2,765 matches
-
va folosi pe cel Gregorian astfel încât să coincidă cu Paștele Catolic. Cum însă unii ortodocși încă mai văd în îndreptarea calendarului o erezie, această soluție va lua foarte mult timp pentru a lămuri problemă. Legat de acest aspect, în rândul monahilor care activează în rândul Bisericii Ortodoxe Române există voci care spun că nu vor accepta niciodată trecerea la Calendarul Gregorian. Aceștia spun că ori se vor separă, ori vor cere caterisirea. 2. Fie Catolicismul, desi folosește calendarul Gregorian, va face
Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
-
data Paștelui după calendarul Iulian, pentru a coincide cu Paștele Ortodox. Această soluție pare puțin probabilă, din moment ce Papă Francisc, atunci când a mai vorbit de unificarea Bisericilor, a spus că „nu vrea să impună o anumita cerință”. De asemenea, în rândul monahilor care activează în rândul Bisericii Ortodoxe Române există voci care spun că nu vor accepta niciodată trecerea la Calendarul Gregorian. Aceștia spun că ori se vor separă sau vor cere caterisirea. dcnews.ro
Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
-
și care a fost distrus de către regimul comunist în anul 1958... Dorul de desăvârșire l-a determinat și i-a îndrumat pașii spre Sfântul Munte Athos unde s-a nevoit din anul 1976, făcând parte din a doua generație de monahi trimisă de către Patriarhia Română cu scopul de a revigora viața monahală din Schitul Românesc Prodromu... Apreciat și iubit, deopotrivă, atât în Grecia cât și în România Părintele Petroniu Tănase a condus până la sfârșitul vieții sale pământești, schitul nostru românesc și
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
și vor crește și ei, așa cum am crescut și noi, vor zâmbi și ei așa cum am zâmbit și noi, vor (de)săvârși mereu noi și folositoare fapte și astfel, societatea creștină ori încreștinată va avea în viitor familii credincioase și monahi adevărați; rugându-ne ca toate să se întâmple cu voia lui Dumnezeu și cu nădejdea că vor fi spre mântuire!... În altă ordine de idei, referindu-ne puțin la rolul, rostul și statutul tânărului creștin ortodox în lumea de astăzi
ASCOR – Filiala Oradea, la douăzeci de ani de existenţă [Corola-blog/BlogPost/93045_a_94337]
-
și asupra organizațiilor și simbolurilor cu caracter legionar, fiind de asemenea prohibită „promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război“. „Legea nu face diferența între dictatorul Hitler și părintele Dumitru Stăniloae!” Monahii de la mănăstirea Petru Vodă susțin că legea a fost votată „ca în vremurile de glorie ale P.C.R.” și că forma care a ajuns pe masa președintelui, spre promulgare, nu face diferență între criminali și martirii închisorilor comuniste. „PL-x nr. 193
Cãlugãrii lui Iustin Pârvu, cu jalba la preşedintele Iohannis: „Un acatist cãtre pãrintele Arsenie Boca va costa 5 ani de închisoare“ [Corola-blog/BlogPost/93335_a_94627]
-
pătimit și au fost uciși pentru că credeau în Dumnezeu, iar nu pentru că ar fi săvârșit vreo crimă; sunt documentate până astăzi mai mult de 500.000 de morți în temnițele comuniste!”. De asemenea, poporul român, ca întreg este considerat de monahi calomniat de această lege „deoarece nu există familie în România care să nu fi suferit cel puțin o pierdere de viață, de avere sau de demnitate în perioada respectivă”. „Firește că nimeni nu apără criminalii adevărați, și e bine ca
Cãlugãrii lui Iustin Pârvu, cu jalba la preşedintele Iohannis: „Un acatist cãtre pãrintele Arsenie Boca va costa 5 ani de închisoare“ [Corola-blog/BlogPost/93335_a_94627]
-
