3,411 matches
-
Observații Tehnici de împădurire Desimea Comple- tări Întrețineri 104 Mlaștini eutrofe (bahne) cu hidrosoluri histice TD1A 2DT1 8DT1 50Pi(Pi.n) 50Fr,Ci,Me,Pa 50An.n(An) 50Fr,Me,Pl.a,Sa.p 100An.n(An) Des+V(Bl)+Aa+Gr.o 5000 35 Rev. 1+1 Intrețineri 2+3+2+2+1 , c. 1+2+2+1 105 Mlaștini eutrofe (bahne) cu histosoluri eutrice TD1B 2DT2 8DT2 50-75Pi(Pi.n) 50-25Fr,Ci,Me,Pa 50An.n(An) 50Fr,Me,Pl,Sa.p 100An.n(An) It+Dren+V(Bl)+Aa+Gr.o 5000 35 Rev. 1+1 Intrețineri 2+3+2+2+1 , c. 1+2+2+1 C - stațiuni din regiunile de silvostepă și câmpie
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Df - Fr,Fr.î,Fr.p,St.r,Te,Ve Aj - Ca,Ju,Ml,Mj,Pa,Ar Arb - Al,Lc,Că,Pt,Sâ,S.m ±Ct+Des+Md(Bl)+Ag+Gr.o(Sm,Bt) ±Ct+Dren+V(Bl,Bz,Pi)+Ag+Gr.o (Sm,Bt) a., b., c., d. 6000 e. 3000 40 Rev. 1+1 Intrețineri a. 2+3+2+2+2+1 b,. 2+3+2+2+1 c, d. 2+3+2+1 e. 1+2+2+1 112 Mlaștini eutrofe (bahne) cu hidrosoluri histice TC1A 2Ct1 8Ct1 50-75Pi(Pi.n) 50-25Df 50An.n 50Df 100An.n Df - Fr,Fr.p,Fr.I,St.r,Ve, An.n Des(Dren)+V(Tb)+Aa+Gr.o 6000 40 Rev. 1+1 Intrețineri 2+3+2+2+1 2+3+2+1 113 Mlaștini eutrofe (bahne) cu histosoluri eutrice TC1B 2Ct2 8Ct2 50-75Pi
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
b,. 2+3+2+2+1 c, d. 2+3+2+1 e. 1+2+2+1 112 Mlaștini eutrofe (bahne) cu hidrosoluri histice TC1A 2Ct1 8Ct1 50-75Pi(Pi.n) 50-25Df 50An.n 50Df 100An.n Df - Fr,Fr.p,Fr.I,St.r,Ve, An.n Des(Dren)+V(Tb)+Aa+Gr.o 6000 40 Rev. 1+1 Intrețineri 2+3+2+2+1 2+3+2+1 113 Mlaștini eutrofe (bahne) cu histosoluri eutrice TC1B 2Ct2 8Ct2 50-75Pi(Pi.n) 25-50Df 50An.n 50Df 100An.n Df - Fr,Fr.p,Fr.I,St.B,Ve,An.n It+Dren+V(Bl)+Aa+Gr.o 5000 40 Rev. 1+1 Intrețineri 2+3+2+2+1 2+3+2+1 Notă: CT - curățarea terenului de ierburi înalte, tufișuri inutile etc.; AA
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
eligibilă pentru ponderea minimă se calculează până la o dimensiune maximă de 0,3 ha. Factor de conversie: nu se aplică Factor de ponderare: 1,5 Suprafața inclusă în ponderea minimă: 1,5 mp Zone umede mici (per 1 mp) Întinderi de bălți, mlaștini, turbării, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, de mică dimensiune, unde apa este stătătoare sau curgătoare, cu suprafața de minimum 0,1 ha, pentru care suprafața eligibilă pentru ponderea minimă se calculează până la o dimensiune maximă de 1,0 ha
ANEXE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265431]
-
limitat de presiunile admisibile reduse ale substratului și de adâncimea apei (la adâncimi peste cca 1,00-1,50 m, accesul excavatoarelor devine dificil sau imposibil), motiv pentru care în domeniu se utilizează extensiv utilaje de tip „excavator/utilaj șenilat amfibiu“ sau „excavator de mlaștină“. Experiența inginerească internațională arată că utilajele terasiere din categoria excavatoarelor amfibii de mlaștină sunt cele mai eficiente și versatile utilaje concepute pentru efectuarea lucrărilor din aceste categorii. Acestea constau dintr-un excavator uzual la care se adaptează un echipament specializat
HOTĂRÂRE nr. 502 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270725]
-
peste cca 1,00-1,50 m, accesul excavatoarelor devine dificil sau imposibil), motiv pentru care în domeniu se utilizează extensiv utilaje de tip „excavator/utilaj șenilat amfibiu“ sau „excavator de mlaștină“. Experiența inginerească internațională arată că utilajele terasiere din categoria excavatoarelor amfibii de mlaștină sunt cele mai eficiente și versatile utilaje concepute pentru efectuarea lucrărilor din aceste categorii. Acestea constau dintr-un excavator uzual la care se adaptează un echipament specializat (șasiu) conceput special pentru accesarea directă în terenuri și albii mlăștinoase și pentru
