1,998 matches
-
o pătură și a învelit-o, alintând-o, cântăreața de melos rupt din suflet, Mina Pâslaru a lăsat doina bucovineană în frig, neînvelită de pătura glasului ei cald, de catifea dantelată, ce-a ars odată cu viața artistei și s-a mistuit luând cu ea și umbra! „Ce-i mami, ai adormit, nu ți-e frig?!”, se zice că i-ar fi spus artistei copilașul ei, când a găsit-o jos, în neființă, și i-a adus din milă de fiu o
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438434122.html [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
dau sărutul lor neîndurător oamenilor remarcabili, nimeni nu-i pomenește și regretă atât cât maestrul a cărui memorie rămâne neconsolată și echivalentă cu nedreptatea dacă nu scoate din când în când la lumină câte un nume care altminteri s-ar mistui în depărtări dincolo de mintea omenească. Mina Pâslaru, una dintre neîntrecutele cântărețe ale doinei bucovinene s-a născut la Leru, Bistrița, pe 1 iunie 1952, însă cea mai mare parte a copilăriei și tinerețea și-a petrecut-o la Sadova, unde
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438434122.html [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ARD ÎN DORINȚI Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1666 din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Ard în dorinți pe ruguri mistuit de tot ce-o viață-ntreagă mi-am dorit, dar nu devin nici fum și nici cenușă pentru că jaru-n flăcări îl prefac, iar rugurile-ntruna le refac intrând în ele-n loc să stau pe tușă. Ard în dorinți fierbinți
ARD ÎN DORINŢI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1437756026.html [Corola-blog/BlogPost/343416_a_344745]
-
vecii vecilor și peste veacuri încă Numai când ești vioară, Iubirea-n tine cântă! SEARĂ DE MIRACOL Spre brad, doar prietenia ne cheamă în păduri Semnându-ne trecerea sub generoșii aștri puri Întunecimea se topește sub albul nostru gând Se mistuie ca seva spre înfloriri curgând Simțirea în vârtejuri, ori în taifun dezlănțuit Ne năvălește rodind a neuitare și alint In seara asta de miracol cu stelele-n robire Pentru întâia oară tu m-ai supus, Iubire! De sus, din zeiescul
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363249933.html [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
denari mărite procurator. Merg pe treizeciși nouă! -Fie amice! răspunse acesta. Lupta începu. ,,Thracian” era vizibil în dezavantaj, retrăgându-se din fața uriașului Samnit urmărind prin aceasta să poarte o luptă cu multe eschive și retrageri care însă avea să-i mistuie rapid forțele. Spectatorii începură să strige și să fluiere la adresa lui Thracian, mai ales cei care pariaseră pe acesta, pentru că își vedeau astfel pierdute sumele puse în joc. -E clar în dezavantaj! spuse Ponțiu Pilat. Cine o fi aranjat perechile de
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1456931949.html [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
Toate Articolele Autorului Clipe de viață Motto:„Și ce a mai rămas din strălucirea noastră de atunci? Din destinul nostru intergalactic de stea? O amintire pe bolta unei lumi, iar aici două suflete care se caută etern pentru a se mistui, pentru a arde în neputința acestei deșertăciuni, la fel ca și atunci când eram o stea.”( Sorin Cerin ) Familia e o corabie ce plutește pe “oceanul vieții”, ocean plin de pericole: vânturi potrivnice, furtuni ce se stârnesc din senin, stânci ascunse
FAMILIA... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Familia_floarea_carbune_1355055755.html [Corola-blog/BlogPost/365771_a_367100]
-
cazoni. Părintele Arsenie Papacioc - Dumnezeu iubește pe păcătoși mai mult decât pe credincioși. Părintele Arsenie Papacioc - Dumnezeu îngăduie necazurile dar ne mângâie când nu mai putem rabdă. Iosif Isihastul - Iubirea lui Dumnezeu este o iubire care arde dar nu se mistuie. Iosif Isihastul - Când îmi este greu mă gândesc la cuvintele Domnului: „Iubește-Mă cât te-am iubit Eu” și atunci prind puteri. Iosif Isihastul - Cei din iad vor suferi când își vor da seama cât de mult i-a iubit