de la Baia Sprie. „Mănăstirea noastră este închinată Sfinților români de către unul dintre aceștia și în numele lor cerem să nu li se întineze memoria prin nici un fel de act mincinos sau partizan”, arată călugării în scrisoare. Și Arsenie Boca, pe care monahii îl invocă în scrisoarea deschisă, a avut de suferit de pe urma participării active la mișcarea legionară. Părintele Arsenie a fost arestat pentru prima oară la Râmnicu Vâlcea pe 17 iulie 1945, dus la București și eliberat pe 30 iulie 1945, în urma
Cãlugãrii lui Iustin Pârvu, cu jalba la preşedintele Iohannis: „Un acatist cãtre pãrintele Arsenie Boca va costa 5 ani de închisoare“ [Corola-blog/BlogPost/93335_a_94627]
-
Coperta primă a nr. 101/noiembrie 2015 al revistei ,,Lumea Monahilor”, supratitrată ,,De la literă la Duh”, m-a frapat prin fotografia - în linii severe, dar având o tainică vibrație și un ritm interior (nu cromatic) de icoană bizantină - de pe al cărei ,,soclu” mă străfulgera, sec, o știre șocantă: ,,In memoriam Vasile
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
se aducă vreo atingere, oricât de mică (fie și numai în planul discuțiilor, ipotezelor, sugestiilor), odorului de neprețuit ce traversase patru secole de istorie tumultuoasă și pe care îl avea în grijire: Biserica Sfintei Mânăstiri de aici. Frunzărind revista ,,Lumea monahilor” - condusă inspirat de Răzvan Bucuroiu și de Cristian Curte -, aveam să constat că grupajul cel mai semnificativ, pe deplin meritat, este dedicat regretatului Vasile Prescure: 12 pagini din 62, format A5. Cele două evocări - semnate de Arhimandrit Ioachim Pârvulescu, Stareț
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
Craiovei (din 2009), respectiv, de George Crăsnean - sunt însoțite de șapte fotografii-document și de o Cronologie, binevenite întrutotul. Ne luăm îngăduința de a spicui, mai întâi, din evocarea ,,Părintele profesor și Arhimandrit Vasile Prescure - un munte de moralitate”, scrisă de monahul Ioachim Pârvulescu. Născut la 11 octombrie 1927 (în satul Boholț, comuna Beclean, județul Brașov - în Țara Făgărașului), Vasile Prescure urmează cursurile primare în cătunul natal (1935-1942), deprinde tainele muzicii psaltice la Școala de cântăreți bisericești din Sibiu (1943-1946), promovează două
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
mai cu seamă după discuția pe care a avut-o, la vârsta de numai 16 ani, cu Părintele Arsenie Boca. Decretul 410 din 1959, care a dat afară călugării din mânăstiri, l-a oprit, o vreme destul de îndelungată, să devină monah (deși el, în lume fiind, ducea o viață ascetică, de călugăr). S-a resemnat până la 54 de ani, dar s-a mai nevoit încă 34 de ani în monahism, după aceea”. După ce trece în revistă o suită de detalii din
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
de spațiu, nu le mai amintim. Nu avem, însă, cum să refuzăm cititorilor revistei noastre plăcerea de a savura câteva pasaje din finalul măiastrei evocări scrise de Exarhul Arhiepiscopiei Craiovei, Ioachim Pârvulescu, și publicate în atât de româneasca revistă ,,Lumea monahilor”: ,,Părintele profesor Arhimandrit Vasile Prescure a fost o personalitate extraordinar de verticală, foarte corectă, dreaptă, tranșantă, ireproșabilă, care nu a știut ce este acela compromisul - indiferent de natura sa. A fost un om de o moralitate exemplară - aș zice că
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
să , ba chiar nici despre Dumnezeu să nu grăiască multe, ca nu cumva să greșească în cele rostite. .”. Deși mărturisirea pe care i-a făcut-o Părintele Vasile Prescure, acum trei ani, autorului celei de-a doua evocări din ,,Lumea monahilor”, George Crasnean, este plină de sevă, ca și scrisoarea pe care acesta a primit-o, în august 2012, de la cel de curând adormit întru Domnul -, facem un salt tocmai la penultimul paragraf, citând mărturisirea celui care ,,i-a înfipt crucea
