1,033 matches
-
al vieții culturale, literare și politice din Bucovina interbelică, elaborează două remarcabile cărți în domeniu: Mircea Streinul. Viața și opera (1998) și Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30 (1999). Acuzată în anii comunismului de iraționalism, spiritualism și misticism, mișcarea „Iconar” este examinată acum în ambianța, contextul și ideile epocii, fiind socotită un fenomen cultural care exprimă un anume spațiu cultural. Autorul argumentează că în Bucovina, care din 1775 până în 1918 fusese despărțită de țara-mamă, iconarismul dădea glas entuziasmului
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
M. Justin, T. Miron, Ionel Sibianul, I. U. Soreanu, Dr. I. Bour, Ion Oargă, Iancu Corvinul, Nepomuc ș.a. Este membru al Societății Scriitorilor Români din 1911. Apropiată ca atmosferă de gândirism, poezia lui S. suferă de o prea mare concretitudine; misticismul său rămâne vag și exterior, sensibilitatea la transcendent, atât cât va fi avut-o, negăsind coarda proprie de expresie. El are mai degrabă glasul unui poet din popor, al unui versificator care celebrează „munca sfântă”, natura cu elanurile ei germinative
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
față de ceilalți, față de viață, față de prietenie, față de iubire. Imaginea de sine se va schimba. Individul se va considera ca fiind o victimă. El Îi va suspecta pe ceilalți de rele intenții, refugiindu-se În izolare, singurătate, alcool droguri, activități extravagante, misticism etc. Restaurarea Separarea va duce din nou la izolare, la Însingurarea individului. Persoana va redescoperi faptul că este singură, iar echilibrul său sufletesc și moral va fi Înlocuit de o stare de neliniște, de o tensiune angoasantă, de griji și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
corespondente, sufletește în continuă mișcare, dar caracteristice de le privim istoricește, la lumina principiului evolutiv al conceptului estetic”. Extras din articolul-program al celei de-a doua serii, textul explică atât antigândirismul lui E. Lovinescu, motivat prin respingerea ortodoxismului și a misticismului, a tradiționalismului și a naționalismului, cât și atitudinea distant-înțelegătoare față de avangardismul revistelor „Contimporanul”, „Integral”, „unu”, pe care le consideră expresia violentă, extremistă, a sincronismului. Încă de la primele numere, distribuția rubricilor se stabilește cu limpezime, cronica literară fiind ținută de E.
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
Plopșor semnalează traducerea romanului Contrapunct al lui Aldous Huxley, realizată de Jul. Giurgea. Articolele teoretice despre artă și literatură, semnate de Traian Turcu, Al. Plopșor, Ioan Miclea, Ionel Olteanu, afișează, fără acoperire, pretenții de profesionalitate. Totuși, demne de interes sunt Misticismul mioritic în creația culturii, un articol aparținând lui Eugen Todoran, ori câteva recenzii la cărți cum sunt cele ale lui Constantin Noica, Viața și filosofia lui René Descartes (Al. Rusu) sau De Caelo (Al. Plopșor). Un studiu foarte documentat, intitulat
SCANTEIERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289536_a_290865]
-
grav pentru starea de sănătate mintală și dezvoltarea psihică ulterioară ale copilului; în ceea ce privește devianțele, E. Bleuler și H. Claude au subliniat importanța acestei predispoziții în geneza autismului și a schizofreniei; alte devianțe care mai pot apărea sunt obsesiile, scrupulele, fobiile, misticismul anormal, mitomania; în toate aceste situații, familia este prima care are datoria de a-l împiedica pe copil să evadeze în imaginar în afara situațiilor de joc; trebuie instituite măsuri de igienă mintală, care să combată inactivitatea, distracțiile bizare, râsul și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o experiență de beție, de extaz, de tipul „a-fi-în-afara-lumii”; viața pozitivă, dată de imposibilitatea de „a-fi-în-tine”, care te împinge să găsești noutatea „în-lume”, ajungând în felul acesta la „situațiile-limită”; viața ca existență posibilă, care este o alternare între momentele de misticism și cele de pozitivism, reprezentând întoarcerea la ambiguitate. Important pentru relațiile pe care le au cu sănătatea mintală, „situațiile-limită” descrise de K. Jaspers rezumă modificări ale echilibrului psihic și ale personalității în totalitatea sa, diferite de cele ale cadrelor clinico-psihiatrice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