HOTĂRÂRE nr. 502 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270725]
-
1962 -1963, un număr impresionant de gâște cu gât roșu și gârlițe mari. În 1963, Tălpeanu declara că stoluri de zeci chiar sute de indivizi, apăreau anual în România, în principal în zona Călărași. În perioada 1964 - 1970, lacurile și mlaștinile din Insula Mare a Brăilei și Balta Ialomiței, situate între Călărași, Hârșova și Brăila au fost drenate și transformate în terenuri agricole (Bogdan 1971, Dragomir & Ionașcu 1971, Popescu & Manolache 1971). Pe baza datelor colectate de la vânătorii locali, Ciochia și
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
care acoperă 10% din suprafața fondului forestier Progres 2025: Lista tipurilor de ecosisteme cu valoare conservativă din fondul forestier (de exemplu, eșantioane de ecosisteme reprezentative, păduri virgine și cvasivirgine multiseculare – old- growth, ecosisteme rare, amenințate și periclitate: rariști naturale, stâncării, mlaștini, grohotișuri, tufărișuri, păduri aluviale, poieni în pădure etc) 2025: Criterii științifice pentru identificarea și caracterizarea ecosistemelor cu valoare conservativă din fondul forestier 2025: Catalogul național al ecosistemelor cu valoare conservativă din fondul forestier supuse protejării este funcțional 2025-2030: Procentul din
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
propuse (de exemplu, 10% din total), indiferent de conținut, ci și includerea unor suprafețe care conțin ecosisteme cu valoare ridicată de conservare (eșantioane de ecosisteme reprezentative, păduri virgine și cvasivirgine multiseculare – old-growth , ecosisteme rare, amenințate și periclitate: rariști naturale, stâncării, mlaștini, grohotișuri, tufărișuri, păduri aluviale, poieni în păduri etc). Stimularea implementării direcției strategice de acțiune Pentru a asigura succesul direcției strategice de integrare a conservării biodiversității în managementul forestier și, ca atare, pentru a urmări anumite obiective folositoare conservării și în
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
stătătoare (T) ... B.3.9.5. Teren (fâșie) frontieră fără vegetație forestieră. ... ... C. Terenuri neproductive C.4.1.1. Terenuri neproductive - stâncării (N) ... C.4.1.2. Terenuri neproductive - abrupturi (N) ... C.4.1.3. Terenuri neproductive - grohotișuri (N) ... C.4.1.4. Terenuri neproductive - nisipuri (N) ... C.4.1.5. Terenuri neproductive - sărături (N) ... C.4.1.6. Terenuri neproductive - mlaștini (N) ... C.4.1.7. Terenuri neproductive - râpe, ravene etc. (N) ... C.4.1.8. Terenuri neproductive - gropi de împrumut (N) ... C.4.1.9. Terenuri neproductive - halde de steril (N) ... C.4.2.1. Terenuri neproductive - japșe (N) ... ... D. Terenuri ocupate temporar din fondul forestier D.5.1.1. Transmise prin acte normative în
NORME TEHNICE din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260401]
-
a arboretelor în raport cu funcțiile atribuite, precum și de cerința reîmpăduririi sau împăduririi urgente a tuturor terenurilor goale din fondul forestier, cu excepția celor destinate pentru administrație și a celor care, datorită stării lor, nu se pot împăduri - stâncării, mlaștini. (3) În plan se înscriu subparcelele în funcție de modul de regenerare și de compozițiile de regenerare, precizându-se totodată lucrările necesare până la realizarea reușitei definitive. (4) După modul de regenerare se vor deosebi: regenerări naturale, artificiale și mixte
NORME TEHNICE din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260401]
-
