1,365 matches
-
la o serie de reforme economice și sociale, între acestea și la o nouă expropriere. În ziua de 12 decembrie 1943, problema a fost dezbătută de național-țărăniști, în Comisia de reformă agrară a Cercului lor de studii, întrunită în casa moșierului Nicu Penescu, sub președinția prof. Gh. Tașcă. Cu acel prilej, aripa stângă a prezentat, prin Anton Alexandrescu, un lung și complex proiect de reformă agrară, care preconiza exproprierea, în folosul statului, prin despăgubire, pentru cauză de utilitate națională, socială și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
București, 1972, p. 150. Comunist din România au fost concentrate asupra național-țărăniștilor care susțineau realizarea ei și nu împotriva liberalilor, care refuzau să admită transferul de proprietate funciară privată, susținând împroprietărirea numai pe pământurile statului sau pe cele pe care moșierii și-ar fi exprimat dorința de a le vinde. Comuniștii au negat sistematic sinceritatea intențiilor național-țărăniștilor de a realiza reforma agrară, promisiunea de a o înfăptui după război fiind considerată ca o dovadă peremptorie în acest sens. La cererea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de dreptul asupra pământului de către cei care realizaseră repartiția lui57. Atacuri violente au fost aduse și punctului din programul național-țărănesc care preconiza exceptarea de la expropriere a fermelor model, apreciat ca o încercare a partidului de a apăra interesele moșierimii. „Toți moșierii - scria «Scânteia» - vor dovedi că proprietățile lor sunt ferme-model și le vor sustrage de la exproprierea treptată pe care promit s-o facă național-țărăniștii. În orice caz, ei ar avea grijă ca legea, pe care conducătorii național-țărăniști o făgăduiesc s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Nou de către Frontul Național Democrat cu referiri la reforma agrară, invitația făcută subsecretarului de stat pentru organizarea statului, a statisticii și inventarului, dr. Sabin Manuilă, de către comisie pentru a-i pune la dispoziție materialele statistice necesare și informația obținută de moșierul Cristea Goilov 76 de la un cunoscut de-al lui Ion Hudiță, căreia i-ar fi spus că Partidul Național Țărănist era hotărât să sprijine exproprierea totală cât mai curând posibil, fără trecerea proiectului legii prin Parlament, și că pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
politică agrară - scria el - a fost dirijată la noi de Uniunea Sindicatelor Agricole, expresie a marii proprietăți, neținând seama de proprietatea țărănească, care, mai ales în Ardeal și Banat, a ajuns la un nivel de cultură superioară uneori marii proprietăți“. Moșierii au preluat în acest scop argumente și pasaje din memoriul trimis la 6 decembrie 1941 de Constantin Garoflid lui Ion Antonescu, care nega existența unei probleme agrare în România, recunoscându-se doar cea agricolă 79. Din această atitudine rezultă că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pământului, permanent preconizat de ei și de susținătorii lor în perioada interbelică și care, în condițiile de atunci, putea conduce, într-adevăr, la scoaterea agriculturii din starea de criză, dar criticile lor asupra întregului proiect disimulau rezistența ce o făceau moșierii oricărei încercări de expropriere. Or, după 23 august 1944, cererea organizării țărănimii din România în asociații de producție după modelul colhozurilor sovietice devenise o modă, fiind apelată mai des de moșieri decât de comuniști, care, cel puțin în acea perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lor asupra întregului proiect disimulau rezistența ce o făceau moșierii oricărei încercări de expropriere. Or, după 23 august 1944, cererea organizării țărănimii din România în asociații de producție după modelul colhozurilor sovietice devenise o modă, fiind apelată mai des de moșieri decât de comuniști, care, cel puțin în acea perioadă, s-au abținut de la o asemenea propagandă, cazurile în care unii mari proprietari au respins ideea copierii organizației agrare din U.R.S.S. fiind destul de rare92. Singurele prevederi ale proiectului P.N.Ț
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sindicatelor Agricole din România proiectului național-țărănesc pe tema neglijării producției agricole păreau cu atât mai greu de susținut, cu cât presa care îi sprijinea pe comuniști îl învinuia tocmai pe temeiul faptului că acorda o atenție exagerată fermelor model. Dar moșierii au rămas, la fel ca și în întreaga perioadă interbelică, la fel de refractari față de orice restructurare a edificiului agrar, invocând vechile motive care glorificau rolul social și economic al marii proprietăți. Național-țărăniștii erau conștienți, ca și reprezentanții moșierilor, ai Partidului Național
