11,876 matches
-
-n anotimpuri Calendare despre tinerețe și bătrânețe În ceruri răposații se petreceau în rădvane Se scuturau crinii în Grădina Domnului Ion și frunzele din livada cu nuci de la Gura Văii Doamna Elisa trecea-n rădvan cu armăsari Albi, deocheați de Moașa de la Hălmăcioaia În ceruri răposații se petreceau în rădvane De departe oglinda cu vise chema pe Julia May La Insula-de-pe-Râu neamuri dănțuiau hora cea din urmă în zbor liber spre nouri Insularii erau prinși într-un joc cadențat Altundeva, jucătorul
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > PERSONAJE BIBLICE (DE LA MOISE LA DAVID) Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului "Strălucire, frumusețe" : moașa evreică Șifra ; "Strălucitoare, splendidă" : a doua moașă, Pua. Moise, înseamnă : "scos din"(apă), "copie, fiu", de neam evreu A fost ales să-și ducă neamul, spre Canaan, de DUMNEZEU ! Ce I S-a arătat în Rugul Cel Aprins, nemistuit Apoi
PERSONAJE BIBLICE (DE LA MOISE LA DAVID) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348519_a_349848]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > PERSONAJE BIBLICE (DE LA MOISE LA DAVID) Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului "Strălucire, frumusețe" : moașa evreică Șifra ; "Strălucitoare, splendidă" : a doua moașă, Pua. Moise, înseamnă : "scos din"(apă), "copie, fiu", de neam evreu A fost ales să-și ducă neamul, spre Canaan, de DUMNEZEU ! Ce I S-a arătat în Rugul Cel Aprins, nemistuit Apoi pe Muntele Sinai când Decalogul a primit
PERSONAJE BIBLICE (DE LA MOISE LA DAVID) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348519_a_349848]
-
la cel din Bilciurești, apoi cu căruța la Bucșani, la București de cele mai multe ori, mie nerămânându-mi decât să înghit la pastile, siropuri, nu mai vorbesc de injecții pe care atunci când eram acasă, mi le făcea Gheorghe sanitaru' sau coana moașă. Când rămâneam singur, mă urcam în pod cu toate rețetele din casă și jucam un fel de comedie: în prima parte eram nenea doctorul și consultam un pacient care suferea de ce sufeream eu, iar în parea a doua, jucam rolul
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
NELUȚA STĂICUȚ Autor: Neluța Stăicuț Publicat în: Ediția nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului M-am născut pe data de 6 septembrie 1956, în Mihaiesti județul Olt. Mama era născută în această localitate, iar bunica mea fiind moașa comunala a insistat că eu să vin pe lume acolo unde dumneaiei își desfășura ativitatea (voi poștă la un moment dat povestea nașterii mele)!!! Tatăl era din com.Lipia județul Buzău. S-au cunoscut, s-au plăcut, s-au iubit
NELUȚA STĂICUȚ de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348626_a_349955]
-
S-a împotrivit cât și cum a putut. Deja toată lumea care asista la nașterea lui se speriase. Alergau toți bezmetici, de colo colo. Se făcuse duminică, soarele răsărise de mult. Era un septembrie cald și pufos. - Hai, fă, împinge, urla moașa la tânăra țărancă, stoarsă de puteri și care stătea întinsă pe laviță, cu ochii pironiți în tavan. I se arăta Maica Domnului, acolo pe tavan. Era c-un prunc în brațe. - Este băiat, șopti stins tânăra mama. - De unde știi, fă
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
copilul afară cu fusul. A învățat-o baba Daia. A auzit plânset de copil. Era în căruță, afară din sat. - Pune caii la căruță Nicuță, s-o ducem la oraș, la spital. Altfel moare și ea,și copilul, a zis moașa. - Să scape ea, copii mai facem, zise bărbatul. A înhămat cele două iepe negre cât a putut de repede și a tras căruța în fața porții. - Moare, fă, a zis către moașă o babă pripășită pe acolo, simțind cumva că e
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
spital. Altfel moare și ea,și copilul, a zis moașa. - Să scape ea, copii mai facem, zise bărbatul. A înhămat cele două iepe negre cât a putut de repede și a tras căruța în fața porții. - Moare, fă, a zis către moașă o babă pripășită pe acolo, simțind cumva că e rost de colivă. - Uș cotoroanțo, ieși din curtea mea, altfel târnuiesc bătătura cu tine. Fir-ai a necuratului, ieși fă, piază rea, urla Nicuță la babă, după care i-a tras
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
