11,487 matches
-
Sas? Ce nume e acesta? - Nu știu, dar așa am găsit în istorie. - Da, așa ne încurcăm noi singuri istoria, cu „nu știu”... - Al doilea „descălecat” cu întemeierea Moldovei independente i se datorește lui Bogdan, voievod de Maramureș, care poseda moșia de la Cuhea de pe Iza. Încă din 1343, Bogdan a ajuns la „scârbă” cu Ludovic cel Mare, regele Ungariei - cum zic scrierile - Din cauza conflictului degenerat în dușmănie, Bogdan se văzu obligat să părăsească Maramurășul și în 1359 se hotărăște să treacă
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1436744873.html [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
cedeze locul. Ludovic, voia să’l restabilească pe Balc, dar interveni Bogdan care reușind să’l respingă pe rege, devine independent în teritoriile în care se înscăunase. Ludovic îl desmoștenește pe Bogdan și fii săi, ca „notorii infideles” luându-le moșia Cuhea și dăruindu-o ca despăgubire pentru Moldova „pierdută” lui Balc, voievod al românilor și comite de Maramurăș și fraților săi, Dragomir și Ștefan. - Deci, dragă Lucia, până aici suntem în clar cu Istoria, nu’i așa? Să’ți mai
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1436744873.html [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
puținele știri privitoare la viața ei, aflăm că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcă în locurile părintești. Sfanțul Varlaam scrie în Cazania să: „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”. Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este și
Sfanta Parascheva sărbătorită la 14 octombrie by http://uzp.org.ro/sfanta-parascheva-sarbatorita-la-14-octombrie/ [Corola-blog/BlogPost/93684_a_94976]
-
văzut o atare minune: La sfârșitul primului război mondial, când parlamentarii latifundiari din România întregită au votat la unison (din respect față de măreția evenimentelor și față de promisiunea regelui Ferdinand) reforma agrară, adică împroprietărirea țăranilor-soldați cu pământ luat din propriile lor moșii... Și iac-așa se cheltuiesc bani cu campania electorală și nenumărate energii cu filovrăgeala pentru un președinte legat de mâini și de picioare, mai cu seamă atunci când nu provine din arcul guvernamental. Iar dacă provine din el, ceea ce automat înseamnă
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1422322318.html [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
apropierea graniței cu Ucraina. Român, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Român devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer. Câini este primul lungmetraj al lui Bogdan Mirică, scenaristul și co-regizorul serialului HBO Umbre. Filmul este nominalizat la European Discovery 2016, la Premiile Academiei Europene
Filmul „Câini”, elogiat în marile publicații din Franța „Noua senzație a cinema-ului românesc” by http://www.zilesinopti.ro/articole/13751/filmul-caini-elogiat-in-marile-publicatii-din-franta-noua-senzatie-a-cinema-ului-romanesc [Corola-blog/BlogPost/100246_a_101538]
-
România are o mulțime de locuri de vis, dar problema este că oamenii nu vor să le descopere, la Vârful Câmpului din Botoșani am avut ocazia să vedem Moșia Căi de Vis în cadrul unei degustări de vinuri Gramma, loc unde am fost întâmpinați de către actorul Daniel Balade. La 20 de kilometri de Botoșani, pe o porțiune de câmp foarte întinsă ai să găsești o pădure frumoasă, grajduri cu cai
in vizita la Mosia Cai de Vis by http://www.iasi4u.ro/turism-in-romania-vizita-la-mosia-cai-de-vis/ [Corola-blog/BlogPost/95291_a_96583]
-
pe căprioara Bambi o găsești dar și o casă de vis ce îți oferă cazare în cele patru anotimpuri ale anului într-o amenajare demnă de un conac boieresc al carei mese sunt pline de mâncare sănătoasă. Odată ajuns la moșie, începi să simți că vrei să-ți lași cămașă și pantofii și să-i dai la schimb pe o pereche de pantaloni și cizme de echitație, ținută ce se încadrează în aspectul locului. Odată cazat, ai ocazia să te bucuri
in vizita la Mosia Cai de Vis by http://www.iasi4u.ro/turism-in-romania-vizita-la-mosia-cai-de-vis/ [Corola-blog/BlogPost/95291_a_96583]
-
razele foarte generos pe pământ, dar ce este cel mai de preț este faptul că poți calări căi frumoși, de rasă pură, căi de competiție. Iar spre seară te poți bucura de un vin și brânzeturi bio că la o moșie adevărată. Fiind poziționata în centrul universului pe partea dreaptă, indiferent pe care drum apucați, de la Moșia Căi de Vis puteți ajunge cu ușurință la o varietate de obiective turistice de interes național și internațional, încărcate de tradiție, istorie și poveste
in vizita la Mosia Cai de Vis by http://www.iasi4u.ro/turism-in-romania-vizita-la-mosia-cai-de-vis/ [Corola-blog/BlogPost/95291_a_96583]
