8,110 matches
-
propuneri pentru alte identități estetice, noi și diferite, pentru deceniul deja consumat, dar și vizând, retroversiv, deceniile anterioare ale postmodernismului muzical. Ideea lui Klaus-Steffen Mahnkopf, deja citat în text cu cele două liste ale principiilor și tipologiilor muzicale postmoderne, despre modernitatea secundă vine să completeze, să salveze sensurile tipologice, încadrabile într-o succesiune temporală coerentă, si sa confere o identitate legitimă stărilor de lucruri moștenite din consistentă câmpului "fragmentat" și "împrăștiat" al postmodernității "cleptomane" și "obosite"<footnote Amândouă expresiile apațin muzicoloagei
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
la eforturile lor (tot mai anacronice că substanță) de a se menține în prim-planul atenției publicului, în: Brigitte Francçois-Sappey, Histoire de la musique en Europe, Presse Universitaires de France, 1992 (seria "Que sais-je?"), pp. 117 și 121. footnote>. "Dacă în modernitatea clasică era negat mediul ("atonalitatea", în defavoarea "tonalității" - n.n.), iar avangardă a negat principiul operei<footnote Iată de ce, în opinia lui Mahnkopf, compozitorii ultimei avangarde excelează nu atât în formularea mai multor concepții ale lucrării muzicale, cât mai degrabă, devin specialiști
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
operează cu negația, iar principiul non-adevărului poate fi detaliat prin termeni că: ironia, minciună, șmecheria, falsitatea, ipocrizia, bășcălia - în toate aceste cazuri excluderea adevărului rămânând un criteriu decisiv în situarea înafara avangardei"<footnote Mahnkopf, Idem., pp. 4-5. footnote> (pp. 4-5). Modernitatea secundă neagă negația adevărului în postmodernitate, astfel relevându-se tendința de de-postmodernizare în primul deceniu al secolului XXI. Astfel, termenul "modernitatea secundă" se referă, în orice caz provizoriu, la ceea ce urmează postmodernității atât într-un sens temporal, cât și în
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
cazuri excluderea adevărului rămânând un criteriu decisiv în situarea înafara avangardei"<footnote Mahnkopf, Idem., pp. 4-5. footnote> (pp. 4-5). Modernitatea secundă neagă negația adevărului în postmodernitate, astfel relevându-se tendința de de-postmodernizare în primul deceniu al secolului XXI. Astfel, termenul "modernitatea secundă" se referă, în orice caz provizoriu, la ceea ce urmează postmodernității atât într-un sens temporal, cât și în sensul formulării unor concluzii în plan estetic. "În muzică, modernitatea secundă reprezintă o abordare care rupe cu convingerile estetice fundamentale ale
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
tendința de de-postmodernizare în primul deceniu al secolului XXI. Astfel, termenul "modernitatea secundă" se referă, în orice caz provizoriu, la ceea ce urmează postmodernității atât într-un sens temporal, cât și în sensul formulării unor concluzii în plan estetic. "În muzică, modernitatea secundă reprezintă o abordare care rupe cu convingerile estetice fundamentale ale postmodernității. În primul rând, cu credința că un material modern, nou, inovativ nu mai este posibil și toate tipologiile de material (muzical - n.n.), cu referire la contextul lor istoric
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
ultimă tendința și care îi include pe Mark André, Richard Barrett, Pierluigi Billone, Chaya Czernowin, Sebastian Claren, Frank Cox, Liza Lim, Claus-Steffen Mahnkopf, Chris Mercer, Brice Pauset, Enno Poppe, Wolfram Schurig, Steven Kazuo Takasugi, Franck Yeznikian ș.a. Drept argument în favoarea modernității secunde că și concept (cronologic sau estetic), muzicologul german citează trinomia conceptuală Moderne-Postmoderne-Zweite Moderne, care apare în titlul monografiei lui Heinrich Klotz, apărută în 1994 - "Kunst im 20. Jahrhundert: Moderne-Postmodern-Zweite Moderne" (Munich, 1994). În consistentă ei intimă modernitatea secundă se
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