clase și subclase de caracteristici.” Exegetul traversează, totuși, complicatul sistem în toate ramificațiile și variantele lui succesive. Prezentarea e constant acompaniată de analiză, care implică verificarea fiecărui enunț și a fiecărui termen, stabilirea sensului precis în context, explicarea asocierilor derutante („misticism rațional”, „raționalism mistic”), estimarea validității fiecărei teze, a fiecărei aserțiuni, a justeței judecăților de valoare, dezaprobarea celor eronate, denunțarea subiectivismului extrem al unor opinii, stabilirea cât mai judicioasă a ce aparține lui Mihail Dragomirescu și a ce e preluat. Sursele
TUDORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
și militarist”. E vorba, cu alte cuvinte, de o atitudine pur idiosincratică, în care „vorbele de duh” sunt amestecate cu (sau se bazează pe) numeroase prejudecăți culturale, stereotipuri etnice sau fanatisme mărunte. Oricum, e o atitudine perfect compatibilă cu resurecția misticismului și a naționalismului la începutul anilor ’90, ceea ce explică popularitatea cunoscută de Ț. în epocă, avertizând însă și asupra limitelor eseisticii sale, unde ideile se susțin (când și mai ales dacă detașarea de obiect e posibilă) aproape exclusiv prin retorica
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
mai folosește pseudonimele Democrit, Lucullus) scrie, într-o manieră polemică, articolele Răsplătirea lui Cezar Petrescu, Giovanni Papini, Romain Rolland și Spania. Geo Pavel prezintă eseul Pentru filmul românesc, Demetru Em. Paulian dă comentariile intitulate Minunile din vechime și de azi, Misticism. Sub genericul „Bucureștii de altădată” se publică informații despre Filaret, Turnul Colței, casa mitropolitului Antim, Hanul lui Manuc, precum și articolele Capitala de mâine de Sandu Eliad (sub pseudonimul Ion Bucureșteanu; altă iscălitură e M. Ursu), Hoinărind prin cartierele mărginașe, Fosta
ZORILE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
nas în fața valorilor naționale (Cultură și grimasă), se dă în vânt după ocultism, după șarlataniile teosofilor sau se complace în respectarea formală a „neocreștinismului cotidian, de foileton și de cafenea, de budoar și thé dansant” (Creștinism de actualitate). Un asemenea misticism „de carieră” este combătut, iar nu cel autentic, Z. manifestând de altfel comprehensiune și pentru „noutatea creștină”, și pentru studiile lui Nikolai Berdeaev. La fel de sagace este ca analist al stărilor de lucruri în politica internațională, în primul rând în cea
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
Dar aceasta se întâmplă rar, și apoi sunt în opera lui Voiculescu destule poeme pe temeiul cărora să-l putem socoti, fără să ne facem silința conștiinței, unul dintre cei mai de seamă poeți contemporani. G. CĂLINESCU Ancorarea permanentă în misticism, în credință, în mit nu supără deloc, căci poetul - cam abstract și câteodată puțin didactic în primele sale opere - a reușit mai ales de la volumul Poeme cu îngeri încoace, prin arta sa de a întrebuința imaginea și comparația poetică, integrând
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
existentismul), influențat de Dimitrie Gusti și de Nae Ionescu, devenit în curând modelul spiritual al generației tinere. Temele de meditație ale studentului V. sunt mari și dificile: cercetări asupra cunoștinței, evoluția psihismului, introducere în fenomenologia teoriei cunoștinței, încercare asupra existenței, misticismul și teoria cunoștinței, note asupra „esenței”. Nu au rămas din aceste proiecte decât planurile și câteva însemnări. Aproape totdeauna se va întâmpla așa cu proiectele intelectuale ale acestui filosof al culturii cu știință de carte în toate domeniile, om de
