465 matches
-
gândirii științifice, cu importante aplicații tehnice. Bizanțul a fost, din punctul de vedere al realizărilor exterioare, un etalon rivalizat de multe alte culturi și civilizații de-a lungul timpului. O relectură a disputelor dintre partida umaniștilor (e.g., Teodor Metochites) și monahii isihaști din secolul al XIV-lea ar putea stabili în ce măsură avocații teologiei mistice (Grigorie Palamas, în special) nu pretindeau din partea savanților (Nichifor Gregoras, Varlaam Calabrezul etc.) altceva decât limitarea pretențiilor metafizice exprimate de cunoașterea matematică. Suprimarea facultăților gândirii discursive n-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
există deci cu adevărat problema „intelectualismului” lui Evagrie, atunci ea îl privește și pe Antonie cel Mare. A condamnat oare Biserica în anul 553, la Sinodul de la Constantinopol, o doctrină hristologică eretică sau mai degrabă o atitudine generală remarcată printre monahii din bazinul Mediteranei? C. Bădiliță sugerează aici că tensiunea între „tabăra clericală” și „intelectuali” este constantă de-a lungul istoriei Bisericii 1. Evagrie s-ar afla, desigur, de partea „intelectualilor”. Pentru alți cercetători ai fenomenului monastic creștin din primele secole
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Trebuie spus apoi că naționalismul egiptean s-a manifestat în mod accentuat mai cu seamă în secolul al V-lea d.Hr., în contextul acutizării polemicilor hristologice între Alexandria și Constantinopol. Ceea ce definește lumea deșertului nu este un contrast între monahii copți și monahii „eleniști” sau romani, ci tensiunea dintre universul urban (e.g., Alexandria) și legile pustiei. Instrumentalizarea ideologică a monahismului este un fenomen care nu poate fi atribuit pentru întâia oară decât episcopului Teofil, papă al Alexandriei (385-412), la un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
că naționalismul egiptean s-a manifestat în mod accentuat mai cu seamă în secolul al V-lea d.Hr., în contextul acutizării polemicilor hristologice între Alexandria și Constantinopol. Ceea ce definește lumea deșertului nu este un contrast între monahii copți și monahii „eleniști” sau romani, ci tensiunea dintre universul urban (e.g., Alexandria) și legile pustiei. Instrumentalizarea ideologică a monahismului este un fenomen care nu poate fi atribuit pentru întâia oară decât episcopului Teofil, papă al Alexandriei (385-412), la un moment mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
crize origeniste (la sărbătoarea Paștilor din anul 399). Evagrie a continuat să fie citit, comentat și colecționat atât înainte, cât și după condamnarea speculațiilor sale cosmologice la al cincilea Sinod Ecumenic din anul 533. Numai pentru că a fost prețuit de către monahii sau clericii luminați ai Bisericii, scrierile evagriene s-au păstrat în numeroase biblioteci ecleziastice, pentru ca, în sfârșit, erudiții moderni - între care nu puțini călugări - să ajungă să le editeze și să le traducă pentru marele public. Firește, pentru recuperarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care cad din mâna lui Dumnezeu. Ce l-ar putea despărți pe Făcător de istoria plăsmuirilor sale? Privind creația în palma Creatorului, monahul vede veșmântul de lumină al începuturilor, când toată făptura cânta bucuria odihnei întru pacea Domnului. Monahii și monahiile participă la liturghia cosmică a îngerilor. Hrana lor permanentă este Cuvântul lui Dumnezeu. Desfătarea în rostirea numelui lui Iisus se prelungește în bucuria nepieritoare de a mulțumi pentru darul necuprins al vieții. Aflat în starea de contemplație naturală, monahul face
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de redacție importante) sunt traduse în engleză, întrucât prin intermediul revistei se încearcă o promovare a valorilor artistice naționale. Alți colaboratori: Valeriu Anania, Vasile Cândea, D. Micu, Ana Blandiana, Costin Dacus Florescu, Constanța A. Iliescu, Ion On. Conciu, Mihai B. Dumitrescu, monahia Olga Gologan, Doris Plantus, Ioan Sylvia Păcurari, Liliana Najeran, Cella Delavrancea, Lidia Stăniloae, Vasile Voinițchi, Olguța Caia, Ioasaf Popa. Alte domenii decât cele literare sunt ilustrate de Antonie Plămădeală, Anna Hilton, Monica Cheryl Trepanier, Paulin Popescu, Sofian Boghiu, arhiepiscopul Adrian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