argument în favoarea modernității secunde că și concept (cronologic sau estetic), muzicologul german citează trinomia conceptuală Moderne-Postmoderne-Zweite Moderne, care apare în titlul monografiei lui Heinrich Klotz, apărută în 1994 - "Kunst im 20. Jahrhundert: Moderne-Postmodern-Zweite Moderne" (Munich, 1994). În consistentă ei intimă modernitatea secundă se prezintă că o soluție la problemele nerezolvate ale postmodernității, în special problemele esteticii postmoderne (neangajarea conceptuală prin reducerea atitudinii artistice la procedurile de recuperare și reciclare prin intermediul unui filtru ironic). Iar soluțiile la aceasta "incapacitate" postmodernă este căutată
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
aceasta "incapacitate" postmodernă este căutată prin revenirea la o stare caracteristică într-o perioada anterioară, pre-postmodernă, ale cărei concepte pot servi la deschiderea unor "uși" spre viitor. Spre exemplu, orientarea "New Complexity" s-ar putea prezenta ca făcând parte din Modernitatea secundă prin însăși faptul de a încerca și a reuși o recuperare a (1) atitudinii serioase, implicate și asumate estetic față de procedură componistica în sine (principiu negat în postmodernitate), prin (2) atitudinea serioasă față de ideea lucrării muzicale (principiu negat în
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
rândul ei, în postmodernitate). Această revenire la o stare pre-postmodernă nu trebuie, însă, receptata ad literam, ci ca idee referitoare mai degrabă la organicitatea procesului generativ în planul activității muzicale în toate cele trei aspecte ale lui - proces, material, operă. "Modernitatea secundă se străduiește să creeze lucrări multi-perspectivale, i.e. non-reducționiste și cultivând idealul stilurilor integrale"<footnote Mahnkopf, Idem., pag. 12 footnote>. În ce măsură această declarație de intenții va reuși să evite spectrul manierismului și se va impune că o autentică diferența conceptuală
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
câteva decenii), la 1750 - începutul clasicismului (incluzând perioadă Preclasica și activitatea timpurie a lui Haydn, nașterea lui Mozart la 1561 și a lui Beethoven la 1770, după Clasicismul vienez urmând Romantismul), iar la 1900 - începutul Modernismului (incluzând Postmodernismul și, iată, Modernitatea secundă a lui Mahnkopf). Continuând șirul, o următoare schimbare a paradigmei ar trebui să intervină în jurul anului 2050. footnote>.
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
ca o trimitere la filiația directă, vergiliană, a lui Ulysses, fie și dacă prin transparența poemei vergiliene Joyce a avut evident în vedere Odiseea și pe eroul său eponim." Așadar, o rețea elastică de corespunderi, din prima tradiție în ultima modernitate, pe plasele căreia poți sări cu siguranța știutorului de drumuri, cititorului de nori, într-o cultură bătută în toate azimuturile. Răscrucea ei pare-a fi (și cunoscînd drumurile lui Radu Petrescu, prin anticariate, după el, chiar este...) romanul unei zile
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
singurătate prea zgomotoasă (Ed. Polirom - 98 000 lei). expoziții Muzeul Banatului: „Povestea caselor“; „Sub semnul Ierusalimului“ - artă fotografică; „Sanctuarul de la Parța“ (10-17; l., închis); Secția de etnografie: „Ștergarul bănățean“ (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Icoana între tradiție și modernitate“ - pictură Igor Isac (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: „Grafica din secolul al XIX-lea în colecțiile de artă ale Muzeului Banatului“; Retrospectivă Vetró Artúr; Pictură și grafică Octav Grigorescu; „Portrete de femei în pictura secolelor XIX și
Agenda2003-32-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281349_a_282678]
-
000 lei); Nora Roberts: Plăceri vinovate (Ed. Miron, 85 000 lei). Expoziții Muzeul Banatului: „Povestea caselor” „Sub semnul Ierusalimului” - artă fotografică; (10-17; l., închis); Secția de etnografie „Ștergarul bănățean“ (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Icoana între tradiție și modernitate” - expoziție de pictură Igor Isac (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: „Grafica din secolul al XIX-lea în colecțiile de artă ale Muzeului Banatului”; Retrospectivă Vetró Artúr; Pictură și grafică Octav Grigorescu; „Portrete de femei în pictura secolelor