picior, cu bocancul ăla mare al lui. - Tot moare bă, tot moare. Și chiar dacă scapă și naște, copchilul ăsta-i blăstămat. Alege-s-ar praful și pulberea, huo! De ce dai, mă, de ce dai? - Nu-ți pune mintea cu ea, zise moașa, hai s-o punem în căruță mă, hai că moare în brațele mele. Nu vezi că și-a dat ochii peste cap? Nici n-a ieșit bine căruța din sat când femeia a reușit, în sfârșit, să nască. Era opt
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
o culcă la pat, iar moartea curmă. Îngerul păzitor trimis de Dumnezeu la botez ne veghează viața, rostul ei cifrat și este martorul faptelor noastre. Spitalul din Rucăr a fost construit în 1937 și avea 20 paturi, un medic, o moașă și o soră. Sătenii erau zdraveni și veneau la spital numai când cădeau și boala nu se mai lecuia... - Ce lucri, neică ? - La stână, dom-doftor... - Și ce te supără ? - Nu mai poci ridica oaia... - Inima-i de vină ! - Dacă-i
OBLOJEALĂ ÎN BOLNIŢĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348647_a_349976]
-
cu șederea în Egipt, poporul lui Israel, ce avea să se formeze ca națiune istorică abia în Egipt nu a pierdut conștiința apartenenței la Dumnezeul părinților. Un exemplu în acest sens este „frica de Dumnezeu” ce se relevă în atitudinea moașelor evreice cărora li s-a impus de către faraon „practicarea” unui adevărat genocid în rândul copiilor evrei de parte bărbătească ce aveau să se nască (Ieș. 1, 17 ș.u). Ca o consecință a acestui fapt mâna protectoare a lui Iahve
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
practicarea” unui adevărat genocid în rândul copiilor evrei de parte bărbătească ce aveau să se nască (Ieș. 1, 17 ș.u). Ca o consecință a acestui fapt mâna protectoare a lui Iahve a fost mereu asupra lui Israel: „Și fiindcă moașele se temeau de Dumnezeu, de aceea El le-a întărit neamul (Ieș. 1, 21). Încă o dată Dumnezeu se arată fidel făgăduințelor Sale concurând la nașterea unei mari națiuni: „De aceea te voi binecuvânta cu binecuvântarea Mea și voi înmulți foarte
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
Jeni a trecut deja termenul, când trebuia să nască. Conform spuselor vecinelor mai vârstnice, la băieți termenul este uneori depășit, așa că speranțele celor doi tineri părinți, că primul lor născut va fi băiat, au crescut. Victor a mers să anunțe moașa comunii, că termenul a fost depășit și să fie pregătită de moșit, să nu fie plecată din localitate. La dispensarul din comună era un doctor în etate, prieten cu rudele sale și cu părinții lui, știut fiind mai ales că
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
grajd și i-a înhămat la căruță, luând la indicațiile lui Jeni câteva lucruri necesare nașterii și cu ea așezată pe un braț de paie în fundul căruței, a ajuns imediat în goana cailor la casa de naștere, unde locuia și moașa, o femeie mai vârstnică, care îl adusese și pe el pe lume cu douăzeci și șapte de ani în urmă. Anunțată din vreme, Coana Moașă cum i se spunea în comună, era pregătită de aducerea pe lume a copilului. Avea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
în fundul căruței, a ajuns imediat în goana cailor la casa de naștere, unde locuia și moașa, o femeie mai vârstnică, care îl adusese și pe el pe lume cu douăzeci și șapte de ani în urmă. Anunțată din vreme, Coana Moașă cum i se spunea în comună, era pregătită de aducerea pe lume a copilului. Avea nevoie de niște apă caldă, așa că a pus repede pe foc o oală cu apă. Victor a pornit la fel de grăbit la dispensar să-l aducă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
chel pe cap ca tatăl său. Țipetele noului pui de om i-a adus liniștea sufletească tânărului tată, mai ales când a aflat că nașterea s-a desfășurat fără incidente. - O naștere ușoară și normală - cum s-a lăudat Coana Moașă. La casa de naștere tânăra mamă rămânea două - trei zile, sub supraveghere, până când i se făcea externarea. Toate babele din vecini au plecat în pelerinaj la proaspăta mămică, care mai de care cu ceva dulce, sau cu doi trei metri
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