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
cel mai înflăcărat apărător al Bisericei Neamului și cel mai aprig apărător al naționalismului”; el considera că unirea provinciilor istorice ar asigura alungarea vrajbei dintre frați, întărirea neamului și a Ortodoxiei Românești supusă la acea vreme prozelitismului ”papistașilor” și abuzurilor monahilor greci, care aveau pe mână toate averile Bisericii Ortodoxe Române. Din această perspectivă, Melchisedec - ”bunul patriot” - a ajutat fără să ezite înfăptuirea Unirii de la 24 ianuarie 1859. Nu s-a oprit aici. Se spune că ”fără știrea Chiriarhului”, cel puțin
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
cu „Testament”, „La un an de la adormire” și „Bibliografie - Gheorghe Calciu-Dumitreasa”. Cartea mai este completată la urmă și cu câteva fotografii, ce reflectă unele secvențe și evenimente din viața Părintelui. Lucrarea, deci, cuprinde mai întâi, înregistrarea unui interviu pe care Monahul Moise de la Mănăstirea Oașa i-l luase Părintelui Gheorghe Calciu cu patru ani și ceva în urmă, pe parcursul a trei zile de împreună-călătorie prin țară. Iar ostenitorii, mai bine spus ostenitoarele Mănăstirii Diaconești - Bacău, care au compus și structurat cartea
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
Teologic din București. Le redăm ca atare în partea a doua a cărții, ca o completare la informațiile cuprinse în interviu. Tot aici am inclus extrasele din dosarul de urmărire al Părintelui Calciu de la CNSAS, extrase, selectate și adnotate de Monahul Moise. Precizăm că scopul nostru a fost să întregim, prin aceste informații, anumite aspecte din viața și activitatea Părintelui Gheorghe Calciu, arătând că drumul Părintelui spre Împărăție a urmat calea pe care Domnul Însuși a avut-o: Părintele Calciu Dumitreasa
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
Sa. Amin”; apoi către Părintele Arhimandrit Iustin Pârvu și Mănăstirea Diaconești, ultimele trei netipărite până acum, precum și câteva însemnări făcute de cei apropiați, la un an de la adormire”, cum ar fi: preoții Iustin Pârvu, Amfilohie Brânză, Adrian Beldianu, Nicolae Tănase, Monahul Filotheu, apoi domnii Demostene Andronescu, Erast Călinescu, Lucian Popescu. Așadar, această carte - ce are câte un citat scripturistic drept motto la începutul fiecărei părți - ne oferă nouă, celor obișnuiți cu o viață comodă, prilejul de a medita la jertfă, la
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
în care libertatea este confundată cu anarhia. - Despre Părintele Arhim. Cleopa Ilie voi vorbi, evocându-l, în câteva umile, simple și sărace dar sincere cuvinte, fiindcă mari bucurii ne dăruiește Dumnezeu, cum este și aceea a întâlnirii unor oameni și monahi minunați, peste care Dumnezeu a revărsat multe din darurile Sale. Eu, personal, chiar dacă am rămas departe de înălțimea trăirii lor, îmi aduc mereu aminte de râvna și iubirea fără margini a Părinților Paisie Olaru și Cleopa Ilie de la Mănăstirea nemțeană
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
sihastru de la cumpăna mileniilor. Părintele Cleopa a fost unul dintre marii slujitori ai Bi¬sericii Mântuitorului Iisus Hristos. Cunos¬cut, apreciat, iubit, res¬pectat și pomenit, Arhimandri¬tul Cleopa Ilie a schimbat istoria unei mănăstiri, înscriindu-și numele în șirul monahilor ro¬mâni care au dăruit lui Iisus Hristos întreagă viața lor!... 5. - Cât de mult a însemnat din perspectiva dumneavoastră Rugul Aprins ca factor de rezistență în lupta împotriva opresiunii comuniste din România? - Mișcarea „Rugul Aprins“ de la Mănăstirea Antim, comunitate