Agenda2003-34-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281378_a_282707]
-
românească. Virus, ora 22: Pink Baloon Party. Seara minorităților sexuale. Expoziții Muzeul Banatului: „Povestea caselor“; „Istoria Castelului Huniade“; „Sub semnul Ierusalimului“ (10-17; l., închis); Secția de etnografie: „Ștergarul bănățean“ (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Icoana între tradiție și modernitate“ (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: Retrospectivă Vetró Artúr; Pictură și grafică Octav Grigorescu; „Portrete de femei în pictura secolelor XIX și XX“ (10-17; l., închis); „Helios“: Pictură Petru Galiș (m. -s. , 12-20; l., 10-15; d., închis); Facultatea
Agenda2003-35-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281402_a_282731]
-
fondarea căreia au trecut peste patru decenii și jumătate. Mircea Muthu pășește lin și majestuos prin cultura literară a Transilvaniei românești - parte componentă a culturii și literaturii române în general - arătândune, fără ostentație, dar cu tușe apăsate, cum și de ce modernitatea s-a îmbinat aici cu veșnicia, ruralul cu urbanul, specificul național cu universalitatea, răsăritul cu apusul. Axat în creația sa, cel mai adesea, pe literatura sud-estului european, M.M. „se reabilitează” aici prin analiza operelor și personalităților transilvane din ultimul secol
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
26. 06, ora 19 (Palatul Cultural). Muzeul Banatului: „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în Țara Șvabilor - Din sudvestul Germaniei în Banat și Transilvania“ (10-17; L. , închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; „Icoana între tradiție și modernitate“ (9-17; D. , 12-18; L. , închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării - Capodopere cucuteniene“; „Portrete de femei în pictură“ (10-17; L. , închis); „Helios“: „Szög-Art și prietenii săi“ (L. -V. , 9-18; S. , 10-15; D. , închis); Facultatea de Arte Plastice: Bienala Internațională de Grafică
Agenda2003-25-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281153_a_282482]
-
studenților Facultății de Design din cadrul Universității Tibiscus; „Istoria Castelului Huniade“; Mineralogie estetică „Sanctuarul de la Parța“ (10-17; l., închis); Secția de etnografie: Sărbătoarea Paștelui în Banat (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; „Icoana între tradiție și modernitate“ (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării - Capodopere cucuteniene“; „Portrete de femei în pictură“ (10-17; l., închis); „Helios“: „Szög-Art și prietenii săi“ (m. -s. , 9-18; l., 10-15; d., închis); Facultatea de Arte Plastice: Bienala Internațională de Grafică
Agenda2003-26-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281180_a_282509]
-
an a studenților Facultății de design din cadrul Universității Tibiscus; „Istoria Castelului Huniade“; Mineralogie estetică „Sanctuarul de la Parța“ (10-17; l., închis); Secția de etnografie: Expoziție permanentă (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; „Icoana între tradiție și modernitate“ - pictură Igor Isac (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: Retrospectivă Vetró Artúr; Pictură și grafică Octav Grigorescu; „Portrete de femei în pictura secolelor al XIX-lea și al XX-lea“ (10-17; l., închis); „Helios“: Pictură Miguel Epes (Argentina
Agenda2003-27-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281209_a_282538]
-
Expoziția de sfârșit de an a studenților Facultății de Design din cadrul Universității Tibiscus; „Sub semnul Ierusalimului“ - artă fotografică; „Sanctuarul de la Parța“ (10-17; l., închis); Secția de etnografie: Expoziție permanentă (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Icoana între tradiție și modernitate“ - pictură Igor Isac (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: Retrospectivă Vetró Artúr; Pictură și grafică Octav Grigorescu; „Portrete de femei în pictura secolelor XIX și XX“ (10-17; l., închis); „Helios“: Pictură Miguel Epes (Argentina) (m. -s. , 9-18; l.