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fermelor model. Dar moșierii au rămas, la fel ca și în întreaga perioadă interbelică, la fel de refractari față de orice restructurare a edificiului agrar, invocând vechile motive care glorificau rolul social și economic al marii proprietăți. Național-țărăniștii erau conștienți, ca și reprezentanții moșierilor, ai Partidului Național Liberal și marea majoritate a economiștilor, ca, de altfel, și mulți dintre liderii Partidului Comunist, de faptul că reforma agrară, indiferent de formula încercată de legiuitor, ar fi fost urmată de o criză de adaptare, cu consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Domeniilor, unui corespondent al ziarului „Finanțe și industrie“, la 10 • A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1945, f. 180; „Semnalul“, 1.I.1945. februarie 1945, acesta îi declara că, chiar dacă pe pământurile preluate de la moșieri nu s-ar fi cultivat nimic, producția agricolă nu ar fi avut de suferit, căci „dreptatea pentru plugari merită acest sacrificiu“ (subl. autorului)93. De remarcat că partidul comunist și sateliții lui nu au avut de făcut obiecții asupra proiectului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
grupări pe tema împroprietăririi ținteau cu precădere la îndepărtarea țărănimii de ideologia lor100. S-a afirmat adesea, nu numai de către inamicii declarați ai național-țărăniștilor, ci chiar și de către unii dintre foștii membri ai partidului, că în rândurile sale erau înregimentați moșieri, industriași, avocați, oameni de afaceri, care nu aveau nimic comun cu ideologia lor și că, din această cauză, era greu de crezut că P.N.Ț. ar fi dorit sincer înfăptuirea reformei 101. Existența persoanelor aparținând unor asemenea categorii socio-profesionale în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
costumului național cu ușor amuzament, ca pe ceva destul de ciudat. Cu toate că mulți dintre ei erau democrați din punct de vedere politic • deși unii nu -, oricine avea sentimentul că ei vedeau „bunul țăran“ ca pe ceva în mod esențial diferit 102. Moșierii din rândurile Partidului Național-Țărănesc erau numericește puțini în raport cu cei înregimentați în Partidul Național Liberal, având și proprietăți incomparabil mai reduse față de cele ale liberalilor, care posedau adevărate latifundii, dar aceștia nu au putut influența orientarea țărănistă a partidului de la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de toți adversarii s-au spulberat rând pe rând. Publicarea acestui proiect va spulbera și calomniile din urmă că Partidul Național-Țărănesc este unealta marilor proprietari. Publicarea legii propuse de noi va împrăștia orice nedumerire“103. De altfel, în afară de faptul că moșierii înregimentați în P.N.Ț. nu au putut determina o deviere de la orientarea generală favorabilă a conducerii partidului față de problema agrară, unii dintre ei, convinși fiind că bătălia pentru păstrarea nealterată a structurii proprietății funciare rurale nu putea fi câștigată, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
generală favorabilă a conducerii partidului față de problema agrară, unii dintre ei, convinși fiind că bătălia pentru păstrarea nealterată a structurii proprietății funciare rurale nu putea fi câștigată, nici nu au mai încercat să opună vreo rezistență. Au existat, de altfel, moșieri în acest partid, ca și în altele, care au venit chiar în întâmpinarea reformei 104. Or, unii dintre moșieri, precum Petru Groza, președintele Frontului plugarilor, organizație aservită comuniștilor, care incita pe țărani să ocupe cu forța moșiile, Scarlat Callimachi, poreclit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
structurii proprietății funciare rurale nu putea fi câștigată, nici nu au mai încercat să opună vreo rezistență. Au existat, de altfel, moșieri în acest partid, ca și în altele, care au venit chiar în întâmpinarea reformei 104. Or, unii dintre moșieri, precum Petru Groza, președintele Frontului plugarilor, organizație aservită comuniștilor, care incita pe țărani să ocupe cu forța moșiile, Scarlat Callimachi, poreclit prințul roșu, și alții au colaborat cu Partidul Comunist din România, sprijinindu-l în lupta pentru ascensiunea către putere
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
chiar mai raționale, comuniștii neputându-le găsi obiecții întemeiate, și-au direcționat atacul nu atât împotriva proiectului, cât împotriva partidului și a liderilor lui, a „reacționarilor național țărăniști“ - cum îi califica ziarul „Scânteia“, care îi plasa în aceeași categorie cu moșierii 106 - refractari reformei agrare, deoarece interesele lor de clasă • Henry L. Roberts, op. cit., p. 167. • „Ardealul“, 12.II.1945. • Vezi A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1945, f. 64; Arhivele Naționale Iași, fond Camera
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
trebuie realizată imediat, în „Scânteia“, 31.I.1945. impuneau adoptarea unei asemenea poziții 107. „Conducătorii acestui partid - scria oficiosul comunist la câteva zile după lansarea Manifestului-Program al național-țărăniștilor - n-au nimic comun cu țărănimea din România. Unii dintre ei sunt moșieri, alții sunt, prin poziția lor economică, mai aproape de moșieri decât de țărani... Țăranii au fost și sunt pentru ei o masă pe spinarea căreia se urcau și încearcă și astăzi să se urce la putere, pentru a proteja apoi afacerile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
