421 matches
-
ulterior se va numi spiritualitate caracteristic germană. A clădit în acest sens o teorie care și-a propus să explice fenomenele naturale și pe cele sufletești. Pe toate acestea le-a considerat ca fiind o expresie a activității inepuizabile a monadelor. Ce sunt aceste monade în sistemul teoretic al lui Leibniz ? O monadă este expresia elementelor ultime ale lucrurilor, reprezentări ideale ale obiectelor materiale și spirituale. Aceasta însă nu este o particulă sau un atom, ca parte a naturii sau ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spiritualitate caracteristic germană. A clădit în acest sens o teorie care și-a propus să explice fenomenele naturale și pe cele sufletești. Pe toate acestea le-a considerat ca fiind o expresie a activității inepuizabile a monadelor. Ce sunt aceste monade în sistemul teoretic al lui Leibniz ? O monadă este expresia elementelor ultime ale lucrurilor, reprezentări ideale ale obiectelor materiale și spirituale. Aceasta însă nu este o particulă sau un atom, ca parte a naturii sau ca substanță aflată în lumea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o teorie care și-a propus să explice fenomenele naturale și pe cele sufletești. Pe toate acestea le-a considerat ca fiind o expresie a activității inepuizabile a monadelor. Ce sunt aceste monade în sistemul teoretic al lui Leibniz ? O monadă este expresia elementelor ultime ale lucrurilor, reprezentări ideale ale obiectelor materiale și spirituale. Aceasta însă nu este o particulă sau un atom, ca parte a naturii sau ca substanță aflată în lumea înconjurătoare, ci o realitate existentă doar ca reflecție
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
expresia elementelor ultime ale lucrurilor, reprezentări ideale ale obiectelor materiale și spirituale. Aceasta însă nu este o particulă sau un atom, ca parte a naturii sau ca substanță aflată în lumea înconjurătoare, ci o realitate existentă doar ca reflecție. În monadă, în întreaga sa simplitate indivizibilă, își găsește originea orice gând. Monada este "Eu"-ul însuși, cu poziție centrală și manifestată prin cele mai diverse stări subiective, cu identitate individuală. În monadă, reflecția își dovedește suficiența, ca substanță spirituală de ființare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spirituale. Aceasta însă nu este o particulă sau un atom, ca parte a naturii sau ca substanță aflată în lumea înconjurătoare, ci o realitate existentă doar ca reflecție. În monadă, în întreaga sa simplitate indivizibilă, își găsește originea orice gând. Monada este "Eu"-ul însuși, cu poziție centrală și manifestată prin cele mai diverse stări subiective, cu identitate individuală. În monadă, reflecția își dovedește suficiența, ca substanță spirituală de ființare prin care noi înșine suntem și existăm. Un "Eu" introspectiv al
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
înconjurătoare, ci o realitate existentă doar ca reflecție. În monadă, în întreaga sa simplitate indivizibilă, își găsește originea orice gând. Monada este "Eu"-ul însuși, cu poziție centrală și manifestată prin cele mai diverse stări subiective, cu identitate individuală. În monadă, reflecția își dovedește suficiența, ca substanță spirituală de ființare prin care noi înșine suntem și existăm. Un "Eu" introspectiv al conștiinței asigură unitatea funcțională a monadelor, controlul și autocontrolul exercitat de aceasta se dobândește progresiv, fiind atins pe treptele superioare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
poziție centrală și manifestată prin cele mai diverse stări subiective, cu identitate individuală. În monadă, reflecția își dovedește suficiența, ca substanță spirituală de ființare prin care noi înșine suntem și existăm. Un "Eu" introspectiv al conștiinței asigură unitatea funcțională a monadelor, controlul și autocontrolul exercitat de aceasta se dobândește progresiv, fiind atins pe treptele superioare ale dezvoltării sociale. Monadele se clădesc după chipul sau pe modelul reflectării sufletești. Pentru a explica acest lucru, Leibniz a arătat că întreaga materie este înzestrată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
suficiența, ca substanță spirituală de ființare prin care noi înșine suntem și existăm. Un "Eu" introspectiv al conștiinței asigură unitatea funcțională a monadelor, controlul și autocontrolul exercitat de aceasta se dobândește progresiv, fiind atins pe treptele superioare ale dezvoltării sociale. Monadele se clădesc după chipul sau pe modelul reflectării sufletești. Pentru a explica acest lucru, Leibniz a arătat că întreaga materie este înzestrată cu suflare. Această animare a materiei este explicată prin intervenția unor factori nemateriali, fără nici o legătură cu natura
