1,501 matches
-
Am valorificat această ocazie. Aveam treizeci de ani când evenimentele din mai 1968 mi-au dat posibilitatea și curajul să abandonez căile clasice de a realiza o teză și subiectele prestigioase (teza mea trebuia să se refere la Procesul și mistica literaturii în secolul XX, subiect magnific dar zdrobitor prin amploare) pentru a mă lansa, de o manieră independentă, într-o cercetare ale cărei contururi și metode le-am definit eu însumi. Adolescent, am ținut, de la 15 la 25 de ani
Philippe Lejeune: „Neliniștea pe care cititorul o încearcă față de istoria sa personală...“ by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4441_a_5766]
-
ale sale e considerată Kităb al-Šifă’ („Cartea Vindecării”). Dacă, pe de o parte, a urmat calea filozofilor elenizanți (influențe aristotelice și platonice), în alte scrieri și-a urmat aplecarea iranian-esoterică, însumând toată gândirea orientală a timpului. Între epistolele sau „tratatele” mistice aviceniene (Rasă’il al-mašriqīya, „Epistolele orientale”) se numără și această alegorie a pelerinajului păsărilor la Rege, temă frecvent abordată de autorii sufi (mai cunoscut fiind persanul Farid al-Dīn Attăr, cu lungul poem inițiatic Limba păsărilor - titlul provenind dintr-un verset
Ibn Sīnā (AVICENNA), 980-1037 - Epistola păsării (Risalat al-Tayr) () [Corola-journal/Journalistic/4374_a_5699]
-
fel de autobiografie spirituală a filozofului, ilustrând evoluția pe care și-ar fi dorit-o Avicenna pe calea ascetică, în ciuda „lațului” rămas la picior (dorul pentru cele lumești, impulsurile drăcești, sinele inferior). Totuși, chiar și ceea ce s-ar putea numi „mistică raționalizantă” la acest filozof (ascensiunea către divinitate, dar strict legată de intelect) se petrece în aura gândirii, iar cel care o practică este un „știutor”, un maestru al meditației, un „fericit al Adevărului”. Textul apare pentru prima oară în limba
Ibn Sīnā (AVICENNA), 980-1037 - Epistola păsării (Risalat al-Tayr) () [Corola-journal/Journalistic/4374_a_5699]
-
cu onestitate excesele. Mai în glumă, mai în serios, câteva pasaje din Internaționala mea aduc a autocritică luminată, de pe poziția celui care are totuși conștiința împăcată că n-a greșit în momentecheie și că „a ieșit onorabil din capcane”. Această mistică a faptelor concrete, de contabilizat imediat, provine nu doar din încrederea marxistă în contingent, ci și din conștiința că, la un bilanț obiectiv, esteticianul și-a pus activitatea în slujba binelui chiar din interiorul unui sistem profund viciat. Destul de singular
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
tautologiilor, contradicțiilor etc. Și la un moment dat, odată cu însemnarea din 6 mai 1916, coloana vertebrală a cărții se rupe: Wittgenstein renunță la cazna chichițelor logice și începe să scrie despre sensul vieții, despre Dumnezeu, despre dorință și voință, despre mistică sau despre valoarea etică a faptelor. Nici urmă de patetism în rîndurile soldatului austriac, doar o răceală înfiorătoare de anatomopatolog care trece sub lupă muchiile unei nerv disecat. Un duh golit de tresărire lirică și o ființă fără efuziuni de
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
fi studiate din perspectiva unui profil patologic. Cand faptele s-au consumat tensiunea atinge un prag foarte înalt. Nu este aceea a vinovăției sau a remușcării că în cazul lui Raskolnikov, nimic dostoievskian în acest film. Îi lipsește personajului o mistica, faptul doctrinar, nu este un iluminat, un ideolog sau un sacerdot că personajul din Seven (1995) al lui David Fincher. Și cu toate acestea, flacăra nebuniei luminează nu atât chipul cât discursul lui Viorel. Violență mustește, fiecare cuvânt se transformă
Străinul din Aurora by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5688_a_7013]
-
