1,712 matches
-
modernă în toate formele sale, a sancționat la rândul ei această noțiune, dar a făcut-o deliberat, în detrimentul referentului, adică prin sublinierea opacității mediului și a autosuficienței sistemului de semnificare. Postmodernismul, în schimb, denaturalizează atât transparența realistă, cât și reflexivitatea modernistă, păstrând totodată (în maniera complice și critică ce-i este proprie) puterea atestată istoric a celor două421. Aproape că nu mai este nevoie să insistăm asupra similitudinilor dintre acest punct de vedere și teza pe care am propus-o în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
care cu greu ar putea fi considerat un fenomen monolitic. Împărtășim, la acest capitol, opinia lui Lynn Keller care considera - în consens cu alți cercetători ai fenomenului, ca Matei Călinescu, de pildă - că „adevărata deosebire dintre literatura contemporană și literatura modernistă nu trebuie să fie dependentă de dramatica dezmembrare a esteticii moderniste”422. Sintetizând, prezentul studiu dorește să propună și o confruntare între diferite paradigme culturale, fără a absolutiza prioritatea uneia sau alteia dintre ele. Căci nu putem ignora împrejurarea că
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
la acest capitol, opinia lui Lynn Keller care considera - în consens cu alți cercetători ai fenomenului, ca Matei Călinescu, de pildă - că „adevărata deosebire dintre literatura contemporană și literatura modernistă nu trebuie să fie dependentă de dramatica dezmembrare a esteticii moderniste”422. Sintetizând, prezentul studiu dorește să propună și o confruntare între diferite paradigme culturale, fără a absolutiza prioritatea uneia sau alteia dintre ele. Căci nu putem ignora împrejurarea că, postmodernismul însuși rămâne, în fond, o față a modernității, iar practica
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
din interiorul unui stat (războaiele de secesiune În Katanga și Biafra) sau o ideologie burgheză de constituire a unui electorat politic pornind de la propria etnie; 5) un tribalism de apărare sau de eliberare: mișcarea mau-mau din Kenya era kikuyu, Însă modernistă și nedirijată Împotriva altor etnii; mișcările pantribale ale indienilor din America de Nord urmăresc o democrație participativă sau un pluralism cultural autogestionat. În Africa modernă, politicile de integrare s-au tradus prin ofensive violente ale guvernanților Împotriva puterilor tradiționale (Peul În Guineea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
R.-Ș. preferă să folosească pseudonime: Cronicarul Dâmboviței, Ion Dacu, D. Dinu, Mefistofel (cu Horia Furtună), V. Ronea și V. Rugă (cu Al. Băbeanu), V. Sângeru, V. Șerban. În poezie trece prin diferite formule, de la cele tradiționale la cele moderat moderniste, fiind caracterizat de E. Lovinescu drept „un fraged pastelist și un frenetic căutător și chiar acumulator de imagini”. Dintre scrierile în proză se remarcă o serie de schițe din „Gândirea” (1921-1923), primele trei apărute sub titlul Pe marginea vieții, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289407_a_290736]
-
accelerării urbanizării, mobilității populațiilor și dezrădăcinărilor corelative, soldate nu numai cu progrese. Se cam ignorau stagnările și regresele. Termenul de "avangardă" a fost preluat din tactica militară. Acolo, el indica formațiile care cercetau situația inamicului înaintea începerii atacului propriu-zis. Artiștii moderniști s-au intitulat astfel pentru experimentele preconizate în noile Manifeste, menite să depășească operele "realiștilor" și "tradiționaliștilor" secolului al XIX-lea. Unul din motivele opoziției față de înaintași era principiul mimesis ului, asociat cu voința de conservare a vechilor mituri ce
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
română” ș.a.) cu schițe, poeme în proză, note de călătorie, comentarii diverse pe teme de actualitate (Scrisori din Paris), cronici dramatice și de artă etc. Trăiește în plină efervescență a vieții artistice pariziene, cunoscând, astfel, îndeaproape noile curente și tendințe moderniste. Tot în timpul șederii aici, scrie studiul La Roumanie littéraire d’aujord’hui (1903), ce vădește însă o perspectivă ezitantă asupra evoluției fenomenului literar românesc din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Întors la București, scoate două volume de poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286424_a_287753]
-
reia astfel de premise și totodată se distanțează de ele. El invocă abundența și consumerismul din societățile dezvoltate odată cu orientările culturale specifice modernismului artistic pentru a demonstra cum etica muncii se erodează încet și sigur în capitalism, iar curentele culturale moderniste, mai ales cele suprarealiste, expun normele burgheze tradiționale unei critici neîncetate și promovează forme de expresie tipice unor abordări iraționaliste sau nihiliste. Aproape tot secolul XX, susține D. Bell, a consacrat opere culturale în literatură, muzică, pictură sau sculptură care