împărați originari din Armenia și Siria, prin tra‑ diție predispuși spre iconoclasm; în plus creștea și influența militară a islamu‑ lui a cărui religie tindea spre o artă pur decorativă, ornamentală. Mănăsti rile au fost în mare parte închise și monahiile au fost obiectul unei persecuții crude; s‑a ajuns să se taie mâinile acelora care aveau curajul de a picta icoane având asemănări și înfățișări umane. Iconoclaștii erau de fapt cei de la curtea imperială, armata și o parte din cler
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a ajuns să se taie mâinile acelora care aveau curajul de a picta icoane având asemănări și înfățișări umane. Iconoclaștii erau de fapt cei de la curtea imperială, armata și o parte din cler mai apropiată împăratului; în favoarea picturii religioase erau monahii, clerul minor, și marea parte a poporului. Iconoclaștii doreau să purifice cultul de fetișism,iar divinitatea să‑și con‑ serve spiritualitatea sa. Pictând pe Cristos spuneau: arătăm doar natura sa umană dat fiind că cea divină nu se poate reprezenta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sever; ochiul e fixat spre ceea ce privește, iar faptele cotidiene, scenele familiale, viața do‑ mestică, interiorul caselor, orașele, satele, peisajele, florile, copacii și tufișu‑ rile apar rar și cu o funcție simbolistică. Pe marginea icoanelor era permisă schema decorativă a monahiei, care deseori prezenta o viziune ideală a lumii, nu omul real, ci ideal după cum ar‑ tistul și‑l imagina. Mai mult, icoana făcea parte din liturgie și era obiect de 98 C. de lotto, o.c., 8. CaP. i. arTa
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
suspiciuni în rândul unor călugări din vremea sa, axați mai mult pe praxis decât pe theoria, și astfel scrierile Sfântului Simeon fiind uitate timp de trei secole, Pronia divină a rânduit ca ele să fie redescoperite, prețuite și valorificate de monahii athoniți din secolul al XIV-lea și de cei din timpul renașterii filocalice de la finele secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Ca teolog, Sfântul Simeon se articulează în mod organic în tradiția Sfinților Părinți pe care
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
vigilența lor este mai mare decât îndemânarea mea. „Hei, domnu’, domnu’, ce faceți aici ?” Cunoșteam deja faptul că este dificil să fotografiezi o călugăriță (nu să o și filmezi cu o cameră profesională, în stilul alert al televiziunilor comerciale, când monahii în marea lor majoritate devin mai pioși și mai „cucernici” decât de obicei, trebuie să-și confirme statutul în fața ochiului de sticlă), dar aici este vorba de cu totul altceva. Teamă de ce ? Oricum, rețetele financiare ale pelerinajelor constituie unul dintre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de acolo. Dar prima impresie, de mare de flori, alb-albastră, înghețată, a rămas. Ca să facă să treacă timpul mai repede, persoanele din jurul meu angajate în rând citesc cu voce tare, cu o nuanță de uimire în glas, numele persoanelor decedate (monahiilor) din micul cimitir : Antuza Monahia, Ambrozia Monahia, Heruvima Monahia, Achilina 1. Referitor la fenomenul ritual în genere, Ioan P. Culianu aduce în discuție faptul că „indivizii experimentează puterea, adică transcenderea normelor, servindu-se de riturile compensatorii de care dispune o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de mare de flori, alb-albastră, înghețată, a rămas. Ca să facă să treacă timpul mai repede, persoanele din jurul meu angajate în rând citesc cu voce tare, cu o nuanță de uimire în glas, numele persoanelor decedate (monahiilor) din micul cimitir : Antuza Monahia, Ambrozia Monahia, Heruvima Monahia, Achilina 1. Referitor la fenomenul ritual în genere, Ioan P. Culianu aduce în discuție faptul că „indivizii experimentează puterea, adică transcenderea normelor, servindu-se de riturile compensatorii de care dispune o cultură, pentru a se apăra
