6,060 matches
-
într-un lirism de pledoarie". În schimb, universul imaginar din Pe Argeș în sus ar reabilita principiul acvatic, enunțând încă din titlu " expediție spre izvoare, spre originalitate", metafora cardinală fiind aici izvorul, "metafora extatică a poeziei pillatiene", definitorie pentru o "mitologie regresivă", ce asimilează, pe de altă parte, tradiția cu copilăria și face ca temele curgerii să devină dominante (față de "metafora concurentă" a casei). Și aici, criticul distinge cu finețe între stratul programatic al versurilor, care angajează uneori chiar motivul apei
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
căror lume se povestește. Bine documentate, riguros științifice, unele cu dimensiuni narative seducătoare, acestea ar trebui prescrise tuturor acelora care își doresc să trăiască într-o societate normală. Un exemplu, chiar dacă el dinamitează doar un colțișor literar din ignoranța și mitologiile legate de realitățile totalitarismului, este volumul despre întîlnirea din 1945 dintre poeta rusă Anna Ahmatova și filosoful britanic Isaiah Berlin, Vizitatorul din viitor. Anna Ahmatova și Isaiah Berlin (The Guest from the Future. Anna Akhmatova and Isaiah Berlin), tradus la
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
-se cu argoul, cu limbajul celuilalt. Simpatia, identificarea cu un mediu condamnat poate rămîne o plăcere secretă; aparențele sînt astfel salvate. în cazul lui Preda, limbajul vulgar sau violent e însă atribuit unor țărani, adică unei categorii care întruchipează, în mitologia națională, puritatea și tradiția; în acest caz, asumarea distanței e mult mai puțin probabilă. Dincolo de această plasare diferită, există și deosebiri de strategie discursivă, care apar doar la o analiză atentă a textelor. într-un număr de pagini echivalent, înjurăturile
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
mai postural, mai spiritualizat, mai reflexiv, mai autentic. Foarte bogat în memorie literară, foarte palimpsestic, roiul de figuri care s-a strâns în jurul Lustrei, ca un fel de poveste fără sfârșit. Ea încearcă să spargă cumva deochiul "operei nescrise", această mitologie a eșecului, vicleniile istoriei neîntâmplate, ce au făcut în ultima vreme nimicul atât de atractiv. Din câteva secvențe cu grad mare de recurență în presa ultimelor luni (lumină, chit că, în burta, invers, bun la toate, arcă, teme mici) voi
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
pe urmă, făcînd din ele "partizane"emancipate, gata să dea uitării trecutul. Rolul lor în educația copiilor, așadar virtuțile de posibil model se transformă, propagandistic, într-un atu important pentru "modelarea" (realist-socialistă) a societății. De aici se trece, firesc, la "mitologia" anilor de școală, de astă dată "acțiunea" întîmplîndu-se în deceniul nouă. Și chiar în deceniul zece, prin zelul pus de "apărătorii" culturii în a-i face pe "contestatari" să admită că și-a avut și cenzura rostul ei, că "sictirul
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
ceea ce-i totuna. Apolodor să văd m-a ajutat A Dianei schimbătoare umbră magică, Și-un irlandez, o neagră lună tragică; De aur seceră Hugo mi-a dat. Și-n timp ce eu în mină coboram De astre pure din mitologie, Cereasca lună iată că învie La colțul străzii, acolo, lîngă ram. Dintre ale noastre vorbe știu că una Există, pentru a o figura. Secretul stă, cred, în a o afla Cu umilință. Este vorba luna. Să întinez nu îndrăznesc curata
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
-n roua dimineții.” Ca un Orfeu contemporan, autorul cântă frumusețea lui Euridice a sa: Te-admir cu ochii bătrâneții,/ În bluza-ți fină, de cașmir./ Îți simt parfumul și-l inspir,” ce-l invadează aducând, parcă, în actualitate, povestea din mitologia greacă, dându-i o semnificație orfică: „Dar e deschis drumul tristeții/ Și capu-mi plec să îți admir/ Privirea-n roua dimineții...”. Și totuși, din cuvinte se întrupează Euridice, din cuvinte se întrupează și iubita autorului Marian Malciu, draga-i
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
o luăm pe un drum care pare să poată duce dincolo de lumină, adică dincolo de orice formă, dar și dincolo de orice senzație și de orice noțiune". Simbolismul ieșirii din beznă se regăsește în toate ritualurile de inițiere, ca, de pildă, în mitologiile morții, ale dramei vegetale (sămînța îngropată în pămînt, întunericul din care va răsări o plantă nouă).Nașterea înseamnă venirea în lumină.Lucian Blaga spunea:,,Veacuri de-a rândul ,filozofii au sperat că vor putea odată pătrunde secretele lumii’’.De aceea
ESEU de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382761_a_384090]
-
