11,461 matches
-
apoi creditor al revistei “Gazeta statului”. Activitatea sa a avut o influență și asupra altor domenii de activitate mai ales în sfera productivă și alături de obștea satului din Bălănești a format asociația de cumpărare a pădurii dr. Urbeanu și a moșiei Lascar din satul Viezureanu în urma căreia majoritatea țăranilor și-au mărit proprietatea iar în 1899, cu ajutorul unor prieteni au pus bazele unei tovarășii de producție în profil zootehnic înțelegând insemnatatea instruirii, ridicării spirituale a sătenilor și a stimulării activității economice
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
în care se desfășurau interacțiunile. Inițial în satele vrâncene principiul fundamental de utilizare a bunurilor comune era cel al devălmășiei absolute. Acest principiu s-a modifică odată cu evoluția tipului de organizare a satului de la satul arhaic - în care trupul de moșie era exploatat în devălmășie absolută prin stăpâniri locurești sau stăpânire pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p.
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
fi făcută în a doua parte a secțiunii. Astfel, satul arhaic este un sat cu o obște democratică egalitară, vag colorată gerontocratic și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași, formând o singură „ceată” închisă nebăștinașilor, folosind trupul de moșie în „devălmășie absolută”, prin „stăpâniri locurești” și, excepțional, „pe sumă de stânjeni”, pe baza unei economii naturale, dominată de „folosirea” prin muncă directă a pământului, cu tehnicile primitive ale defrișărilor și desțelenirilor permanente” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pe
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
existat diverse încercări venite din partea unor actori privați puternici de a-și apropria întregul teritoriu, părți ale acestuia sau foloase ilicite de pe urma sa. În ordine cronologică, primele încercări au venit din partea boierilor care au încercat să transforme aranjamentul devălmaș în moșie. Prima astfel de tentativă a venit din partea boierului Roznovanu și a atras un proces complicat în divanul domnesc care a durat 16 ani. Această acțiune colectivă îndelungată a întărit în mod semnificativ coeziunea internă a aranjamentului și rolul nivelului confederativ
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
noi”, și anume, decide ca muntele Mușa să fie dat înapoi poienarilor, luându-l de la nerejeni, și „să rămâie fieștecare hotar în stăpânirea veche ce au urmat până acum, după cuprinderea usăbitelor țidule ce avem la mână fiișticari trup de moșie, întrebuințându-ne și la pădure, precum și din vechi au trăit părinții noștri, fără oprire, la locurile ce vor fi codri; însă numai satele ce vor fi lipsite de lemnul trebuitor, fără a face vreo stricăciune sau a dărâma cu capre
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
noștri, fără oprire, la locurile ce vor fi codri; însă numai satele ce vor fi lipsite de lemnul trebuitor, fără a face vreo stricăciune sau a dărâma cu capre sau cu oi. Iar cele ce vor fi având păduri pe moșiile sale se vor întrebuința dintru ale sale” (apud Stahl, vol. I, p. 144). Este deja evidentă, în această fază, o creștere în putere a satelor față de confederație. Deși au existat întotdeauna nemulțumiri, acestea au fost rezolvate prin negocieri repetate la
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
luptaseră în procesul pentru apărarea Vrancei, ridică pretenția pentru avantaje personale sub formă de donații din averea devălmașă a Vrancei către persoane ca posesiuni individuale (30 lei munte „se lasă” „pentru ostenelile sfinției sale părintelui Șerban, umblând pentru noi, pentru giudecate moșiei a toată Vrancea” în Năruja; satului Spinești i se lasă 30 lei „pentru moș Toder Țârde, umblând și el pentru giudecăți”, satului Negrilești, alți 12 lei „pentru ostenelile lui Taftă, ce și el au fost în giudecată pentru moșiile Vrăncii
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
giudecate moșiei a toată Vrancea” în Năruja; satului Spinești i se lasă 30 lei „pentru moș Toder Țârde, umblând și el pentru giudecăți”, satului Negrilești, alți 12 lei „pentru ostenelile lui Taftă, ce și el au fost în giudecată pentru moșiile Vrăncii”. Încercările de constituire a posesiunilor private cresc în perioada următoare. Un șir de episoade menționate sunt legate de preotul Șerban și urmașii acestuia, care încearcă să capitalizeze avantajul ridicând pretenții la proprietate privată și alte privilegii financiare (vezi Jalonul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
1829 după alte surse, este definitorie: „Încă din 1818 s-au împărțit munții Vrancei pe 14 hotare, dându-se fieștecăruia țidulă spre a i se ști stăpânirea. Și pe acea împărțire s-au cisluit în toată vremea și dările asupra moșiilor Vrancei. Iar apoi unele dintre sate și mai ales cele mai cu putere au împins a răpi și ei de la alții spre despăgubirea lor... Și pentru ca să contenească dintre noi acest fel de rău, strânsu-ne-am toate satele la vornicia Vrăncii și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