binecuvântată. Mama simțind loviturile mele dese și accentuate revendicându-mi drumul spre libertate..., pe vremea aceea părinții nu puteau fi acuzați de grija prea mare pentru copiii lor, neexistând responsabili cu consilierea, l-a trezit pe tata să fugă după Moașă. Agitația mea am transmis-o tuturor celor din casă trezindu-i degrabă, dar de data aceasta bucurându-se toți. Emoțiile mari și vânzoleala s-au așternut repede peste coșurile cu ouă roșii, peste cele cu colaci din făină albă ca
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
legați de Biserică și de omenia lor înfloritoare. La noi era, așadar, doar clasa țăranilor-aristocrați, frumoși, viguroși, falnici, harnici, buni goapodari, culți, creștini evlavioși, dacoromâni autentici, cu preot-teolog, cu învățători iscusiți de Școală Normală, cu profesori cu grade didactice, cu Moașe, veterinar, brigadier silvic, toți școliți. Gospodarii de frunte, boiernașii satelor se lăudau cu odraslele lor ajunse la Facultățile cele mai de seamă de la București, Sibiu, Cluj, Brașov ori Timișoara. Mare mi-a fost bucuria când am aflat în urmă cu
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
Și că S-a botezat, având ca la 30 de ani, tot în aceeași zi a săptămânii în care S-a născut. Și Fecioara a născut fără durere ca una care a zămislit fără păcat. Nu a avut împrejurul său moașe care să o ajute, mâinile acestora nefiind destul de curate să se afle în preajma unei atât de mari sfințenii. Avem mărturia că Domnul Iisus S-a născut în cer fără mamă și ca om, pe pământ fără tată. Și tot fecioară
NAŞTEREA DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347679_a_349008]
-
și totuși dramatică prin consecințele ei imprevizibile. În una din nopți am asistat la domiciliu o naștere gemelară (copii gemeni) cu complicații. Eram singură și fără materialele strict necesare în asemenea cazuri. Așa că am recurs la metode empirice. Ca străvechile moașe ale satului! Spre dimineață , un alt caz, un copil cu plagă mușcată. În cursul aceleeași zile am vaccinat 21 de copii cu Trinoccin.Sprea seară am asistat la o altă naștere.Din fericire, normală! - Când se întâmplau toate acestea? - În
LOCUL CARE NU EXISTĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347690_a_349019]
-
Nu fusese în stare nici măcar să-i dăruiască copilul pe care și-l dorea cu atâta ardoare. Doar ea știa că atunci când Dumnezeu îi blagoslovise cu unul, se speriase atât de tare încât a plătit-o cu bani grei pe moașa Kătălina să-i întrerupă sarcina și să ducă cu ea, în mormânt, secretul. În toți acești ani, destul de mulți la număr, s-a socotit Dumnezeul lor pe Pământ și altceva nu o interesase. Constata acum că în egoismul ei se
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
pă Stanca a făcut-o mama după război, nu ierea cu noi atuncea în car, ieu aveam 7 ani, Pâclă ierea măi mic ca mine, din cauza războiuli ieu nu m-am măi dus nici la școală... În fine, pe Mama Moașa, Găzăroaia, o chema după măritiș tot... Teșcuț. Iată de ce sunt aproape sigur că familia fără copii, care o luase de suflet pe străbunică-mea Măruța Popescu din Robești, purta și ea numele de Teșcuț... Referință Bibliografică: OAMENI ȘI CÂINI (miniroman
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
inițial l-am luat cu împrumut de la Mitu lu’ Niculcea, dar care, obișnuindu-se repede, stătea mai mult la noi decât pe Mal la stăpânul lui de drept. Locul numit La Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
moșule, n-ai șî tale un săpun măi ca lumea, dacă nu unu’ de față, măcar unu’ „Cheia”?, l-am luat eu la rost. - Taci, bă, din gură, șî dă-l încoa’, ăsta e săpun adevărat, făcut de mă-ta moașa din zodă șî osânză de porc amestecată cu său de oaie, nu-m’ trebe mie săpun de taoletă, nu dau ieu pă mine cu porcării d-elea di la coperativă! Pentru el, săpunul de „taoletă” era un moft, ca și mâncatul
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
farfurii de „porțolan” și cu tacâmuri din inox. El folosea numai străchini de pământ și linguri de lemn; gătea în oale de pământ, nu bea apă decât din ulcior, când n-avea săpun de casă, se spăla cu cenușă ... Mama moașa era fata lui, născută de bunica Floarea, pe care eu n-am mai apucat-o, între tata Laie și nea Ilă, frații mai mari ai tatălui meu, pe care-l chema ca și pe mine, Marian, dar pentru consăteni eram
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]