CITATE MEMORABILE (76) de ION UNTARU în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_76_ion_untaru_1388805368.html [Corola-blog/BlogPost/363842_a_365171]
-
din Arad, urmărind astfel introducerea limbii române în administrație și în școli. Anul 1867, cu toate evenimentele sale aduce îndepărtarea acestui mare român din fruntea orașului și al județului Arad. La numai 43 de ani, timp în care s-a mistuit ca o flacără, încălzindu-i și luminându-i pe cei din jur, Gheorghe Popa de Teiuș, gândind și pe patul suferinței la emanciparea națională și spirituală a românilor, se stingea din viață în martie, 1867. Și acum, când scriu aceste
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MORMINTE ŞI SPINI...) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_morminte_si_spini_.html [Corola-blog/BlogPost/366663_a_367992]
-
timp puteam să fug// Dar am uitat unde mi-e drumul;/ Aveam un munte de urcat,/ Pe el urma să fiu străinul/ Spre nicăieri mereu plecat” (Hanul cu pereți de nori). Cu cât iubirea e mai mare cu atât se mistuiește mai repede. E acea ardere de tot din care cale de sustragere nu mai există: „Au înflorit salcâmii fără noi/ Când m-ai zidit în urmele de ploi/ Ți-eram sărut, și adevăr și-eram,/ Tu m-ai ucis pe
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gina_zaharia_1405265713.html [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
Dumnezeu și consacrarea lui ca eliberator al poporului ales din robia egipteană. Aici, autorul inspirat spune că Moise l-a văzut pe "îngerul Domnului într-o pară de foc ce ieșea dintr-un rug; și... rugul ardea, dar nu se mistuia"(3, 2). Exegeza creștină tradițională a interpretat acest rug, care "ardea, dar nu se mistuia", drept o preînchipuire iconică a pururea-fecioriei Maicii Domnului și un simbol clasic al rugăciunii desăvârșite și neîncetate, "ca loc de reunire în Duh - după cum ne
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_miscarea_rugul_aprins_.html [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
spune că Moise l-a văzut pe "îngerul Domnului într-o pară de foc ce ieșea dintr-un rug; și... rugul ardea, dar nu se mistuia"(3, 2). Exegeza creștină tradițională a interpretat acest rug, care "ardea, dar nu se mistuia", drept o preînchipuire iconică a pururea-fecioriei Maicii Domnului și un simbol clasic al rugăciunii desăvârșite și neîncetate, "ca loc de reunire în Duh - după cum ne învață Părintele Ioan Kulighin - a tuturor celor care au fost binecuvântați cu darul trăirii și
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_miscarea_rugul_aprins_.html [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
plan duhovnicesc, erau slujbele zilnice de la biserica în restaurare, și umila noastră procupare de atunci: Rugăciunea lui Iisus, în cadrul căreia a apărut “Rugul Aprins” - expresie biblică, din Cartea Exod, cap. 3, vers. 2-5. “Rugul Aprins”, care ardea și nu se mistuia, este simbolul Rugăciunii neîncetate, deci Rugăciunea lui Iisus. Această interpretare, aparține Părintelui iroschimonah Daniil Teodorescu - inițiatorul “Rugului Aprins”, care a murit în închisoarea de la Aiud. În anii 1945-1948, în sala bibliotecii Mănăstirii Antim, s-au ținut o serie de conferințe
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_miscarea_rugul_aprins_.html [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
și un turnuleț în care fusese montat un clopot. Rolul său era acela de a înștiința locuitorii cetății despre existența unui condamnat la moarte care urma a fi executat în piața centrală. În anii 1775 și 1798 clădirea a fost mistuită de două incendii devastatoare. Recuperarea și refolosirea, imperative ale primăriei secolului al XIX-lea După ultimul incendiu care a distrus Casa consiliului, municipalitatea a hotărât ridicarea unei clădiri noi, mult mai încăpătoare. Din lipsă de spațiu, a fost concesionat terenul