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Leibniz a arătat că întreaga materie este înzestrată cu suflare. Această animare a materiei este explicată prin intervenția unor factori nemateriali, fără nici o legătură cu natura și cu societatea. Această "suflare" are o dinamică a sa internă, dă sens manifestării monadelor, care au o geometrie a lor proprie, indivizibilă. Prin ele se explică forța internă a naturii, inclusiv manifestările sufletești, cele comportamentale. În acest din urmă caz, monadele reprezintă două fațete de nedespărțit ale activității psihice ca fenomen natural și ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu societatea. Această "suflare" are o dinamică a sa internă, dă sens manifestării monadelor, care au o geometrie a lor proprie, indivizibilă. Prin ele se explică forța internă a naturii, inclusiv manifestările sufletești, cele comportamentale. În acest din urmă caz, monadele reprezintă două fațete de nedespărțit ale activității psihice ca fenomen natural și ca activitate spirituală. Monadele sunt elemente constitutive ale lumii, în cel mai general sens al cuvântului, de percepție și de impuls al activității. Proprietatea principală a monadei rezultă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o geometrie a lor proprie, indivizibilă. Prin ele se explică forța internă a naturii, inclusiv manifestările sufletești, cele comportamentale. În acest din urmă caz, monadele reprezintă două fațete de nedespărțit ale activității psihice ca fenomen natural și ca activitate spirituală. Monadele sunt elemente constitutive ale lumii, în cel mai general sens al cuvântului, de percepție și de impuls al activității. Proprietatea principală a monadei rezultă din momentul luării unei decizii de a declanșa o acțiune. Aceasta diferă după cum acțiunea are ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
caz, monadele reprezintă două fațete de nedespărțit ale activității psihice ca fenomen natural și ca activitate spirituală. Monadele sunt elemente constitutive ale lumii, în cel mai general sens al cuvântului, de percepție și de impuls al activității. Proprietatea principală a monadei rezultă din momentul luării unei decizii de a declanșa o acțiune. Aceasta diferă după cum acțiunea are ca scop o activitate perceptivă sau una gândită. Adevărata ființare a monadelor este dată de o neîntreruptă dezvoltare a acțiunilor perceptive, de fapt, a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
al cuvântului, de percepție și de impuls al activității. Proprietatea principală a monadei rezultă din momentul luării unei decizii de a declanșa o acțiune. Aceasta diferă după cum acțiunea are ca scop o activitate perceptivă sau una gândită. Adevărata ființare a monadelor este dată de o neîntreruptă dezvoltare a acțiunilor perceptive, de fapt, a unor acțiuni pre-existente experienței psihice. În completarea acestora se înscriu cele proprii acțiunilor gândite. Ambele reprezintă elemente conceptuale distincte, care au avut o influență decisivă în constituirea ulterioară
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de fapt, a unor acțiuni pre-existente experienței psihice. În completarea acestora se înscriu cele proprii acțiunilor gândite. Ambele reprezintă elemente conceptuale distincte, care au avut o influență decisivă în constituirea ulterioară a psihologiei ca știință de sine stătătoare. Prin teoria monadelor, Leibniz a formulat ideea existenței unui psihic neconștient. În acord cu teoria sa este necesară o anulare decisivă a separației carteziene dintre conștiință și psihic. O face prin formularea noțiunii de psihic neconștient, fapt care a constituit o contribuție reținută
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
atâta nevoie fizica mecanică de atunci, aflată în plină dezvoltare și afirmare. Au avut loc descoperiri importante în matematică, fizică și alte domenii ale științelor naturii, care au avut o influență decisivă asupra lui Leibniz și asupra teoriei sale a monadelor. În producerea reflectării psihice, pentru Leibniz, a fost nevoie de formularea a "ceva" care să poată explica selecția elementelor care se integrează și se diferențiază ca să facă posibilă adunarea sau scăderea aritmetică. Această sarcină a fost conferită conștiinței, a cărei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cărei intervenție este diferită de cea care se produce în cazul "percepțiilor mici", care este posibil să se producă și pe planul reflectării inconștiente. Acestea fac posibilă explicarea dinamicii fenomenelor psihice după modelul cantităților mici infinite. În teoria sa despre monade, Leibniz a sesizat limitele mecanicismului epocii. A reușit acest lucru în considerațiile făcute asupra proprietăților principale și secundare ale lucrurilor reflectate. Prin contribuțiile sale, el a reușit să-și domine epoca și să "ilumineze" pe cele următoare. A făcut acest
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reflectat. În această soluție se găsește formulată ipoteza existenței unor izomorfisme de suport pentru ceea ce este reflectat. În acest fel, a fost formulat pentru prima dată principiul izomorfismului, deschizând prin aceasta o cale importantă spre psihologia modernă de astăzi. Lumea monadelor imaginată de Leibniz a fost una capabilă de organizare, de ordonare ierarhică a elementelor, disponibilă unei neîntrerupte perfecționări. Pe această scară ierarhică el a deosebit nivele distincte de organizare. Unul este propriu animalelor, care în viziunea lui au însă suflet
