8,119 matches
-
Royal Danish Ballet School, Vaganova Ballet Academy, Royal Ballet School, Sân Francisco Ballet School, Canada’s Național Ballet School, John Cranko Schule, Balletschule des Hamburg Ballett, s-au întâlnit pentru a-și împărtăși experiențele. O întâlnire internațională între tradiție și modernitate, organizată de Operă din Paris. Pentru cei numiți odinioară “șoriceii” Operei a fost o saptămână deosebit de intensă. Ei au prezentat, în avanpremieră, o serie de trei reprezentații, dovedind paletă cunoștințelor lor: Divertismentul nr. 5 de Balanchine, The Vertiginous Thrill of
Ziua Mondială a Dansului, artă care aparține spiritului, este transcendență către absolut by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105560_a_106852]
-
Revista trebuie să existe! Știu cât este de greu să faci o revista de actualitate muzicală. Știu cât de puține, din ce în ce mai puține, sunt condeiele care pot asigura unui text de specialitate profunzimea și accesibilitatea (să-i spun modernitatea?!) absolut necesare. Știu cât de grea este teroarea numărului fix de semne care se pot înșirui pe o pagină. Știu cât este de greu să selectezi din sute de evenimente pe cele care merită cu adevărat să fie eternizate într-
Revista trebuie s? existe! by Cristina S?rbu () [Corola-other/Journalistic/83608_a_84933]
-
rezervate consemnării manifestărilor muzicale în cotidiane și reviste de cultură! Remarcabilă mi se pare inițiativa de a alătura condeielor consacrate pe acelea ale unor cronicari și muzicologi în devenire - uneori maeștri și discipoli -, fapt ce conferă revistei un plus de modernitate și dinamism. Mereu promptă în semnalarea evenimentelor de ultimă oră, echilibrată în considerațiile critice, vehiculând un limbaj de elevată ținută profesională - fie el academic sau accesibil oricărei categorii de cititori-, o revistă ca Actualitatea muzicală, care-și serbează anul acesta
Lumea muzicii rom?ne?ti ?n 40 de pagini! by Despina Petecel-Theodoru () [Corola-other/Journalistic/83605_a_84930]
-
ciclului Copacul a declanșat preocuparea pentru o gestică și mai fină, o regie grafică și mai subtil ten- sionată în jurul imaginii-concept. Desenele acestei perioade vor indica o deschidere programatică spre orizontul artei despovărat de balastul contingentului și al determinărilor inacceptabile. Modernitatea de viziune se cerea împlinită în modernitatea expresiei unde traseele grafice să elibereze într-o mai mare măsură forma iar registrul cromatic să-și stabilească dominantele caracterizante potrivit unei palete proprii. Momentul primei expoziții personale, cea din 1976 la Căminul
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
gestică și mai fină, o regie grafică și mai subtil ten- sionată în jurul imaginii-concept. Desenele acestei perioade vor indica o deschidere programatică spre orizontul artei despovărat de balastul contingentului și al determinărilor inacceptabile. Modernitatea de viziune se cerea împlinită în modernitatea expresiei unde traseele grafice să elibereze într-o mai mare măsură forma iar registrul cromatic să-și stabilească dominantele caracterizante potrivit unei palete proprii. Momentul primei expoziții personale, cea din 1976 la Căminul Artei din București, asistat de autoritatea esteti-
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
intrat acum în evidentă desuetudine. Asemenea structuri au menirea de a ambienta spații publice sau private și de a elibera privitorul de orice efort reflexiv. Concomitent însă sînt voci tot de prin acele locuri care vorbesc despre Noua Figurație, Noua Modernitate, despre nevoia identității și pericolul unui blocaj al artei. Pînă atunci însă, Val Gheo- rghiu nu va înceta să caute și să se caute în fiecare nouă lucrare, cu sentimentul - vor mai exista oare sentimente? - că la uimirile adolescenței, septuagenarul
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
materie, apoi de a maria, într-un impuls compoz- ițional iubitor al echilibrărilor pe oblice armonice. Pictura lui Val Gheorghiu este un exemplar inel de creștere, de după epoca abstracției și a neofigurativului sălbatic, inel circumscris, cu deliberare, miezului dur al modernității europene"
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
a produs, credea Bernea, în rând cu alți oameni de cultură ai vremii, o întâlnire de spirit între vechea credință dacică și creștinism, realizându-se o sudură trainică și coerentă a unor elemente aparent disparate. Despre gândirea populară și critica modernității la Ernest Bernea - filozof al culturii românești autentice Motto: „Lumea noastră este lumea cea adevărată, este lumea bună, cu oameni și pomi înfloriți ... “ Dintre privirile aruncate nouă înșine ca popor, „Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român“ este probabil cea
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