deteste, ei nu mai sunt buni decât să le... natura nerenunțând la drepturile ei care au înmulțit omenirea... Ori fac politică. Se uită sus la stele, descoperă fel de fel de sisteme; ba unii filozofează și spun - dragă Costică, învierea... mistica învierii... nu o poate înlocui decât mistica cealaltă, a terorii... Lovituri de stat delicate dau numai ele și ajung șefe de stat, așa, pe nepusă masă, încât ei, sărmanii, se trezesc într-o zi pe cap cu câte o Lenuță
Amprente by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5831_a_7156]
-
să le... natura nerenunțând la drepturile ei care au înmulțit omenirea... Ori fac politică. Se uită sus la stele, descoperă fel de fel de sisteme; ba unii filozofează și spun - dragă Costică, învierea... mistica învierii... nu o poate înlocui decât mistica cealaltă, a terorii... Lovituri de stat delicate dau numai ele și ajung șefe de stat, așa, pe nepusă masă, încât ei, sărmanii, se trezesc într-o zi pe cap cu câte o Lenuță... Ce-nseamnă să fii un sedentar și
Amprente by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5831_a_7156]
-
și-a desăvârșit speculația (de la un cuvant drag lui, speculum= oglindă) într-o opera din care mai cunoscute sunt: Despre întreita cale (De triplici via), Solilocviu (Solilocvium), Pomul vieții (Lignum vitae), Itinerariul minții spre Dumnezeu (Itinerarium mentis în Deum), Viața mistica (Vită mystica). Despre înțelegerea revelației și teologia istorică a lui Bonaventura a scris însuși Joseph Ratzinger, cel care avea să devină Papă Benedict al XVI-lea, lucrare cu care s-a abilitat în 1957 la Universitatea Ludwig Maximilian din München
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
o privighetoare „în grădina visului fără somn” și este de datoria ei de a nemuri pe hârtie ceea ce mama ei cântă: despre „Sionul străbunilor”, despre „vechea Austrie”, despre „munții și codrii de fag/ ai Bucovinei” (Privighetoarea mea). Biblia, Talmudul, legendele, mistica iudaică îi dau sentimentul apartenenței la un spațiu propriu, dacă e vorba de un mesianism în poezia sa, atunci el se manifestă prin voința cuvântului întruchipat. Un gest intim o duce spre tradiția iudaică, de care se simte legată dar
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
În fotografie, Emil Cioran avea vârsta de 75 de ani, însă în perioada tinereții, 1931-1936, filosoful traversa o stare psihică specială, descrisă chiar de către el însuși, scrie historia.ro. „Două lucruri care au contat enorm în viața mea: muzica și mistica (deci extazul) - și care se îndepărtează... Între douăzeci și douăzeci și cinci de ani, orgie a amândurora. Pasiunea pentru ele era legată de insomniile mele. Nervi incandescenți, întinși să plesnească în fiece clipă, pofta de a plânge dintr-o fericire insuportabilă. Toate
Emil Cioran visa în tinerețe o Românie fanatică by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37659_a_38984]
-
a lumii”. La fel, în Donna Alba „vecinătatea frontierei potențează aspectul dual, ritual, dramatic al alterității”. Partea secundă a volumului, cu aplicații pe texte românești, au numeroase verdicte de luat în seamă, incitante, fără excepție. Să mai amintim câteva: „gândirea mistică - aflată la temelia prozelor fantastice din volumul La țigănci - nu lucrează la identificarea lucrurilor, ci dimpotrivă, la deturnarea și dezidentificarea lor”, „Rusoaica se transformă într-o odisee basarabeană, plină de delicioase anacronisme”; „motivul jocului de-a v-ați ascunselea pe
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
de ficțiune, fii sigur că taman atunci ficțiunea se năpustește asupra ta”, devenită la final „Cînd vrei să scapi de ficțiune, sigur te va cotropi!”. Deși exhibate, asemenea simetrii fac parte din regula jocului, ca și analogiile multiple, ca și mistica cifrei patru, reluată din emblema Crailor de Curtea- Veche. În plus, tot ce ține de istoriile „realiste” ale eroilor, inclusiv reconstituirea mediilor gazetărești și ecleziastice, e pregnant și verosimil, relatat într-un stil tăios și condus cu mînă sigură spre