autorul își propune să nu țină seama decît de texte, eliminînd "încă din start tentațiile anecdoticului (biograficul defavorizant) ori ale mitului (biograficul favorizant)". Evident, în măsura în care este posibil, întrucît nu se poate face complet abstracție de biografiile celor antologați. Există o mitologie nu numai a persoanei, ci și a textului, iar analiza mitului e deja o recunoaștere ontologică a lui! Conștient de fragilitatea terenului pe care calcă, C. Abăluță își dă seama că "obiectivitatea" unei antologii presupune un alt înțeles al vocabulei
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
Dar pentru perioada 1900-1920 (Pamfile, născut în 1883, a murit în 1921) culegerile (broșurelele) sale erau utile: propuneau material inedit, reținînd din el ceea ce era demn de folosit. S-a arătat cucerit de culegerea unor obiceiuri și credințe legate de mitologia populară. Le adună, treptat, în trei volume, publicate de Academia Română (cunoscînd și ediții în limba germană) între 1916 și 1924 (al treilea volum apare postum), purtînd chiar titlul îndrăzneț Mitologie românească. Nu era chiar o premieră în etnologia românească dar
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
arătat cucerit de culegerea unor obiceiuri și credințe legate de mitologia populară. Le adună, treptat, în trei volume, publicate de Academia Română (cunoscînd și ediții în limba germană) între 1916 și 1924 (al treilea volum apare postum), purtînd chiar titlul îndrăzneț Mitologie românească. Nu era chiar o premieră în etnologia românească dar, oricum, ținea această interpretare pedestră bine de începuturile eroice ale disciplinei. Nu e, cum s-ar crede, o operă de interpretare a unui material adunat. Nu e, acest material, nici măcar
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
de spinos, cu multe legende și variante povestite pe îndelete, reprezentînd, mai cu seamă ca arie de răspîndire, abia o infimă cîtime din amintitul sector al culturii populare". Mai tîrziu, în 1985, Romulus Vulcănescu, autor al unei dense lucrări intitulată Mitologie română, exegeză teoretică a domeniului, definea scrierea lui Tudor Pamfile numai o "mitografie antologică", ba chiar socotind că ea nu aduce nimic nou față de antecesori. Dar alți specialiști, ca, de pildă, Ovidiu Papadima, au socotit că lipsa de metodă a
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
unei viziuni unitare și personale, care l-ar fi obligat să selecteze numai ceea ce se conforma ei. El a făcut o admirabilă operă de folclorist culegător și sistematizator, lăsînd viitorimii sarcina de a interpreta întreaga viață atît de diversă a mitologiei noastre". Cum se vede, opiniile sînt împărțite. Oricum, scrierea lui T. Pamfile ține, negreșit, de o perioadă romantică a disciplinei, cînd culegerea folcloristică putea fi considerată drept exercițiu valabil într-o disciplină științifică, azi atît de riguros teoretico-exegetic, numai dacă
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
lui T. Pamfile ține, negreșit, de o perioadă romantică a disciplinei, cînd culegerea folcloristică putea fi considerată drept exercițiu valabil într-o disciplină științifică, azi atît de riguros teoretico-exegetic, numai dacă se ordona materialul după criterii tematice. Cum se știe, mitologia este totalitatea miturilor create de un popor sau de un grup de popoare înrudite, altfel zicînd o disciplină științifică ocupîndu-se cu explicarea, compararea și clasificarea miturilor, cu originea și evoluția lor. Firește că pentru a detecta aceste mituri, de la origini
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
din interpretarea descîntecelor băbești" și "în divagațiile mitologice păstrate prin folclor". Din perspectiva scientistului Rădulescu-Motru un asemenea reproș e, poate, valabil. Dar Blaga, într-o anumită secțiune a operei sale (cu deosebire în Trilogia culturii), s-a folosit și de mitologia populară, așa cum se dezvăluie ea prin folclor. Așadar, iată că eresurile mitologiei populare au interesat și un filosof român de incontestabilă profunditate a cugetării. Și n-are sens să intepretăm aceste credințe populare, cele mai multe într-adevăr eresuri de-a binelea
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
perspectiva scientistului Rădulescu-Motru un asemenea reproș e, poate, valabil. Dar Blaga, într-o anumită secțiune a operei sale (cu deosebire în Trilogia culturii), s-a folosit și de mitologia populară, așa cum se dezvăluie ea prin folclor. Așadar, iată că eresurile mitologiei populare au interesat și un filosof român de incontestabilă profunditate a cugetării. Și n-are sens să intepretăm aceste credințe populare, cele mai multe într-adevăr eresuri de-a binelea, prin filtrul științei de azi sau de dinaintea noastră. Privite prin această oglindă
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
filtrul științei de azi sau de dinaintea noastră. Privite prin această oglindă a toate luminătoare, aceste credințe populare constituite în epocile originare s-ar risipi în neant, contrazise de adevărurile științei. Dar, în acest fel, n-ar mai exista mituri și mitologie, cu rostul lor pentru a descifra concepția despre viață, lume și dumnezeire a omului originar și chiar pînă tîrziu dincolo de Evul Mediu, păstrate arareori chiar și azi - în zonele izolate de circuitul civilizatoriu. Să amintesc că o tradiție precum ceremonialul