constituie fântâna. Altădată un simbol al satului, îngrijită de întreaga comunitate, de care se putea bucura oricine, astăzi a devenit un bun privat, majoritatea construindu-și una în propria-i curte. Între spirit și tehnică Punctul de plecare al criticii modernității la Ernest Bernea îl reprezintă cultura populară și viziunea creștină asupra omului, domenii ale spiritului și firescul de la care lumea s-a îndepărtat. Sub influența diverselor filosofii, ca pozitivismul sau abstracționismul, epoca modernă a redus cunoașterea și realitatea la aspectele
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
predilecția pentru trăiri care se consumă departe de realitate sau chiar în afara conștiinței noastre. Ca o ironie, kitsch-ul și divertismentul chiar sunt moduri de a ne „ucide timpul“, după cum remarcă Matei Călinescu în Introducerea sa la „Cinci fețe ale modernității“: „Marele paradox al kitsch-ului este acela că, fiind produs de o civilizație foarte preocupată de temporal, dar cu toate acestea incapabilă de a atribui timpului vreo valoare mai amplă, kitsch-ul pare deopotrivă menit să economisească și să ucidă
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
sentiment al trăirii. Ne lipsește timpul interior, colorat și viu, bogat în evenimente, singurul care ne-ar centra viața și ne-ar da sentimentul că existăm în lume“ (Ernest Bernea, 2008, 71). Despre femeia modernă O altă constantă în critica modernității se referă la transformările din cuplu, intimitate și psihologia feminină. Din protectoare a vieții și căminului, din simbol al creației, poeziei și rafinamentului, femeia „s-a masculinizat“, intrând în competiția pentru bogăție și putere, devenind un obiect al dorinței și
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
de interpretare a transformărilor moderne. Numeroasele eseuri - cenzurate în timpul comunismului și publicate abia în ultimii ani, de o largă erudiție, cuprindere și expresivitate - îl recomandă pe Ernest Bernea ca pe unul din cei mai importanți sociologi și critici români ai modernității. Iar dacă azi știm mai multe despre chipul, poate uitat, al vechiului sat românesc, și acestui om, atât de încercat, i-o datorăm. Concluzie finală și încheierea La întrebarea gânditorului, teologului, publicistului și cercetătorului creștin Costion Nicolescu de la Muzeul Țăranului
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
Note pentru o filosofie inactuală, Editura, Predania, București, 2010. Bernea, Ernest, Criza lumii moderne, Editura Predania, București, 2011. Levi-Strauss, Claude, Gândirea sălbatică, Editura Polirom, Iași, 2011. Huizinga, Johan, Amurgul Evului Mediu, Editura Univers, București, 1970. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității, Editura Polirom, Iași, 2005. Bauman, Zygmunt, Modernitatea lichidă, Editura Antet, București, 2000. Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Ernest Bernea - gânditor creștin, promotor și filozof al culturii românești autentice ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 431, Anul II, 06
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
București, 2010. Bernea, Ernest, Criza lumii moderne, Editura Predania, București, 2011. Levi-Strauss, Claude, Gândirea sălbatică, Editura Polirom, Iași, 2011. Huizinga, Johan, Amurgul Evului Mediu, Editura Univers, București, 1970. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității, Editura Polirom, Iași, 2005. Bauman, Zygmunt, Modernitatea lichidă, Editura Antet, București, 2000. Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Ernest Bernea - gânditor creștin, promotor și filozof al culturii românești autentice ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 431, Anul II, 06 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
în înțeles eminescian, de inspirație occidentală și are drept limită inferioară căderea Romei sub barbari, iar drept limită superioară secolul al XVI-lea, cu afirmarea deplină a Renașterii, a Reformei, a Lumii Noi, care sunt tot atâtea punți certe spre Modernitate. Lumea românească medievală este, conform viziunii poetului, aproape perfect sincronizată cu cea europeană, ale cărei valori le împărtășește pe deplin și le mai prelungește o vreme. Evul Mediu nu este la Eminescu o perioadă de trecere, ca la primii moderni
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
arhitectură." Recurgând la jargonul cvasi-științific tipic pentru satira sa, Musil definește ușa ca pe "un cadru dreptunghiular de lemn, fixat în perete, de care este atașată o planșă mobilă." În opinia lui, această bucată de lemn își pierde funcția în modernitate, ea aparținând unui stadiu anterior de dezvoltare socială. Încercând să explice de ce ușile și-au pierdut importanța, Musil invocă un bizar motiv literar: ușa era cândva locul unde se asculta ceea ce se spunea în camera alăturată și "ce de taine
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
critică socială și pură zeflemea. Tocmai datorită ideilor sale neobișnuite, argumentația sa rezonează mai limpede: noile metode de construcție produc corpuri noi precum și noi moduri de a percepe lucrurile și de a stabili relații cu ceilalți. Ceea ce devine demodat în modernitate nu este, în primul rând, ușa ca instrument prin care se culeg informații, cât ideea, foarte răspândită, potrivit căreia locuința este expresia personalității proprietarului; sau, așa cum afirma Musil: "Fie că era stăpânul unui conac, fie că era simplu orășean, omul