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o rezum astfel: IRCAM-ul parizian al anilor ’80-’90 (Institut de Recherche et Coordination Acoustique/Musique) este, după Darmstadt-ul anilor ’50-’60, noul centru mondial al avangardei muzicale. El e o instituție creată de Pierre Boulez, personalitate de orientare modernistă. Cercetările de vârf în câmpul tehnologiei muzicale au necesitat un aflux de creiere din Statele Unite. Aceștia sunt tineri analiști, programatori și compozitori ce posedă o altă orientare culturală (pop) sau estetică (sunt generația postmodernă). Ei intră în conflict cu Boulez
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
celui de al doilea război mondial s-a construit hotelul „Harghita”, în care funcționează din anul 2001 Jandarmeria. Tot în perioada interbelică au fost construite clădirea Băncii Naționale și Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ca biserică greco-catolică, în stil modernist. Lăcașul de cult și-a început activitatea în anul 1930. Casa de cultură municipală a fost construită în 1963, patinoarul artificial „Vákár Lajos” în 1970, Spitalul județean și Policlinica în 1972, Galeria „Nagy Imre” în 1973, clădirea consiliului județean, casa
Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/297101_a_298430]
-
după 1990, când s-a angajat în lungi campanii de promovare a principiilor morale în evaluarea istoriei literare române din perioada regimului comunist. În paralel cu critica, Gheorghe Grigurcu n-a încetat să scrie și să publice poezie: de factură modernistă, concentrată, metaforică și conceptualizantă, subtil-livrescă, disimulând teribile fervori existențiale și intelectuale. Nu întâmplător compune, mai ales în ultimele perioade, aforisme. [Categorie:Oameni din județul interbelic Soroca]]
Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Science/299159_a_300488]
-
lirism neguros al scepticismului și al decepției sociale. Lăsându-se în voia temperamentului, E. Lovinescu ar fi fost un conservator, un paseist, un provincial, un tradiționalist, dar bovarismul l-a prelucrat "misterios" făcându-l liberal, orientat spre literatura viitorului, european, modernist - adică tocmai contrariul a ceea ce i-ar fi rezervat fatalitatea psihologică. Și totuși, E. Lovinescu nu e dispus să recunoască victoria deplină a bovarismului în construcția personalității sale. Era un mod de a echilibra "omul deliberativ" cu "omul temperamental". E.
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
câteva dintre cuvintele pe care Yasmina Reza le substituie cuvântului „iubire”, pe care îl ocolește sistematic, atunci când descrie un ghem de personaje legate între ele prin firele invizibile ale singurătății (lor). O carte care parodiază și tematic, și stilistic tradiția modernistă punând pe tapet două teme cu majusculă într- un text incisiv, dramatic și, spre consolarea noastră, și plin de umor. O galerie de personaje - optsprezece, cu totul - compun această comedie umană a postmodernității, în care cu siguranță mulți dintre cititori
Monoloagele nefericirii by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2944_a_4269]
-
pe care o lasă toate aceste povești de viață. Fiindcă doar umorul negru și șarja ironică salvează cartea de la un pesimism uniform, regăsibil - într-un ambalaj mult mai tern și mai puțin dinamic, e adevărat - în destule romane ale tradiției moderniste. Deși vocile sunt diferite, „tehnic” vorbind, capitolele acestui roman „coral” - ce poarta numele naratorului personaj - sunt croite pe același calapod: un monolog în care se îngrămădesc sintetic dialoguri (redate cursiv), fapte, reflecții, menite a schița un portret. Trei dintre personaje
Monoloagele nefericirii by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2944_a_4269]
-
cultura mainstream - manifestă poziții relativ ambigue. Una dintre primele critici ale invaziei culturii mainstream de către cultură de largă popularitate poartă semnătura lui Theodor Adorno, reprezentant al școlii de teorie socială de la Frankfurt și adept al unei posibile continuări a proiectului modernist elitist mai degrabă decât al anulării postmoderne a distincției dintre artă și viața. Critică pe care o face Adorno culturii de masă a fost, de la el încoace, luată că ținta de atac de către mulți susținători ai studiilor culturale ca domeniu
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
masă), văzând în acestă un estetic degradat, este totuși de acord cu faptul că, uneori, Kitsch-ul poate duce la noi dezvoltări în codul artistic al unei noi epoci. M. Călinescu menționează arhitectură postmodernă că o continuare estetizata a arhitecturii moderniste târzii (care a continuat de-a lungul liniilor stabilite de mișcări de orientare minimalistă cum ar fi cubismul), a cărei funcționalitate exclusivă a dus la epuizare, la nevoia de a reevalua pozițiile adoptate de artele decorative. Nigel Wheale, de asemenea
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
acum mai mult decât o convenție. Grație distanței foarte mari, imaginile aeriene transformau ceea ce la nivelul solului putea părea haotic Într-o structură aparent mai ordonată și simetrică. Inventarea avioanelor a jucat un rol important În dezvoltarea gândirii și urbanizării moderniste. Oferind o perspectivă care aplatiza topografia, făcând-o să semene cu un desen, zborul a Încurajat noi aspirații către „o viziune sinoptică, control rațional și ordine spațială”. Cel de-al doilea aspect important privind ordinea urbană ușor inteligibilă din exterior