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
înțelegîndu- l, aceasta e ideea lui Eckhart, exigență cu neputință de îndeplinit de un anahoret cu înclinații mistice. Cînd un teolog face apologia intelectului, mintea lui se află la mii de kilometri de tenta mistică. Unde apare conceptul, acolo moare mistica. Cine are răgazul să parcurgă în paralel textele ediției bilingve, urmărind metamorfoza pe care accentele latinești o suferă odată cu trecerea în tipar românesc, va constata schimbarea izbitoare a temperaturii estetice. Deși neoromanică, româna are căldura senzuală a stihiei slave, de
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
acest unghi de vedere, putem atribui fiecărui simț o latură a vieții spirituale: auzul e organul sensului în viață (teleologia), gustul e simțul frumosului (estetica), mirosul e flerul adulmecării numenului divin (teologia), tactul e simțul cunoașterii prin contopire (iubirea și mistica), iar văzul răspunde de ierarhia morală (tot ce ține de ținută și atitudine - postúri eminamente etice, din care poți ghici caracterul unui om -, poate fi percepute prin văz, nu prin alte simțuri. Caracterul nu se miroase, adevărul nu se gustă
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
iar nu trecătoarele plăceri, acelea de care suntem atrași și pe care le punem în evidență, iată, și cu prilejul sărbătorilor. Prea mult internațional strică În RAMURI (nr. 12, 2013), alături de pagini literare interesante, putem citi și un eseu intitulat Mistica luminii și a focului la Vasile Voiculescu, semnat de Bogdan-Ioan Anistoroaei. Nu interpretarea în sine în cheie mistică a liricii lui Voiculescu ne-a făcut să ne oprim asupra acestui text, ci supratitlul sub care este el așezat: „Premiul revistei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
ar fi fugă de sine, pe care se insistă și în român, într-un capitol grăitor pentru ce înseamna întâlnirea cu sinele profund în singurătatea absolută - nu îmbrățișată, ci impusă. În al doilea rând, ideea se suprapune cu o altă, mistica, anume că trăim o permanentă complicitate cu Dumnezeu. Cand poetul Adrian Ălui Gheorghe notează, într-un vers celebru, „Hai să facem lumea invers”, el se referă la acest tip de direcție sacrala. Vibrațiile intimiste din scrisul lui Adrian Ălui Gheorghe
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
câte o inconsistentă umbră de ironie decameronică. Nu doar scenele de sex explicite conduc către această concluzie. Există filme precum remarcabilul Ai no korîda (Imperiul simțurilor, 1976) al lui Nagisa Oshima, unde erotismul este împins până la ultimele consecințe, către o mistică a cărnii, un delir al simțurilor. Cum spuneam, scenele deschise de sex nu impietează într-un film de artă, precum cel citat mai sus, atât timp cât restul filmului nu devine un pretext pentru aceste scene și în măsura în care ele fac sens. Abdellatif
Emanuelle, Adèle etc. by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3037_a_4362]
-
elitist cu înclinații artistice alcătuit din prințesele Anna de Noailles (n. Brâncoveanu), Hélène Caraman- Chimay, Winnaretta Singer-Polignac și fiica unui mare industriaș, Augustine (Toche) Bulteau. În mână cu „biblia” lui Péladan, L’Art idéaliste et mystique (1894), acestea reinventau o mistică a artei pe malurile Senei, avându-l ca maestru pe cel care se autointitulase „noul mag babilonian” și „heraldul misticii frumuseții, a misticii artei”. Cultul extravagantului Péladan făcea ravagii nu doar în Paris, dar și pe malul Dâmboviței, acolo unde