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
primatul spiritului și, în genere, spiritualitatea (nevoia de absolut, „cerința de veșnicie”), apoi tensiunea dramatică (conștiința tragică, sentimentul unei crize profunde) din care s-ar putea naște „pesimismul eroic”. Mai sunt menționate în acest tablou de generație „activismul prin disperare”, „misticismul ortodox”, „agonia”, umanismul neoclasic, negativismul, naționalismul integral și chiar „comunismul marxist”. În fine, cum este un constructor spiritual, un pedagog, autorul Dimensiunii românești a existenței stabilește și rosturile generației tinere în istoria românească, în număr de patru: „să asigure unitatea
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
jurnalul existențial al unui mare timid, înspăimântat de lume și dezgustat de o literatură din care vrea să evadeze. Când coboară stilul și se angajează într-o polemică mai profană (de pildă, cu Pompiliu Constantinescu, într-o problemă legată de misticism), V. nu are succes. Limbajul este țeapăn, arogant, profesoral și ironia intelectuală cade alături. Polemica la acest palier nu este specialitatea sa. Când intră însă pe terenul speculației metafizice, stilul își găsește rosturile și originalitatea. Nu știai ce să admiri
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
și cărți, București, 1922, 162-165; Iorga, Oameni, III, 100-101; Camil Petrescu, Teze și antiteze, București, 1936, 110-113; Dragomirescu, Scrieri, 108-112, 185-186; Petre V. Haneș, Istoria literaturii române, București, 1924, 259-263; Ion Petrovici, Figuri dispărute, București, 1937, 27-33; Mihail Dragomirescu, De la misticism la raționalism, București, 1924, 257-262; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 96-103, 163-165; Nicolae Petrașcu, Duiliu Zamfirescu, București, 1929; Sebastian, Eseuri, 287-290, 453-457; Petrașcu, Icoane, I, 173-224, III, 153-171, IV, 207-217; 32 de opere din literatura română, îngr. I. M.
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Viorica Vlădescu și Florian Nicolau (secretar de redacție). Primul număr nu conține vreun articol-program, abia seria din 1943-1944 se deschide prin luarea de poziție a lui Nicolae Găgescu, intitulată Prolegomena, care explicitează scopurile publicației, apărută ca reacție la iraționalism și misticism: promovarea unei filosofii care să fie „fundamentată pe spiritul critic, rațiune și realism” ar constitui o premisă „pentru celelalte probleme de cultură”. Domină problematica filosofică, dar sunt abordate și alte domenii. Rubrici: „Interior”, „Cronici”, „Însemnări”. Semnează versuri Radu Stanca (Pan
SYMPOSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290027_a_291356]
-
cântă cucul, cimitirul are un aer important, împăcat cu sine./ E bine să fii mort aici, între codri locul e ferit, nici nu trage,/ Clopotul nu te deranjează, că nu sună decât de sărbători,/ Și duminica dimineață când cade în misticism./ Bang-bang - cine o mai fi murit? - de răsună morții și stafiile./ Cântă păsările și e un miros de lilieci înfloriți,/ Cum trebuie să fi mirosit raiul din dreapta, de la intrare,/ Pe vremea când era culoarea nouă și nu crăpase”. În schimb
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
organizate. Temele ideilor delirante pot fi sintetizate în trei grupe principale: Idei de persecuție, de prejudiciu moral, social, profesional, influență corporală sau psihică, idei de relație. Idei de satisfacție și grandoare (megalomanie), exprimă ambiția, superioritatea intelectuală sau fizică, puterea, bogăția, misticismul, gelozia, idei reformatoare sau mesianice. Ideile delirante melancolice au o tonalitate afectivă depresivă, tristă, penibilă. Sunt idei de autoacuzare, ruină, negație, de inferioritate sau de culpabilitate. În ceea ce privește mecanismul ideilor delirante, modul de formare și dezvoltare al structurilor delirante, se disting