ALTĂDATĂ, ALEŞII ERAU MAI RESPONSABILI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440733186.html [Corola-blog/BlogPost/379801_a_381130]
-
Delta din spatele blocurilor, tocmai acum când a fost declarată arie protejată și când ar fi trebuit să fie mai în sguranță decât oricând. „Dacă, la un moment dat, au loc mai multe incendii și o parte importantă din zonă este mistuită de foc, asta înseamnă că biodiversitatea de acolo, cea mai importantă, dispare. Rămân nevertebratele, fauna acvatică care mai scapă și atât. Norocul nostru a fost că în timpul acestor incendii nu a bătut vântul, lucrurile puteau fi mult mai grave”, spune
De ce arde Delta Văcărești după ce a fost declarată parc natural? „Suspiciunile rezonabile” ale naturalistului Cristian Lascu by https://republica.ro/de-ce-arde-delta-vacaresti-dupa-ce-a-fost-declarata-parc-natural-zsuspiciunile-rezonabile-ale-naturalistului [Corola-blog/BlogPost/338065_a_339394]
-
prin cimitire, în timp ce toamna va plânge peste ei, ca în Să ne iubim. Jalea erotică este absolută și poetul nu găsește în sentimentul iubirii izvorul tămăduirii, al împăcării, așa cum se exprimă în Din liră. Asemenea celorlalți poeți simboliști, iubita e mistuită de suferința sărăciei, de boală, ca în poezia Amurg, are o istorie misterioasă. Titlul Lacustră este o metaforă simbol. În vechime, „lacustra“ era o casă înălțată pe stâlpi în mijlocul apelor sau aproape de mal. Cuvântul simbol „lacustră“ sugerează sentimentul însingurării totale
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/variante-bacalaureat-rezolvate-limba-si-literatura-romana-2/ [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
precizat: „Asociația Română de Strângere a Legăturilor cu Uniunea Sovietică”. O întrebare mută se citea pe toată atitudinea lor. Între timp ditamai aparatul începuse să zbârnâie și simțeam umflarea brățării. Le-am răspuns: „Zăroni susținea că pe acolo iese mâncarea mistuită în stomac” Începuseră să râdă fără măcar să-i gâdil când amândoi s-au îngălbenit . Citiseră 24 pe aparat. Abia atunci au devenit medici! Nu aveau nitroglicerină la ei și, teoretic, nu puteam fi transportat. Veniseră doar la un cardiac! Dintr-
DEJA VU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398234774.html [Corola-blog/BlogPost/347924_a_349253]
-
spre chipuri suferinde, am îngenuncheat pentru un tratament iar brațele lor ne-au ridicat printr-o îmbrățișare. Purtăm în suflete icoane și cuvinte, priviri și lacrimi, lumini și umbre, iar în urma noastră „deșertul tătarilor” se înseninează, ceea ce părea a se mistui în nisip renaște din piatră. Furtuna trimite vântul transformat în adierea ce aduce cu ea o energie mistică, o mare de liniște îmbietoare, mugurii noilor descoperi, calmul de a întinde o mână, siguranța de a rosti cuvinte și pacea de
DESPRE NOI…. …PENTRU EI CEI CARE AU FOST…(AUTOR DR.RUXANDRA FILIPESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/valentina_becart_1416070915.html [Corola-blog/BlogPost/371681_a_373010]
-
dar când se pun pe talerele balanței asemenea idei...europene, din când în când aducerea aminte de el e necesară, așa cum e necesară aducerea aminte de Aerul pe care îl respirăm! Om a fost și el, ca noi, cu trupul mistuit de patimi, Dumnezeul geniului „sorbindu-l din popor” pe cel „ne-știind să moară vreodată"... Ce aer, Doamne, îmi lumină gândul, Dorul de El e-atâta de fierbinte! Nu e târziu până mai sunt miresme, De flori, de adevăr și
MIROASE-A FLORI DE TEI DE EMINESCU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Miroase_a_flori_de_tei_de_eminescu_nicolae_nicoara_horia_1339700571.html [Corola-blog/BlogPost/357559_a_358888]
-