-
calări căi frumoși, de rasă pură, căi de competiție. Iar spre seară te poți bucura de un vin și brânzeturi bio că la o moșie adevărată. Fiind poziționata în centrul universului pe partea dreaptă, indiferent pe care drum apucați, de la Moșia Căi de Vis puteți ajunge cu ușurință la o varietate de obiective turistice de interes național și internațional, încărcate de tradiție, istorie și poveste: Ceramică Marginea, Mănăstirea Dragomirna, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Bogdana, Mănăstirea Gorovei, Cetatea de Scaun a Sucevei, Complexul
in vizita la Mosia Cai de Vis by http://www.iasi4u.ro/turism-in-romania-vizita-la-mosia-cai-de-vis/ [Corola-blog/BlogPost/95291_a_96583]
-
însă după ceva vreme a venit și mi-a adus un trandafir pe care eu încercasem să-l rup și nu reușisem. -Ce romantic!Apoi? -Am vorbit,mi-a spus că-l cheamă Pablo și că a venit să inspecteze moșia unei rude,sau așa ceva,și că va pleca în scurt timp. -Dar de unde îl cunoaște pe John? -Nu știu prea bine,insă cred că fac comerț impreuna.Sigur învârt ei niște afaceri.Asta ar fi un lucru care mă îngrijorează
KARON,CAP 5 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1489845467.html [Corola-blog/BlogPost/340653_a_341982]
-
După taifun. E totul în devălmășie. Avem o țară. Ce facem cu ea? Avem un popor. Ce facem cu el? Ne știm între noi? Presupunem. Ne cunoaștem? Bănuim. Știm câți suntem? Ne imaginăm. Una este pe hârtie. Altă este pe moșie. Ne zvârcolim că muscați de șarpe. Amețiți că găină în jurul casei. Zburătăciți. Guvernanții ne recita, fiecare, câte o poezie. Cu rimă sau fără. Nu mai au ritm. Cu legi. Cu regulamente. Cu hotariri. Tot mai nehotărâți. Au plecat la referendum
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
După taifun.E totul în devălmășie. Avem o țară. Ce facem cu ea? Avem un popor. Ce facem cu el? Ne știm între noi? Presupunem.Ne cunoaștem? Bănuim. Știm câți suntem? Ne imaginăm. Una este pe hartie.Alta este pe moșie. Ne zvârcolim că muscați de sarpe.Ametiti că găină în jurul casei. Zburătăciți. Guvernanții ne recita, fiecare, câte o poezie. Cu rimă sau fără. Nu mai au ritm. Cu legi.Cu regulamente. Cu hotariri. Tot mai nehotarati.Au plecat la referendum
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
era necesară catagrafirea din iarna anului 1840, în al doilea an de funcționare a școlilor publice sătești, despre care existau semnale că nu se bucurau de întreaga atenție a slujitorilor bisericii, a erarhilor și mânăstirilor, precum și a unor proprietari de moșii sau reprezentanți ai administrației locasle 6. În plus , măsura impusă de Regulamentul Organic, care prevedea ''așezarea''- scoaterea satelor la linie în toată Țara Românească(ți în Moldova desigur)- o reformă socială de mare amploare asupra căreia nu s-a insistat
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_catagrafia_bi_varvara_magdalena_maneanu_1387369786.html [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
deconspirat, ca ideologie, mă declar iubitor de țară și neam, iubitor al monarhiei, despre care am auzit de la ai mei bunici și părinți, de la o mătușă - tanti Sicuța - care s-a văzut cu Majestatea Sa Regele Mihai la Capaclia-Niculițel, pe moșia talașmanilor, la dezvelirea Crucii Eroilor Necunoscuți din Cimitirul familiei mele de la Valea Talașmanilor, județul Tulcea, la trei kilometri de Niculițel, pe drumul spre Mănăstirea Cocoș, între Isaccea și Garvăn-Galați, la Dunăre. Acolo familia mea are un loc de veci, din
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433650366.html [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Autobiografie M-am născut pe strada anului 1942, bombardată de oameni cu ochii roșii, îmbrăcați în verde când vara scotea la porți moșii, aruncându-și mantaua soldățească și ploi luna iunie aducea în ferestre visele femeilor și dor, mergând nicăieri,așteptând în pridvor... Mama mi-a pus în straiță în loc de pâine visul zilei de mâine, pe care l-am trăit într-o singură
AUTOBIGRAFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Autobigrafie.html [Corola-blog/BlogPost/342567_a_343896]
-
lucrări el urmărea înfierarea „relelor năravuri” ale claselor dominante și deschiderea societății românești spre progres. O nouă etapă în viața sa începe din anul 1838 când obține de la administrație dreptul de a practica ingineria hotarnică (delimitarea, măsurarea și întocmirea planurilor moșiilor) având în acest sens toate documentele de studii necesare 47. În mod sigur el a deprins acest meșteșug la școala lui Gheorghe Lazăr, vestitul inginer, dar și pe cheltuială proprie cum singur recunoaște. De altfel el realizase pe când era profesor
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