elita a fost întotdeauna bolnavă de un veleitarism instruit, erudit, veninos prin ipocrizie, o viclenie de curte îi otrăvește pulsiunile emascu late. Discernământul nu e de căutat printre indivizii aceștia care nu suportă existența decât imaginând-o ca pe o moșie „intelectuală“. Asta înseamnă că o cultură majoră dispune de vechili luminați... Între străini, românul se laudă cenzurat, își dă importanță uzând de eufemism. Faptul că nu se poate exprima firesc în limba țării de adopție îl îmblânzește, așa încât se comportă
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
document despre viața cotidiană în timpul Primului Război, ca analiză politică făcută de un conservator filogerman guvernului liberal intrat în luptă de partea Antantei și, nu în ultimul rînd, ca portret psihologic al epistolierului. Aflat în refugiu în Moldova natală, la moșia Lungani, scriitorul în vîrstă de 75 de ani se arată îngrijorat de lucrurile rămase în casa din București, în special de soarta manuscrisului inedit Amintiri de la Junimea. Mai liniștit cînd află că acesta a fost "salvat" de Jean Socec, îi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
lapte și pesmeți, în loc de madlenă, flori pe mormîntul lui Șaguna, maghiară învățată de nevoie. Și strigătul de alarmă și de mîhnire după farmecul care trece, acoperit de siluetele gregare ale cartierelor de blocuri. Prin același mecanism se pierd, în București, Moșii. La tîrgul statornicit pe vremea Basarabilor bătrîni se luau cele trebuincioase pomenirii morților, moșii și strămoșii. În Joia Moșilor, cobora în tîrg Vodă. Obiceiul l-a păstrat și regele. Pe urmă, s-a făcut tîrg de sărbătoare, cu vinuri și
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
să urmărească veniturile generale, precum: chiria, arenda sau alte venituri ale unui bun nemișcător al carui proprietar sau uzufructuar este datornicul sau, va urma potrivit rinduielilor de mai jos. Art. 474. Veniturile ce un datornic, arendaș, sau chiriaș, are din moșia sau casă arendata sau închiriată lui se vor putea asemenea urmări, respectindu-se privilegiul ce legea acorda proprietarului. Art. 475. Creditorul va face cerere la judecătoria locală, afară de convenții contrarii, spre a obține sechestrarea veniturilor bunului nemișcător și a cita pe
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
urmărește și ale datornicului urmărit; 2. titlul executor pe baza căruia se face urmărirea, în extract; 3. arătarea bunurilor nemișcătoare care se urmăresc, adică: - dacă este o casă: comună, strada, numărul său localitatea unde se află acea casă; - dacă este moșie, un pământ sau orice avere rurală: arătarea județului, plășii, a comunei și a unora din vecinii acelui imobil, precum și descrierea amănunțită a imobilului din procesul-verbal de situație. Art. 501. După fixarea termenului de vînzare, presedintele judecătoriei va cere notariatului de
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
asigurător și judiciar Art. 591. (1) Proprietarii, principalii chiriași sau arendașii vor putea, pentru arenzile sau chiriile neplătite și datorate, să sechestreze, printr-o simplă petiție, data către autoritatea judecătorească locală, lucrurile și fructele care se vor afla în casă, moșie sau pământul închiriat ori arendat. (2) Ei vor putea să sechestreze și averea mișcătoare care se află în casă, moșie sau pământul închiriat ori arendat. (3) Ei vor putea să sechestreze și averea mișcătoare care se află în casă sau
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
să sechestreze, printr-o simplă petiție, data către autoritatea judecătorească locală, lucrurile și fructele care se vor afla în casă, moșie sau pământul închiriat ori arendat. (2) Ei vor putea să sechestreze și averea mișcătoare care se află în casă, moșie sau pământul închiriat ori arendat. (3) Ei vor putea să sechestreze și averea mișcătoare care se află în casă sau pe moșia lor, dar care s-a transportat în alt loc fără consimțământul proprietarului, și proprietarul păstrează privilegiul sau pe
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
pământul închiriat ori arendat. (2) Ei vor putea să sechestreze și averea mișcătoare care se află în casă, moșie sau pământul închiriat ori arendat. (3) Ei vor putea să sechestreze și averea mișcătoare care se află în casă sau pe moșia lor, dar care s-a transportat în alt loc fără consimțământul proprietarului, și proprietarul păstrează privilegiul sau pe această avere, întrucat timp a revendicat-o, potrivit art. 1730 din Codul civil. ... (4) Același drept îl au proprietarii, principalii chiriași și
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
Domnul Băsescu nu înțelege un lucru elementar despre justiție: pentru ca justiția să fie independentă, ea nu are nevoie de un personaj tutelar. Ori el spune: "Justiția este independentă dacă o apăr eu". Asta este o concepție de stăpân medieval de moșie”, a adăugat purtătorul de cuvânt al PSD.