Agenda2003-28-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281235_a_282564]
-
Am pus afiș la intrare că s-a născut un copil / Ce chin ! / Odihna era lucru străin / Mi-am amintit de părinți, de bunici . // Trăirea lor, deloc plictisitoare, / își modelau tot rostul după Soare. Comportamentul poetului se oficiază în jurul unei modernități vizibile, însușită structural, chiar de la titlu: Contemporane,Geneza, Orizont, Lumi paralele, Noaptea întrebărilor, Sunt zeul umbrei mele, Destin, Pagină de jurnal, Coaxiale, Generații, Preț pentru luciditate ș.a. Aceeași idee, de data aceasta, tradițional, răsucită stilistic bine de tot în modernitate
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
modernități vizibile, însușită structural, chiar de la titlu: Contemporane,Geneza, Orizont, Lumi paralele, Noaptea întrebărilor, Sunt zeul umbrei mele, Destin, Pagină de jurnal, Coaxiale, Generații, Preț pentru luciditate ș.a. Aceeași idee, de data aceasta, tradițional, răsucită stilistic bine de tot în modernitate dar tot începând de la titlu: însemnări din târgul copilăriei, Amintiri din copilărie, întoarcere târzie, Odihnă în câmp, Casa noastră, Badea Ion, Bunici ș.a. Un motiv literar al decrepitudinii vieții pe pământ este al viziunii acesteia ca târg al deșertăciunilor, derivat
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
aceluiași. Argumentul, convingător totodată, rezidă în specificul de autohtonie al fiecărei specii literare. De aici, derivă mijloacele diferite, ale fiecăreia de a-și compune și dezvolta... biografia până la identificare, chiar de la mare distanță (într-o ipotetică analiză în retortă!). Totuși, modernitatea en titre, consumată pe deplin în sec. al 20-lea, în întreaga Europă, cu puțin până după cel de Al Doilea Război Mondial, a păstrat cumva diferențierea indicată mai sus. După aceea, corect spus, după căderea Zidului Berlinului, la noi
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
noiembrie, ajungând până la numărul 40. În 1999 este distins cu premiul “Lucian Blaga” (România, Cluj - Napoca) iar în Israel cu premiul “ARTZI” (Tel Aviv, 2005). Este un poet minunat, care scrie despre sine următoarele: “Nu numai ca să mă includ în modernitate, încerc și eu versul alb - liber, și îmi cer scuze că pe ici, pe colo, mai “păcătuiesc” strecurând ritm și rimă. Lipsită de ritm și rimă, poezia - mi pare o vioară, chiar Stradivarius poate, dar văduvită de coarde, NU SUNĂ
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
ALEXANDRU MACEDONSKI În urmă cu 150 de ani s-a născut poetul Alexandru Macedonski. A fost părintele simbolismului românesc, atât ca poet, cât și ca teoretician. Temele și motivele operei sale sunt esențialmente romantice, creația sa realizând fuziunea tradiției cu modernitatea. A inaugurat o direcție în proza artistică românească. ALBERT EINSTEIN Acum 125 de ani s-a născut fizicianul german Albert Einstein. A introdus noțiunea de foton, a formulat teoria relativității restrânse și teoria relativității generalizate, teoria căldurii specifice a solidelor
Agenda2004-11-04-stiri2 () [Corola-journal/Journalistic/282189_a_283518]
-
Universității Tibiscus; „Sub semnul Ierusalimului“ - artă fotografică; (10-17; luni, închis); Secția de etnografie: „Ștergarul bănățean“; Expoziție permanentă de artă și arhitectură populară, de port popular (10-16,30; luni, închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; „Icoana între tradiție și modernitate“ - expoziție de pictură Igor Isac; Arhitectura populară din Banat (9-17; duminica, 12-18; luni, închis); Muzeul de Artă: „Grafica din secolul al XIX-lea în colecțiile de artă ale Muzeului Banatului“; Expoziția retrospectivă Vetró Artúr; Expoziția de pictură și grafică Octav
Agenda2003-29-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281263_a_282592]