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
una nu strict dependentă, ci doar de ceea ce este reflectat perceptiv și conștient. Leibniz a mai reușit să formuleze teoretic problema cauzalității psihice proprii procesului de reflectare. În accepțiunea sa, el vorbește de existența diferitelor stări în care se află monadele la cele "dense", influențele externe nu pot pătrunde de legile de organizare ale acestora. Convingerea lui fermă a fost că aceste legi sunt diferite de cele care acționează în natură, dar că în lipsa cunoașterii lor nu putem spune că un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
însușirea a lor prefăcută, ca și cum acestea n-ar avea nevoie de intervenția activă a unor acțiuni pe măsură care să le pună în funcțiune. Leibniz a întâmpinat serioase dificultăți când a încercat să aducă la același numitor teoria sa a monadelor și viziunile sale despre natură, despre univers și cunoașterea acestora. Punctul cel mai vulnerabil al sistemului său l-a reprezentat problema psihofizicii. Aici, el considera ca fiind simple iluzii dependența acțiunilor psihice de intervenția experienței idee care a fost exact
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sociale rezultate, preotul se adresa esenței religioase a ființei umane, întru totul interesat de reașezarea acesteia în raport cu condițiile sociale schimbate. Secolul al XVIII-lea era marcat de controversa și disputele purtate cu argumentele empiriste ale lui Locke și respectiv cu monadele lui Leibniz. Științei psihologiei îi lipseau încă fundamentele cognitive. Empirismul avea un succes crescând, dar era pus serios în dificultate în fața argumentelor raționaliste ale matematicilor. În atenția filosofilor se afla același om concret, dar care era pus în fața adevărului matematic
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihologia să fi fost privată de autonomia sa ca știință. Soluția s-a considerat că se află în modul de organizare "izomorfică" a elementelor implicate. Conceptul de izomorfism la care se face referire în teoria gestaltistă își are originea în monada deja lansată de Leibniz, cu ajutorul căreia a fost deja stabilită o primă corelație dintre domeniul fizicii și cel al conștiinței. Gestaltiștii au postulat existența unui corespondent izomorfic fizic al structurilor reflectate, al celor ce stau la baza activității psihice, cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
anume adevăr, în acea perioadă, a devenit un nou mod de cugetare și de existență diferită decât cel în care orice act de gândire era acceptat ca un produs al divinității. Acolo, în cele reflectate, s-a descoperit existența unor monade, unor esențe ultime ale lucrurilor, fapt care a însemnat pasul cel mai important spre găsirea drumului către descoperirea și investigarea obiectivă a sinelui, a "eu"-lui individual. În concepția și gândirea oamenilor s-a născut un nou raționalism, care, în ceea ce privește
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cineva cânta acolo la orgă, am recunoscut sonatele lui Johann Sebastian Bach. Pe când le ascultam pe bancă, fără ca cineva să-mi ceară cineva un ban, am devenit alt om, semnificațiile decantate în acele sunete erau "altceva". Puteau să însemne oricând monadă, dualism cartezian, lucru în sine, transcendență etc. Sinele meu găsea în ele trăiri aparte, de care sufletul meu avea nevoie. A doua zi, acasă sau la serviciu, "eu"-l meu era altul, fruntea îmi era senină, eram acea persoană plină
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lucrurilor, în orice caz ca o practică pe care le-o impunem"444. Pe aceeași linie de interpretare, a intertextualității fundamentale, Daniela Rovența-Frumușani apreciază că "genurile și discursurile nu constituie complexe impermeabile unele în raport cu celelalte, că enunțurile nu sunt niciodată monade, ci ochiurile unui lanț dialogic continuu, că textele se interreflectă, intercitează, sunt pline de rapeluri, ecouri și prefigurări de varii orizonturi"445. Rod al obișnuinței jurnalistului de a face trimiteri frecvente la alte texte, dimensiunea intertextuală a publicisticii eminesciene devine
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de la situarea omului în separație față de natură la înțelegerea sa ca parte a universului, înțeles ca individ care se află prins într-o lume a interdependențelor. În termenii filosofiei lui Leibniz, omul încetează să mai fie conceput unilateral ca o monadă închisă în univers și sunt aduse în prim plan relațiile armonice dintre părțile unui întreg care, prin el însuși, își păstrează această armonie. În termenii lui Edgar Morin, considerăm că "Suntem așadar în fața unei științe de tip nou, îndreptată asupra
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]