a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate, în vigoare. (3) Este interzisă împădurirea terenurilor cu destinație agricolă care au fost cartate prin planurile de management ale ariilor naturale protejate ca ecosisteme cu valoare conservativă ridicată, precum rariștile naturale, stâncăriile, mlaștinile, grohotișurile, tufărișurile, pădurile aluviale, ecosistemele edificate de plante ierboase. -----
NORME TEHNICE din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260430]
-
un statut de protecție (plan de management/măsuri minime de conservare), precum și în zonele umede și turbăriile situate în afara ariilor naturale protejate pentru care se aplică măsurile minime de conservare stabilite de autoritatea competentă. Zone umede - întinderi de bălți, mlaștini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderile de apă marină a căror adâncime la reflux nu depășește 6 m (art. 1 dinConvenția Ramsar din 1971 la
ORDIN nr. 54/570/32/2023 () [Corola-llms4eu/Law/265382]
-
mare de exploatații avicole comerciale; c) prezența categoriilor de păsări de curte cu durată de viață mai îndelungată și a grupurilor de păsări de curte de diferite vârste în exploatație; d) situarea gospodăriilor populației în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaștinilor, lacurilor, râurilor sau țărmurilor mării unde s-ar putea aduna păsările migratoare de apă; e) situarea gospodăriilor populației în apropierea locurilor de odihnă și reproducție a păsărilor de apă sălbatice migratoare, îndeosebi a celor de apă - de exemplu: Delta Dunării
ORDIN nr. 91 din 12 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273648]
-
locului să vadă ce se petrece. A urmat un pădurar, iar după ce au sosit echipele specializate în prinderea animalelor periculoase, încolțit de pădurarii cu puști cu tranchilizante, leopardul s-a refugiat într-un tusis, după care a intrat într-o mlaștină, scrie The Australian. A reapărut brusc, și a atacat alți trei oameni sub privirile zecilor de săteni curioși să vadă ce se întâmplă. Într-un final leopardul a fost tranchilizat, dar se pare că serul nu avea niciun efect asupra
FOTO cu un leopard care atacă un om. Animalul a mutilat în total 6 persoane () [Corola-journal/Journalistic/60062_a_61387]
-
trebuie să suporte consecințele", comentează Liberation, reamintind că "69 de militari francezi au plătit cu viața această luptă dubioasă și fără ieșire". Noua dramă care a lovit armata franceză nu este decât o dovadă în plus a marasmului afgan. O mlaștină în care se înfundă de zece ani soldații ISAF și, în principal, armata americană", apreciază, la rândul său, Derničres Nouvelles d'Alsace. "Cum să nu constați că, după britanici și după sovietici, occidentalii sunt pe punctul de a se împotmoli
Presa franceză consideră războiul din Afganistan o "capcană" fără ieşire () [Corola-journal/Journalistic/60101_a_61426]
-
pe cale să termine o cale ferată care ar fi străbătut continentul lor de la est la vest și, dat fiind că de-abia dăduseră libertate sclavilor negri, iată că plebea asta avea să invadeze întreaga națiune făcând-o să devină o mlaștină de metiși, mai răi decât evreii.” (p. 241) Cimitirul din Praga este un roman seducător, scris cu mijloace postmoderne (convenții narative multiple, dublate de unele editoriale - fonturi diferite, inserții de imagini, tabele, referințe), care îi va fascina în egală măsură
Conspirație mondială sau imensă farsă? by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5719_a_7044]
-
escrocii, manipulatorii, mincinoșii, „iluminații" și nerușinații lumii ar avea de învățat din astfel de lecții - sau măcar din astfel de priviri. Dar nu vor învăța nimic, iar roata hodorogită a lumii se va rostogoli în continuare prin aceleași hârtoape și mlaștini, în asurzitoare zgomote de vuvuzele.