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
prefabricate. În epoca betonului armat, reprezentativă pentru cel de-al doilea mod de a construi, subiectivitatea umană nu mai poate fi aranjată dihotomic în spațiu interior și exterior, privat și public.[...] Pentru gânditori precum Heidegger, Joseph Roth sau Gaston Bachelard, modernitatea urbană ilustrează, în modul cel mai grăitor, procesul prin care identitățile individuale dispar ca urmare a rapidei standardizări a vieții. O atitudine asemănătoare îi este atribuită lui Musil de către acei comentatori care pornesc de la ceea ce aș numi o concepție expresivistă
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
modul său autentic de a fi. Așa cum voi demonstra mai departe, Musil vine cu un scenariu diferit. Reprezentarea subiectivității și a spațiului urban în Omul fără însușiri subminează concepția expresivistă despre subiect. Afirmația potrivit căreia ușile își pierd funcția în modernitate sugerează deja că naratorul lui Musil reconfigurează coordonatele spațiale ale subiectivității într-o manieră nedefinită încă . Romanul lui Musil este saturat de imagini care pun în legătură alcătuirea lăuntrică a subiectului cu orașul modern. Spațiul urban modern funcționează asemenea unui
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
și drămuite pe baza unor studii exhaustive de laborator." [...] Să luăm, de asemenea, în considerare episodul în care Ulrich, plimbându-se prin Viena, este captivat de imaginea unei catedrale. Naratorul plasează orașul modern la punctul de confluență dintre tradiție și modernitate, punct în care cele două ating cote maxime. În fața autorității lor copleșitoare, infima ființă umană devine nesemnificativă: "Ulrich zăbovi doar câteva clipe în fața bisericii, dar acestea fuseseră de-ajuns pentru ca impresia dobândită să prindă rădăcini în el și, astfel, inima
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
expresia în exterior, după cum nu există nici o exterioritate care să reflecte o dimensiune interioară. În capitolul 120, unde evenimentele ating punctul culminant, într-un moment de luciditate halucinantă, este denunțată neputința metaforelor interiorității și exteriorității de a reprezenta subiectul în modernitate. Aflat în fața unei ferestre, Ulrich privește demonstranții mărșăluind pe stradă. Experiența pe care o trăiește este atât de neobișnuită, încât merită să fie citată mai pe larg: În timp ce privirile i se mai perindau încă de la chipurile cu guri dechise, amenințătoare
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
ai unei interiorități ce se manifestă ca exterioritate, narațiunea ajunge să se deconstruiască pe sine însăși. În pasajul citat, paradigma expresivistă este încă activă la nivelul de suprafață al discursului, însă ea nu mai este în stare să redea experiența modernității urbane prin discursul și materialul său lingvistic. În mod vădit, experiența lui Ulrich scapă tiparului ce opune interioritatea sferei sociale. Neavând alternativă, naratorul este nevoit să compenseze această lipsă prin introducerea unei puzderii de metafore, încercând astfel să contureze un
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
aceea a tensiunii dintre subiectul musilian și spațiul urban, merge, însă, într-o altă direcție. De fiecare dată când naratorul lui Musil se aventurează să reprezinte această stare existențială (der andere Zustand - n.t.), întotdeauna sfârșește prin a reprezenta experiența modernității. [...] Contrar presupozițiilor făcute de majoritatea comentatorilor, sursa energiilor utopice la Musil nu se situează în vreo îndepărtată preistorie a omenirii, și nici în modelele propuse de religie sau misticism. Mai degrabă am putea spune că Omul fară însușiri găsește această
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
energiilor utopice la Musil nu se situează în vreo îndepărtată preistorie a omenirii, și nici în modelele propuse de religie sau misticism. Mai degrabă am putea spune că Omul fară însușiri găsește această sursă utopică în posibilitățile încă nematerializate ale modernității actuale. Și, într-adevăr, experiența celeilalte condiții era facilitată nu numai de pulsul amețitor și șocurile senzoriale ale metropolei, cât mai ales de beția colectivă, de frenezia pseudo-religioasă, ivite la izbucnirea primului război mondial, evenimentul fundamental ce constituie centrul lipsă
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
primului război mondial, evenimentul fundamental ce constituie centrul lipsă al romanului. Neîndoios că Omul fără însușiri are un caracter dechis, nedefinit. Există, totuși, o convingere care rămâne necompromisă, necontestată: pentru a actualiza posibilitățile utopice ale umanității, trebuie examinate toate aspectele modernității, de la cele regresive și violente, la opusele lor, arta și știința, astfel încât să se ajungă la identificarea elementelor noi ce vor folosi, asemenea betonului armat, la construirea unei noi societăți.
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]