respectă! Atât! Sunt împreună de-o viață. E normal să fie obișnuit cu ea... Dar dragostea a murit sufocată de rutină! Pasiunea, unsă cu ''Fastum-gel'' nu mai are mireasmă de liliac! Iubirea!? Ce-i iubirea fără pasiune? Flacăra care-l mistuia la gândul că îl va suna la telefon, s-a stins... Șoapta care-i susura-n ureche cuvinte de dor, s-a transformat în... ''Să nu uiți să iei pâine, cafea, tampoane subțiri pentru fii-ta, supozitoare pentru hemoroizii tăi
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Gelozie_i_proza_lucia_secosanu_1331625801.html [Corola-blog/BlogPost/348373_a_349702]
-
Autorului Țara mea Este locul Unde ramul Foșnește cu doină Adierea de vânt Și strămoșii eroi O ascultă Odihnindu-și Tăcerea-n mormânt Este locul Unde stânca Sub liniștea ei Ascunde izvorul Este singurul loc Pe pământ Unde crește Și mistuie DORUL Referință Bibliografică: Mi-e dor... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1561, Anul V, 10 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MI-E DOR... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marin_bunget_1428675530.html [Corola-blog/BlogPost/372961_a_374290]
-
trifoi a umbrei tale Și, nezărind-o-mi, calc pe suflet. Dar l-am ucis! Cad în adâncuri Iar visul treaz parcă-mi șoptește: - Hei! Tu! Dezleagă-te de gânduri, Pleoapa-nchisă te-amăgește! Acceptă iar prinos de verde; Lăstarii mistuie rugina Și, îndrăgindu-i, nu vei pierde Curajul de-a privi lumina! 09.09.2013 *** Referință Bibliografică: Curajul de-a privi lumina / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2223, Anul VII, 31 ianuarie 2017. Drepturi de Autor
CURAJUL DE-A PRIVI LUMINA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1485851211.html [Corola-blog/BlogPost/377428_a_378757]
-
-n flori! Nicicând nu poate noaptea să biruie Lumina Din gândul neatent în clipa lui de somn! Când soarele răsare și-ți mângâie grădina, Să intri în Lumină în zori, în sori și-n flori! Nicicând nu poate timpul să mistuie uitarea Prin freamătul de raze, ce te - atinge-n zori! Când muntele te cheamă, de îi cunoști chemarea, Să intri în Lumină în zori, în sori și-n flori! Să intri în Lumină și-n câmpul nins de flori! Referință
SĂ INTRI IN LUMINĂ! de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1429719534.html [Corola-blog/BlogPost/353940_a_355269]
-
pentru ea au trecut fără să-i aducă liniștea, siguranța de sine, încrederea în oameni. Păstra cu strășnicie taina ei și teama de a fi descoperită prin propriile-i slăbiciuni, de altfel firești la acea vârstă și mai târziu, o mistuia permanent, o obosea, o vlăguia și, în aceeași măsură, o maturiza înainte de vreme. Suspina adânc. Uitase, pentru moment, ce povestea și nu știa ce ar trebui să mai spună. A ridicat încet privirea, așteptând să fie întrebată. Avocata s-a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_5_marian_malciu_1326739371.html [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
al doilea război cu romanii. Ioan Glodariu crede că, analizând și izvoarele literare, cetatea de la Căpâlna a fost cucerită în ambele războaie dacice. Cert este că „cetatea dacică de la Căpâlna și-a găsit sfârșitul într-un uriaș incendiu care a mistuit toată partea din lemn a construcțiilor, după care zidurile de cărămidă și de piatră s-au prăbușit și au căzut repede în ruină. Peste ruinele fostei cetăți s-a întins paragina și pe locul ei nu s-a mai ridicat
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
cetății care, la îndemnul conducătorilor cetății, se răzvrăti, generând revolte. Atunci cohortele romane nu stătură mult pe gânduri și primiră ordin să nimicească orașul, ca răzbunare la tentativa de nesupunere. Astfel, cetatea creștină, ca și câteva sate din jurul ei, fură mistuite în flăcări. Ca să fie mai siguri că locuitorii fugiți nu se vor întoarce în oraș, soldații romani dărâmară și pârjoliră cetatea din temelii. Jale mare fu în Armenia în acele zile triste. Cei care scăpară de reprimarea romană o luară
CETATEA DE LUMINĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1430203911.html [Corola-blog/BlogPost/366212_a_367541]