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
specific cunoașterii mistice, oculte, suprafirești, fragilitatea pioasă a ființei poetului - datorată, paradoxal, exercitării obiective a discernămîntului -, precum și omniprezența acuzatoare a instanței cerești conturează un tablou memorabil. De altfel, nemaiavînd un acces direct, viu la formele complementare cunoașterii științifice - magică, mito-simbolică, mistică -, insul trăitor în al treilea mileniu ratează constant o lectură adecvată a Poeziei în genere. Ortografierea cu majusculă a unor substantive încărcate de seva memoriei istorice și culturale pare, în cel mai bun caz, o extravaganță, atunci cînd nu este
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
cu sacrificiul suprem pagina nemistuitei flăcări a Rugului Aprins. Astăzi, nu a rămas decât amintirea faptelor ce se petreceau acolo. Crezul de gândire și de viață al celor de la Rugul Aprins, în autenticitatea literară și artistică, era îmbinat cu trăirea mistica în prezența lui Dumnezeu. Vasile Voiculescu se numără printre martirii mărturisitori care au scris versuri tradiționaliste menite să creeze o stare complexă prin sintetizarea surprizei și a emoției întâlnirii cu divinul în diferite ipostaze. Prin discursul liric abordează o formulă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ajunge să se potrivească atît de bine încît te-ntrebi dacă nu-i cumva capcana unei minți prea abile în a radiografia schelete, doar, de procese și întîmplări. Fiindcă oricum, undeva, foarte afund, lucrurile, inevitabil, seamănă. De aceea filozofia, literatura, mistica, de la Cartea lui Iezechiel la Meister Eckhart dau, la aceleași întrebări, aproape aceleași răspunsuri, trecute în revistă într-o ,depoziție" încărcată, în stilul anilor '30. Sigur, o conversație despre identitate și despre aventurile spiritului nu poate lăsa deoparte nimic. Nici
De vorbă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10943_a_12268]
-
di un sistema filosofico, la Filosofia della pratica, dopo l'Estetica e la Logică, dichiara apertamente la sua insofferenza nei riguardi del "purus philosophus", e del modo di concepire la filosofia che ne derivă, ovvero come una formă di adorazione mistica dell'unità, di aborrimento delle distinzioni e delle "particolarità", în definitivă di perdita di senso della ricchezza della realtà, che non può non condurre alla presuntuosa convinzione, propria dei vecchi metafisici, di aver risolto per sempre îl problemă dell'universo
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
contro la distinzione resa astratta, mă contro ogni distinzione, perché per voi astratta è la distinzione stessa. Pensare è unificare distinguendo o distinguere unificando, îl che voi considerate come un trascendere l'attualità. Perdonate: mă codesta è la schietta posizione mistica, e și esprime, o piuttosto non și esprime nell'Ineffabile. Îl vostro atto puro, che voi chiamate Pensiero, si potrebbe del pari chiamarlo Vită, Sentimento, Volontà, o în qualunque altro modo, perché ogni denominazione, importando una distinzione, è qui non
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
de încărcătură emoțională a maselor de indivizi pentru a duce la îndeplinire diferitele scopuri politice. În acest sens, naționalismul german este cel care explică cel mai bine instaurarea unei noi ordini sociale și atribuie astfel conceptului de națiune o aură mistica și un rol eroic în arhitectură genetică a conceptului. Pe parcursul lecturii intervine și perspectiva modernista a genezei naționalismului. Puternic susținută intelectual, această perspectivă leagă apariția națiunilor de modernizare și de aliații săi industrializarea și urbanizarea, fenomene ce produc consecințe imediate
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]