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
Râmnicu-Vâlcea), continuă cu filologul și scriitorul Nelu Barbu (născut la 1 februarie 2014 în comuna Căldăraru, județul Argeș), cineastul Corneliu Medvedov (născut la 17 februarie 1954 în Râmnicu-Vâlcea), medicul scriitor Nicolae Radu (născut la 25 februarie 1934 în comuna Galicea), monahul cărturar Chesarie Gheorghescu (născut la 12 martie 1929 în comuna Oșești, județul Vaslui), istoricul Elena Georgescu (născută la 17 martie 1939 la Râmnicu-Vâlcea), filologul și scriitorul George Anca (născut la 12 aprilie 1944 în comuna Budești), actorul, regizorul și profesorul
VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
-
Sibiu, județul Sibiu), filologul și scriitorul Viorel Dianu (născut la 16 iunie 1944 în comuna Stoilești), istoricul George Rotaru (născut la 16 iunie 1949 în comuna Dănicei), filologul și scriitorul Petru Pistol (născut la 23 iunie 1944 în comuna Scundu), monahul cărturar Veniamin Micle (născut la 7 iulie 1939 în comuna Șișești, județul Maramureș), preotul scriitor Leon Dură (născut la 9 iulie 1959 în comuna Dăești), scriitoarea Titina Nica-Țene (născută la 10 iulie 1944 în comuna Șușani), preotul scriitor Virgil Oprescu-Runceanu
VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
-
chip de înger: A iubit Biserică, Rugăciunea, Sfântă Liturghie după ce a fost hirotonit a slujit timp de trei ani neîntrerupt și după aceea iubirea și bucuria cea mai mare era slujirea Sfintei Liturghii și la Sfanțul Maslu. A fost duhovnicul monahilor și monahiilor de la mânăstirile: Rohia, Rohiița, Lăpușul Românesc, Cășiel, Habra, Breaza, etc. a sutelor de preoți și a credincioșilor din toată țara, dar mai ales a Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Iustinian, care s-a mărturisit la Preacuvioșia să în urmă cu
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
cînd În cînd niște fete arătoase. Auziți, cum s-a propășit lumea. Nu știu cum face, că băiatul e pipernicit, Însă poate că le prostește cu cîte-un „Tatăl nostru“. Cum are camera de lîngă mine, eu aud totul, iar judecînd după ce pot asculta, monahul trebuie să fie un artist. Ce nu face o uniformă... Dumitale cum Îți plac femeile, Daniel? Adevăru-i că nu mă prea pricep la femei. — De priceput nu se pricepe nimeni, nici Freud, nici ele Însele, Însă asta e ca electricitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
din piatră, descoperi cu stupoare că Brandan se făcuse nevăzut. În văzduh Încă mai persista ecoul unor pași grăbiți, a căror origine nu izbutea să o identifice. Nedumerit, Dante se uită În jur, căutând o explicație, dar era sigur că monahul nu dispăruse pe singura cale vizibilă, ușa din dreptul altarului. Pe fundalul absidei fusese ridicată o schelărie Îngustă, care ajungea aproape de ferestrele de sus. Două dintre acestea fuseseră Închise cu vitralii policrome, În timp ce a treia era Încă descoperită. Probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pe care Îl mai auzise. Glasul Fecioarei din Antiohia. Se Întoarse brusc, cu inima cât un purice din pricina emoției. Dar nu era nimeni care să Îl implore. Fremătând de mânie, Își dădu seama că fusese indus În eroare și că monahul ventriloc Îl păcălise. O umbră Îi străbătu câmpul vizual și o lovitură puternică după ceafă Îl nărui. O străfulgerare Îi explodă În cap, ca și când ar fi fost lovit de trăsnet, În timp ce vertijul punea din nou stăpânire pe el. Lăsă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]