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
statului - În fiecare sferă a activității umane. Dacă, după cum am văzut, descrierile simplificate și utilitariste ale administrației aveau tendința, prin exercitarea puterii statului, să modifice faptele astfel Încât acestea să se potrivească reprezentărilor lor, atunci s-ar putea spune că statul modernist extrem a Început o dată cu prescripțiile exhaustive privind o nouă societate pe care intenționa să le impună. La sfârșitul secolului al XIX-lea, În Vest, ar fi fost și greu să nu fii oarecum modernist. Cum să nu fi fost cineva
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
s-ar putea spune că statul modernist extrem a Început o dată cu prescripțiile exhaustive privind o nouă societate pe care intenționa să le impună. La sfârșitul secolului al XIX-lea, În Vest, ar fi fost și greu să nu fii oarecum modernist. Cum să nu fi fost cineva impresionat - sau Îngrozit - de transformarea enormă pe care o produseseră știința și industria? Un individ având, să zicem, șaizeci de ani, din Manchester, Anglia, ar fi fost de-a lungul vieții sale martorul revoluției
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
privim cu mai multă luciditate limitele și costurile progresului tehnologic și În care am adoptat scepticismul postmodern față de orice discurs totalizator, aceste atitudini par destul de naive. Totuși, această nouă sensibilitate nu ne permite să realizăm În ce măsură ne influențează viața premisele moderniste și, mai ales, să Înțelegem marele entuziasm și ambiția revoluționară indisolubil legate de modernismul extrem. Descoperirea societății Trecerea de la descriere la prescriere nu a fost atât rezultatul accidental al unei Înclinații psihologice profunde, cât o mișcare deliberată. În perspectiva iluminiștilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
și agitația sunt ceea ce distinge epoca burgheză de toate perioadele anterioare”. Experiența modernității (În literatură, artă, industrie, transporturi și cultură populară) a fost, mai presus de toate, una a vitezei debusolante, a mișcării și a schimbării destabilizante pe care autoproclamații moderniști le găseau stimulante și eliberatoare. Poate că modul cel mai generos de a rezolva acest paradox este să ne imaginăm că acești ingineri sociali aveau În minte cam același lucru ca și proiectanții de locomotive atunci când au inventat carenajul. În loc să
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
complet transformat. Alegerea strategică a unui viitor are multiple consecințe. Dacă acesta este cunoscut și realizabil - convingere pe care Încrederea În progres o Încurajează -, avantajele prospective sunt mai puțin discreditate ca fiind nesigure. În practică, efectul a fost convingerea extrem moderniștilor că siguranța unui viitor mai bun justifică numeroasele sacrificii pe termen scurt necesare Împlinirii lui. Un bun exemplu În acest sens Îl constituie planurile cincinale din statele socialiste. Progresul este obiectivat printr-o serie de scopuri preconcepute - În cea mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Atena” a Congreselor Internaționale de Arhitectură Modernă (CIAM), Îi reflectă fidel doctrina. Le Corbusier a dus la extrem ideea de metropolă centralizată, ierarhizată și mecanizată. Dacă cineva ar vrea să facă o caricatură - un fel de colonel Blimp al urbanismului modernist -, cu greu ar putea imagina un personaj mai potrivit decât Le Corbusier. Ideile sale erau drastice, Însă influente și reprezentative, În sensul că susțineau logica implicită a modernismului extrem. Prin Îndrăzneală, prin geniu și prin perseverența sa, Le Corbusier ilustrează
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de constructori, lucrători și locuitori. Cu toate acestea, Brasília este orașul care se apropie cel mai mult de idealul extrem-modernist, fiind Întrucâtva construit În conformitate cu principiile stabilite de Le Corbusier și CIAM. Grație unei excelente lucrări a lui James Holston, The Modernist City: An Anthropological Critique of Brasília, putem analiza atât logica proiectului elaborat, cât și măsura În care el a fost realizat. În plus, studierea diferenței dintre ce Însemna acest oraș pentru fondatorii săi, pe de o parte, și pentru locuitori
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
respectivă reprezenta o vagă Încercare de a lega cât de cât Brasília de tradiția națională, acest oraș rămâne unul care s-ar fi putut afla oriunde, un oraș ce nu oferă nici un indiciu cu privire la istoria sa, ci doar la doctrina modernistă a CIAM-ului. A fost un oraș impus de stat, menit să ofere o nouă Brazilie brazilienilor și lumii În general. Iar controlul statului s-a simțit În cel puțin o privință: fiind destinat funcționarilor publici, multe aspecte care altfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]