Anul vuvuzelei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6194_a_7519]
-
care, în Memorii din când în când, evocă acest episod al expediției noastre siberiene. Atât că nu ne-am mulțumit numai cu Siberia, cu drumurile prin taiga, cu plutirea zile și nopți pe marile fluvii, cu zborurile cu helicopterul peste mlaștini a căror întindere, cum ni s-a spus, era cât a României. Reveniți la Moscova, ne-am zis că și Leningradul merită să fie văzut, Leningradul cu monumentele, cu Nevski Prospect, cu Țarskoe Selo și celelalte. Am dat o fugă
Însoțitorul by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5416_a_6741]
-
verbului profită din plin de variațiile termice: nu doar cuptorul face parte din inventar, ci, s-ar zice, și frigiderul, și incubatorul. Finalul n-are cusur: Suntem copiii iernii. Dezghețul n-ar fi/ Decât moarte: cum tundra se transformă în mlaștină,/ Cartoful degerat în pastă mirositoare,/ Cristalele de pe geam/ Într-o banală picătură de apă// Atât ne-a rămas: frumusețea/ Cadavrului vânăt, cu interesante culori/ De la morgă. Atât ne-a rămas: simetria/ Ochilor dezgropați. Atât ne-a rămas: demnitatea/ Soldatului ce
Poezia se predă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6665_a_7990]
-
În cazul romanului, aceste situații se găseau - trebuie să admitem! - din abundență. Uzând de arta sugestiei, Faulkner ne face părtași la activitatea febrilă, aparent lipsită de orice sens, a grupului de vilegiaturiști, întrupări ei înșiși ale enervantelor insecte provenite din mlaștinile deltei fluviului Mississippi, așa cum invitații doamnei Maurier provin din "mocirla" vieții artistice a New Orleans-ului, despre care Faulkner nu a scris doar cuvinte blânde. Mosquitoes anunță îndepărtarea tânărului scriitor nu doar de o lume, ci și de un fel de
Primul Faulkner (VIII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6708_a_8033]
-
identității irlandeze (că simptom general al „depersonalizării” tuturor irlandezilor - și a lui Heaney însuși!) apare, în diverse forme codificate, în majoritatea cărților scrise pînă în prezent de poet. Chiar metaforă preferată de Dan Sociu că titlu pentru selecția românească - „țară mlaștină” - ascunde o dezamăgire dureroasă a scriitorului care nu-și mai recunoaște propria cultură. „}ara” (Irlanda) sucomba gradual. Spiritul ei genuin se descompune precum efigiile roase de timp, de pe vechile monede. Caracterul (tradițional) irlandez a ajuns o poveste, daca nu, pur
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]
-
discret, aceasta perfida sucombare : „N-avem prerii/pe care să feliem seară un soare uriaș - peste tot ochiul se oprește în marginea strimta a cerului,//se duce sedus de ochiul de ciclop/al unui lac. ?ara noastră neîngrădita/e doar mlaștină care se usucă încet/între două priviri ale soarelui.” (}ara mlaștină, p. 19). Chiar și un text liric precum Moartea unui naturalist trimite la (obsesionala) preocupare pentru alterarea „autenticității irlandeze”. Copilul care experimentează transformările induse de vîrsta adultă pare a
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]
-
seară un soare uriaș - peste tot ochiul se oprește în marginea strimta a cerului,//se duce sedus de ochiul de ciclop/al unui lac. ?ara noastră neîngrădita/e doar mlaștină care se usucă încet/între două priviri ale soarelui.” (}ara mlaștină, p. 19). Chiar și un text liric precum Moartea unui naturalist trimite la (obsesionala) preocupare pentru alterarea „autenticității irlandeze”. Copilul care experimentează transformările induse de vîrsta adultă pare a fi irlandezul „necorupt”, aparținător încă al „esențelor” ființei naționale. El receptează
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]
-
cotropitor. Copilul maturizat descoperă că adulții nu sînt zei și astfel refuză să mai fie „inocent”. În concluzie, desi parțial „universal” („universalizat”, mai corect spus, de activitatea lui internațională și, în primul rînd, de Nobelul obținut pentru literatură!), autorul ?arii mlaștină, rămîne, în fibră adîncă a naturii sale, „local”, un irlandez pur-sînge, cum ar veni. Dovadă stă și reacția vehemență pe care a avut-o la includerea să, în 1982, în volumul Penguin Book of Contemporary British Poetry/Antologia Penguin de
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]