Dovada lui Șova că Băsescu ar fi intervenit în justiție în mod repetat by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/77470_a_78795]
-
în scena multor dări în vileag: Bondici și Pungescu, trădați de Luluța că umblă cu cărți măsluite, sînt popriți de stăpînire. Bîrzoi apare pe neașteptate, motivînd că răzeșii după care socotise că-și dă fetele îi așteaptă cu preoții, la moșie. Și Chirița recade în provincie. La ceva vreme după (doi ani, spune istoria literară), într-o a doua piesă, jucată pe terenul jupînesei, cel care se cuvine însurat, cu Luluța Afinoaiei, e Guliță. Doar că un ofițer, Leonaș, încurcă, și-
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
Vanea, găsește declanșarea Întregii drame, Într-un element extrascenic - pensionarea profesorului :” S-a Întîmplat cu mult Înainte de Începutul piesei, dar pensionarea lui a schimbat viețile tuturor. I-a distrus iluziile lui Vanea. A adus-o pe Elena Andreevna Înapoi la moșie și, prin asta, i-a distrus speranțele Soniei la dragostea lui Astrov, l-a făcut pe Astrov să fie atras de Elena și, În cele din urmă, i-a distrus și visurile Elenei, pentru că-n timp ce lucra, Serebreakov Însemna
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
a oprit din vorbire, a făcut un pas către Costăchel și a grăit cu voce arțăgoasă: Chiar dacă am locuință la liceu, nu mă poate opri nimeni să stau de vorbă cu sătenii. Doar unii dintre ei lucrează în timpul verii pe moșia liceului și mă cunosc. Și nu-i poate opri nimeni să mă asculte. Să știi dumneata că are să vină și ziua dreptății și atunci ai să vezi că ai făcut o mare greșeală luându-te de mine. De când în primărie
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
legionari, pentru că mai marele lor îi profesor la liceu, unde și locuiește. Cum să-l înștiințez pe agronom? Prin Tăchel. Nu merge el în fiecare zi la liceu? Nu-i bine, Petrache. Trebuie să vorbesc cu unul care lucrează pe moșia liceului. Ce zici? Cine ar fi mai de nădejde? Eu am să-ți spun, da’ să nu te repezi la mine, cum ți-i obiceiul. Spune! Pe Petruță Cotruță. Măi Petrache. Tu nu ești zdravăn la minte, cum bag eu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Istoria îi mai lungă, dar până în deal avem tot timpul s o depănăm. Bașoteștii au ajuns pe locurile acestea prin 1760, când Constantin Bașotă s-a căsătorit cu fiica lui Constantin Macri. Mireasa a primit ca dotă trei sferturi din moșia pe care se află comuna noastră. În 1811, Ioniță Bașotă, tatăl lui Anastasie, a zidit conacul și biserica, care există și astăzi. Cărămida necesară zidirilor au făcut-o acolo, pe vârful dealului. Urmele cărămidăriei se văd și astăzi. De atunci
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
se văd și astăzi. De atunci dealul se cheamă „La Cărămizi” Strașnică și frumoasă poveste. Când vom avea timp mai mult la îndemână, am să ți povestesc și altele despre acești boieri. În special despre Anastasie, cel care a întregit moșia, cumpărând și ultima bucată. Prin testament, a lăsat moștenire liceul cu toate cele necesare întreținerii lui și a elevilor. Știu, domnule inginer, pentru că și eu am fost elev al liceului. Am terminat doar cursul inferior - a precizat Costăchel, cu o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fetiței sale Beatrice. Simona nu refuză nici o ofertă. Era un ban adăugat la modestul ei salariu și, în acest fel, își crea câteva relații importante în urbe. Auzise din întâmplare în cancelarie că: ,,o relație în socialism e cât o moșie în capitalism!" Într-o zi, un tânăr care avea cam 30 de ani, o aștepta să iasă de la oră și, abordând-o politicos pe culoar, îi spuse că ar dori să-i dea câteva ore de limbă engleză. Tânărul îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]