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
7. Ea cuprindea trivium, „cele trei arte literare” (gramatica, retorica și dialectica) și quadrivium, „cele patru discipline matematice” (geometria, aritmetica, astronomia și teoria muzicală). Vom regăsi această programă sistematică în învățământul carolingian, dar spoliată de liberalismul elenistic și inhibată de misticism creștin. „Cele șapte arte liberale” carolingiene nu mai erau deloc „liberale”, ci mai degrabă „dogmatice” - cum se va vedea într-un capitol următor. De altfel, sistematizarea ca atare a fost pe nedrept atribuită lui Thrax și Varro. Ei mai degrabă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
creștinii din Imperiu supuși prigoanelor de tot felul. De-a lungul întregului al doilea veac și după sosirea migratorilor, creștinii au adoptat numeroase soluții stoice pentru a evita anomia și silniciile. Dar fără raționalitatea poruncitoare, imperor, a stoicilor, ci cu misticismul sans rivages, cu evlavia infinită și bona fides slăvită de evangheliști. Așa a apărut soluția monastică 1. Era un liman la capătul oceanului lumii romane, frământat de uragane externe și de sfâșieri lăuntrice. Geografia variată a Imperiului a permis aceste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a devenit renumit pentru că nu se dezbrăcase și nu se spălase niciodată; dimpotrivă, un alt eremit era admirat pentru că a trăit gol pe stâncile Sinaiului vreme de 50 de ani; ș.a. Aceștia erau fanaticii. Ei măreau limita ultimă a acestui misticism stoic sui-generis. Altfel, monasticismul și-a avut propria evoluție. Curând, în jurul câte unui monas celebru, s-au strâns adepți și s-a constituit o comuniune: monastirea. Aceasta era deja o instituție care avea nevoie de reguli de organizare și funcționare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care a trebuit să-i organizeze. Se înțelege că a recurs la principii și metode militare, cu care era obișnuit. Așa se face că mănăstirea a asimilat reguli severe și o disciplină de viață riguroasă, sobră, care rezona profund cu misticismul și asceza eremitică. Pachomius a decretat un ideal de educație și viață creștină - Omul pios - și cel puțin patru principii pedagogice-religioase: simplitatea vieții, munca, devoțiunea și ascultarea. Se visa chiar la imitatio Christi.... 7.2. Regula monachorum - un curriculum educațional
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exprimarea sinceră a sufletului românesc în forme de adevăr.” Se face astfel trimitere la un principiu maiorescian sintetizat de Mihai Eminescu: „naționalul în marginile adevărului”. Asemenea celorlalte publicații sămănătoriste, programul N. r. l. reprezintă un amestec de criticism junimist și de misticism național, având ca urmare amalgamarea eticului, etnicului și a esteticului, concepte pe care Titu Maiorescu le separase. Adept al dezvoltării sociale și culturale graduale, organice, N. Iorga precizează că publicația „va exprima păreri libere, va descoperi talente, va da studiilor
NEAMUL ROMANESC LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288390_a_289719]
-
lirice din poezia românească a secolului al XX-lea. Studiul Tudor Arghezi, poetul (1961) își propune să identifice și să urmărească „axa dramei argheziene”, creionată, în opinia criticului, de opoziția dintre „tendințele faustice” ale temperamentului scriitorului și „forțele negative ale misticismului” său. E o analiză în care stridența accentelor proletcultiste - de la elogiul „muncii oamenilor simpli” (Cuvinte potrivite) la „demascarea persecutorilor” (1907) - se estompează uneori, perspectiva devenind mai suplă, stilul ferm, limpede, așa cum se întâmplă în paginile despre Flori de mucigai sau
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]