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
medic, iar agronomia era încă aproape neștiută. Așadar, revenind la scientismul lui Rădulescu-Motru, voi repeta că astfel de interpretări mitologice își au, dimpotrivă, rostul lor de netăgăduit, mai ales că pînă acum o jumătate de veac erau încă realități cotidiene. Mitologia populară era încă, pînă de curînd, o realitate îndărătnică incontestabilă. Încît cărțile lui Tudor Pamfile nu explicitau deloc un fenomen mult revolut, ci descriau încă o realitate vie și palpabilă. Chiar dacă toate acestea se datorau retardatării fenomenului românesc de ale
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
azi încă suferă acut. Dar, iată, prea succint, cum procedează Pamfile în cărțile lui. Primul volum, apărut, cum spuneam, în 1916, se intitula Dușmanii și prietenii omului. În prefață ținea să precizeze: "Obișnuit, unor astfel de cercetări li se zice Mitologii, dar acestea, pe lîngă descrierea ființelor suprafirești, în legătură cu omul, îmbrățișează și socotințele poporului despre lume, lucru pe care eu l-am făcut în altă parte. Dar chiar fără acestea, ceea ce urmează aici nu prezintă un tot. Dintre "prietenii" omului, lipsește
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
incalificabile ale unei ediții de acum vreo patru ani din această carte a lui Tudor Pamfile. Ediția d-lui Iordan Datcu, bunul meu coleg de la Editura Minerva de odinioară, merită întreaga stimă și considerație pentru calitatea ei științifică. Tudor Pamfile, Mitologie românească. Ediție îngrijită și prefațată de Iordan Datcu. Editura "Grai și Suflet - Cultura Națională", 2000.
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
Printre primele (dacă nu chiar primele) femei călare din istorie care au folosit cu iscusință arta de a călări și și-au făcut din cal un partener care de multe ori le-a salvat viața au fost amazoanele. Înregistrate în mitologia greacă ca „un neam cârmuit de femei“, după Diodor din Sicilia amazoanele își omorau copiii de sex masculin, iar fiicelor le tăiau sânul drept, pentru a nu le incomoda la încordarea arcului. Pe bărbați nu-i admiteau în comunitatea lor
Agenda2003-12-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280833_a_282162]
-
procreere. Amazoanele erau ocrotite de zeița Artemis. Se spune că numele lor vine de la sintagma a-mazos, care înseamnă fără sân. După încheierea serviciului militar, amazoanele se consacrau activităților de conducere a statului și rezolvării treburilor obștești. (Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală) Galopul după fonduri Secolul mașinilor, al avioanelor și al rachetelor nu a știrbit blazonul de noblețe pe care-l poartă calul. Arabii spun că atunci când sunt călare se simt în Rai. Cuplul de forțe pe care-l reprezintă călărețul
Agenda2003-12-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280833_a_282162]
-
viață în care a fost implicat, autorul se suspectează adesea dur, ridicându-și mingea la fileu, ca și când sinele ar trebui să rămână mut, neparticipativ. Scriitorul Nicolae Radu are asimilată foarte bine știința acoladei sau a interludiului, trecând motivat de la religie, mitologie, la concretul barbar din atâtea împrejurări ale comunismului neiertător. În aceeași orientare pidosnică, intră și turnătoriile, una mai cu moț decât alta, fie și atunci când politica a fost distructivă, praf și pulbere. Apoi, nicio justificare în timp, care dacă ar
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
chin să le vezi terfelite sub influența noilor moravuri literare. Latina, ale cărei desinențe erau pîrghia cea mai potrivită pentru a da rigoare minților tinere, o vezi degradată la treapta unui idiom mort. Greaca, din hexametrii căreia s-a ridicat mitologia Europei, e privită cu acel ochi complezent ce se cuvine moaștelor prăfuite. Iar Antichitatea, cu temele din interpretarea cărora ne făceam un titlu de vanitate, e doar numele unei cripte în care zac mumiile trecutului. Dacă le invocăm o facem
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
e descris prin scenariul bine pus la punct al desenelor, ilustrațiilor, pozelor, fotocopiilor „variantelor“. Construcția lirică din Manuscrisul de la Înviere poartă spre două repere; e, poate, un ziggurat ale cărui trepte/ nivele re-prezintă semne și simboluri din cele mai diverse mitologii, de la celți și geți, pînă la incași și extrem orientali, iar în vîrf, deasupra, unindu-le înțelesurile ascunse, greu de descifrat, crucea de la capătul Golgotei; sau, poate, e cuptorul alchimiștilor, des invocat în cărțile anterioare, unde se amestecă toate acestea
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]