, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Mariana Marin, Eugen Negrici, Mircea Zaciu etc. Lor, dînșilor, le grăia despre noi; nouă ne vorovea cu privire la ei. Și tot așa mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Iar domniței i se spusese că Niklaus, curierul lui Bodo, alunecase pe podețul din fața casei jupânului Urs și-și rupsese mâna. Deoa rece scrisorile erau legate ca totdeauna cu șnur al bastru și scrisul nu părea măsluit, cei doi primiră misivele cu Încre dere. Fără să piardă timp, Bodo porni spre mânăstirea Sfân tul Petru, unde fusese chemat, iar Adelheid se Îndreptă spre Lenzkirch. În cele din urmă, uneltirile izbândiseră. * * * În timp ce, din porunca starețului Urban, Heribert se Îndrepta spre chilia sihastrului
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Schmid, Die Zähringer, Anstoß und Wirkung (Zähringer. Impuls și acțiuneă, Thorbecke, Sigmaringen, 1991, sunt prezentate cele mai vechi acte aflate În arhiva din Schaf fhausen. Se vorbește acolo despre atacul „zähringian asupra mânăs tirii din Schaffhausen. Starețul Îi trimite o misivă papei Calist II, scriindu-i că ducele Conrad, numit acolo dominus și princeps, a atacat În anul 1120 mânăstirea și târgul Schaffhausen. Vezi și „Der Schwarzwald als historische Landschaft“ („Pădurea Neagră ca peisaj politic“ă de Martin Wellmer, În 150
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
câte un soldat francez se strecura noaptea afară În căutarea apei. Pereții exteriori ai fortului sunt plini de fotografii aduse de familiile celora care au plătit cu viața această Încercare. Când au ajuns la epuizare, colonelul Reynal a trimis o misivă pe care scrisese: „Acesta-i ultimul meu porumbel”. Din liniile franceze de la Souville, i s-a comunicat să se predea. În istorie, cunosc alte două cazuri de predare, ca acela de la fortul Vaux. Primul e acela al plăieșilor noștri În timpul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
loc=”Buftea” data=”16 ianuarie 1969”> Stimate și prețuite domnule Dimitriu, Regret, că n-am avut plăcerea să vă cunosc personal; dar am temeritatea să vă spun că vă cunosc sufletește destul de bine (...). Și acum să trec la plăcuta Dv., misivă. Când am deschis scrisoarea și a căzut din ea fotografia italianului lui Șoldănescu, am rămas foarte surprins. Același tablou Îl am și eu, cu foarte puține variații. E În ulei și are 38/29 cm., același cap de expresie În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și personal, dacă nu altădată, poate la Serbarea Centenarului Liceului, vă rog să primiți salutările mele cele mai amicale. V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”18 febr. 1970”> Stimate și iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc mult pentru misiva matale, care-mi aduce prețioase vești. Îmi pare foarte rău că Lică Stino e bolnav. Am să-i scriu și lui. E Încă tânăr și se va reface . Cât privește pe Dragoslav, era vorba să apară mai repede; dar cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
rafturi de manuscrise Își așteaptă un tipar... postum. La unele edituri nu-s puși oameni de adevărată și largă cultură și Înțelegere. Mata ce mai plănuiești? Aduni mereu, nu? Aștept câteva rânduri sămi scrii, căci totdeauna am vești interesante În misivele matale. Cu cele mai bune salutări și Încredințarea prieteniei ce-ți păstrez, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”1 decembrie 1970”> Iubite domnule Dimitriu, Îmi pare rău, că iureșul serbării Centenarului și lumea multă, alcătuită din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Comitetul Soc. de Științe filologice - unde lucrează și D-na. Cu mulțumiri și bune urări familiei și matale, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”6 oct. 1971”> Stimate și iubite domnule Dimitriu, Am primit la Covasna misiva matale. Mă bucur pentru activitatea asiduă, pe care o desfășori. Am venit la Covasna pentru schimbare de decor și de aer, și mă simt destul de bine. Desigur: tot materialul documentar trimis de mine liceului No. 2, după folosire, Îl veți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cuvenite familiei matale de la ai mei. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”17 N. (oiembrie) ’971”> Iubite domnule Dimitriu, Mulțumiri pentru frumoasele vești, pe care mi le-ați trimis prin ultima misivă, mai ales aceea, că la 30 iunie 1971 se va serba Semicentenarul liceului 2. Am propus În scris și-mi pare rău, că n-am adunat mai multe semnături, să se numească acum, cu prilejul sărbătoririi semicentenarului, „Elena Doamna” soția
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]