adoptarea unei asemenea poziții 107. „Conducătorii acestui partid - scria oficiosul comunist la câteva zile după lansarea Manifestului-Program al național-țărăniștilor - n-au nimic comun cu țărănimea din România. Unii dintre ei sunt moșieri, alții sunt, prin poziția lor economică, mai aproape de moșieri decât de țărani... Țăranii au fost și sunt pentru ei o masă pe spinarea căreia se urcau și încearcă și astăzi să se urce la putere, pentru a proteja apoi afacerile lor. De aceea programul Partidului Național-Țărănist nu dă nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care atacau Partidul Național-Țărănesc. După opinia conducerii noii dizidențe, liderii național-țărăniști s-ar fi întovărășit cu conducătorii reacționari ai Partidului Național Liberal și ar fi înscăunat „în fruntea partidului cea mai penibilă și mai regretabilă dictatură a unei caste de moșieri, latifundiari și • Gh. I. Ioniță, Gh. Țuțui, Frontul plugarilor (1933-1953), București, 1970, p. 144. • Ioan Scurtu, op. cit., p. 505. • România în anii..., p. 67. • Vezi „Scânteia“, 25.III.1945; Ioan Scurtu, op. cit., p. 515; Mihai Fătu, Alianțe politice ale Partidului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Herzogthum Bukowina, Cezernowitz, 1910, nr. 26 vom 26 Mai 1910, Landesordnung für das Herzogthum Bukowina, § 3. • Ibidem. • Jiří Malíř, op. cit., p. 2066-2067; Vasilji Melik, Zusammensetzung und Wahlrecht der Cisleithanischen Landtage, p. 1337. un deputat. A patra clasă era formată din moșierii de naționalitate română, îndreptățiți să aleagă în colegiul marii proprietăți și care urmau să trimită patru deputați în dietă. Moșierii de naționalitate polonă și armeano-polonă ce constituiau a cincea clasă, desemnau tot patru deputați. Restul moșierilor din Bucovina de alte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 2066-2067; Vasilji Melik, Zusammensetzung und Wahlrecht der Cisleithanischen Landtage, p. 1337. un deputat. A patra clasă era formată din moșierii de naționalitate română, îndreptățiți să aleagă în colegiul marii proprietăți și care urmau să trimită patru deputați în dietă. Moșierii de naționalitate polonă și armeano-polonă ce constituiau a cincea clasă, desemnau tot patru deputați. Restul moșierilor din Bucovina de alte naționalități, aici intrând în special evreii, alcătuiau cea de-a șasea clasă electorală și alegeau doi deputați în reprezentanța provincială
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
clasă era formată din moșierii de naționalitate română, îndreptățiți să aleagă în colegiul marii proprietăți și care urmau să trimită patru deputați în dietă. Moșierii de naționalitate polonă și armeano-polonă ce constituiau a cincea clasă, desemnau tot patru deputați. Restul moșierilor din Bucovina de alte naționalități, aici intrând în special evreii, alcătuiau cea de-a șasea clasă electorală și alegeau doi deputați în reprezentanța provincială 37. La fel ca în trecut, ducatul Bucovinei alcătuia un singur district electoral pentru alegerea deputaților
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nas“; a și fost acuzat de aceasta iar răspunsul lui la această acuzație reține atenția: „Că este în acord cu ideile noastre sau ale S.R.-ilor, n-are importanță. Important este să dăm țăranului convingerea că nu vor mai fi moșieri în sate și că este sarcina lor acum să-și rezolve toate problemele și să-și construiască o nouă viață“11. • Merle Feinsod, op. cit., p. 80-86. • Ibidem, p. 22. • Michel Heller, Aleksandr Nekrich, op. cit., p. 82 și urm. Autorii avansează
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pentru învățătorul Constantin Văduva și Nicolae Tărăsescu din Oteșani, județul Vâlcea, s-a cerut condamnarea la moarte, dar au fost condamnați la 18 ani temniță grea. Alți partizani au primit condamnări de câte 12 ani: tehnicianul Sergiu Popescu din București, moșierul Predescu din Cepari, studentul Mișu Ocneriu din Olănești. Alți inculpați au primit pedepse mai „ușoare“, între 3 și 8 ani: Ion Marinovici, gospodar din Sutești, Ilie Ionescu, comerciant din Sutești (7 ani), Aristide Ionescu, economist din Ștefănești (4 ani), Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe seama lor, ironia e relaxată, îngăduitoare, ca în Ciubucul logofătului Manole Buhuș. Bătrânul logofăt, ruginit în deprinderile lui de o viață, rămâne perplex în fața civilizației occidentale. Comicul e unul de contraste. Asemenea anacronice figuri, cu fixațiile și traiul lor automatic, moșieri înconjurați de slugi de toată nădejdea, vor popula, în literatura noastră, și alte scrieri. G. întemeiază cu nuvelistica lui o tradiție. Se poate spune că îi premerge lui Mihail Sadoveanu. Țăranul, cu mentalitatea și obiceiurile, cu superstițiile și credința lui
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]