instrumente necesare activității de hotarnic mai ales că la unele lucrări era ajutat și de fratele său Dimitrie 54. Este solicitat în diverse locuri din țară. În 1838 îl găsim la Arnota, ostenit de efortul urcării munților 55, face hotărnicia moșiei și planul orașului Cerneți 56, lucrează pentru Eforia spitalelor (1844), pentru spitalul statului de la Pantilimon 57, apoi îl găsim hotarnic la Cujmir în județul Mehedinți (1844)58, în ianuarie 1848 lucrează pentru epitropia bisericii Domnița Bălașa din Craiova, hotărnicind moșiile
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
moșiei și planul orașului Cerneți 56, lucrează pentru Eforia spitalelor (1844), pentru spitalul statului de la Pantilimon 57, apoi îl găsim hotarnic la Cujmir în județul Mehedinți (1844)58, în ianuarie 1848 lucrează pentru epitropia bisericii Domnița Bălașa din Craiova, hotărnicind moșiile Gurbănești, Belșugu, Ciumarnicu și Săcuieni, precum și în alte părți 59. Multele sale osteneli nu rămân însă nerăsplătite, căci odată cu sporirea averii este ridicat la rangul boieresc de pitar (1839) și apoi la treapta mai înaltă de serdar (1850)60. Grigore
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
pe dealul Trestinicului și o prăvălie în Cerneți (tot împreună cu Dimitrie)62. Prin căsătorie cu Ecaterina Ceacâr primește ca zestre o prăvălie în târgul Cucului din București, alături cu casa și acareturi (septembrie 1832)63, mai avea o parte din moșia Pleșoianu - Romanați, veche moștenire a familiei prin unchiul său hagi Radu Pleșoianu 64. Mai târziu dobândește încă o prăvălie în București65și alte moșii prin țară. Între acestea Baloteasca (Morile) din județul Dâmbovița unde în anul 1848 înființa chiar un târg
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
târgul Cucului din București, alături cu casa și acareturi (septembrie 1832)63, mai avea o parte din moșia Pleșoianu - Romanați, veche moștenire a familiei prin unchiul său hagi Radu Pleșoianu 64. Mai târziu dobândește încă o prăvălie în București65și alte moșii prin țară. Între acestea Baloteasca (Morile) din județul Dâmbovița unde în anul 1848 înființa chiar un târg de vite, Belguni lângă Pleșoiu de Romanați, ambele trecute fiului său Virgiliu, odaia Manciului (Ilfov), vecină cu Baloteasca, 6 mori la Baloteasca și
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
la Baloteasca și 2 prăvălii noi la București 66. Spre sfârșitul vieții adaugă o moșioară la Strâmbeanca pe Moștiștea primită ca adaos la zestre 67. Dobândea astfel, după multe zbateri, o relativă bună stare care-i permitea să dispună de moșii și conace în diverse locuri 68. Deși locuia în mod obișnuit la București, își petrecea vara mai ales la Pleșoiu sau Baloteasca (la aceasta din urmă a zugrăvit biserica satului fiind înfățișat ca ctitor împreună cu soția și copilul)69. Dar
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
Catinca (N. Bănescu, art. cit., p. 342, 344). 68Avea la fiecare conac pian pentru soția sa (G. Călinescu, loc. Cit.). 69Pisania acestei biserici nu mai există (N. Bănescu, art. cit., p. 346). 70A fost înmormântată la Dârvari (Ilfov) la biserica moșiei sale de zestre, Strâmbeanca (Ibidem, p. 346-347). 71Ibidem, p. 346. Singurul său fiu, Virgiliu, născut la 30 august 1833 (data nu este sigură) a murit la câțiva ani după dispariția tatălui (la 17/29 martie 1863). A făcut parte din
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
s-a dus orice răcoare! Prea străină-i doina în crânguri, Prea cu jale suspină-n amurg; Prea s-au pitulat peștii în râuri Și apele prea trudite mai curg. Prea încovoiată spinarea, Sub mii de bice la boier pe moșie Și prea s-a scurs până și lumânarea, Din sfeșnicul tău, Românie! MIRACOL VIU DE ALBĂSTRELE Inima mea din crengi de alun, Un dor pribeag îmi doarme-n plete! Bogată-i haina ce-o adun, Izvor în pustietăți ascete, Torcând
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1455723133.html [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
stins din viață în urmă cu 4 ani. Ecaterina împreună cu Constantin au opt copii, șase trăind și în prezent. Este vorba de Ileana, Maria (Mina), Ștefania (Floarea), Eugenia, VASILE și Angelica. Întreaga familie a trăit și muncit pământul satului Fundu` Moșiei, denumit apoi Principele Mihai. VASILE, al cincilea copil al familiei, viitorul tată al Simonei, s-a născut în anul 1949. Ecaterina Amânar, bunica Simonei, trăiește într-o casă modestă, dar curată ca o farmacie. Pe perete, la loc de cinste
GIMNASTA SIMONA AMÂNAR, LA ORIGINE, ESTE BOTOŞĂNEANCĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Gimnasta_simona_amanar_la_or_costel_zagan_1385058037.html [Corola-blog/BlogPost/347270_a_348599]