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de flori, alb-albastră, înghețată, a rămas. Ca să facă să treacă timpul mai repede, persoanele din jurul meu angajate în rând citesc cu voce tare, cu o nuanță de uimire în glas, numele persoanelor decedate (monahiilor) din micul cimitir : Antuza Monahia, Ambrozia Monahia, Heruvima Monahia, Achilina 1. Referitor la fenomenul ritual în genere, Ioan P. Culianu aduce în discuție faptul că „indivizii experimentează puterea, adică transcenderea normelor, servindu-se de riturile compensatorii de care dispune o cultură, pentru a se apăra de o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
alb-albastră, înghețată, a rămas. Ca să facă să treacă timpul mai repede, persoanele din jurul meu angajate în rând citesc cu voce tare, cu o nuanță de uimire în glas, numele persoanelor decedate (monahiilor) din micul cimitir : Antuza Monahia, Ambrozia Monahia, Heruvima Monahia, Achilina 1. Referitor la fenomenul ritual în genere, Ioan P. Culianu aduce în discuție faptul că „indivizii experimentează puterea, adică transcenderea normelor, servindu-se de riturile compensatorii de care dispune o cultură, pentru a se apăra de o descărcare prea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o descărcare prea bruscă a tensiunilor provocate de acumularea refulărilor”. „Puterea” astfel dobândită este în cele mai multe cazuri iluzorie, mai afirmă Culianu, deoarece sistemul cultural însuși pune la punct un angrenaj perfecționat de autoreglare a întregii culturi spirituale (Culianu, 2005 : 194). Monahia, Trifilia Monahia... Ordinea în jurul crucii Părintelui Arsenie Boca este asigurată de două măicuțe din mănăstire, plus alte surori, toate-n negru sever. Se vorbește în șoaptă, atent, chiar și atunci când ni se spune să stăm „grupați câte doi” și „lumânările
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prea bruscă a tensiunilor provocate de acumularea refulărilor”. „Puterea” astfel dobândită este în cele mai multe cazuri iluzorie, mai afirmă Culianu, deoarece sistemul cultural însuși pune la punct un angrenaj perfecționat de autoreglare a întregii culturi spirituale (Culianu, 2005 : 194). Monahia, Trifilia Monahia... Ordinea în jurul crucii Părintelui Arsenie Boca este asigurată de două măicuțe din mănăstire, plus alte surori, toate-n negru sever. Se vorbește în șoaptă, atent, chiar și atunci când ni se spune să stăm „grupați câte doi” și „lumânările și candelele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
același timp se formau sub ochii Episcopului în bunele obiceiuri și în funcțiile slujirii lor". Discurs asupra Istoriei Ecleziastice din Anul DC pînă în anul MC. 76 "Cea mai mare parte a școlilor consta în mănăstiri, iar în catedrale oficiau monahii în unele țări, cum ar fi în Anglia și Germania. Canonicii, al căror ordin a fost înființat la jumătatea secolului al VIII-lea după regula Sf. Chrodegang, duceau o viață aproape de mănăstire și casele lor se numeau, așadar, mănăstiri. Eu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
omule. Mai degrabă poate fi vorba despre fiica voievodului Mircea Ciobanul, din Tara Românească. - Nu este sigură nici informația din pomelnicul mănăstirii, întocmit pe la 1894 de preotul Dârțu, care spune că prima stareță a mănăstirii Socola ar fi fost Magdalina monahia. Poate...Se știe însă că, pe la 1671, dintre călugărițele Socolei zece erau „dascale”. Adică învățătoare. Printre acestea erau: Marina, Avramia, Lichirie, Mălana și Mitrofana. - Aceste măicuțe nu erau „dascale” numai cu numele. Ele au adus lumina învățăturii atât pentru viețuitoarele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
al Poltavei, era deja a treia generație de preoți în familie (după Simeon și LucaVelicikovski, străbunicul și bunicul după tată ai lui Petru), în timp ce mama sa, Irina, coborâtoare din familia de evrei botezați Mandenko, se călugărește spre apusul vieții, devenind monahia Iuliana. La vârsta de doar patru ani, Petru își pierde tatăl, rămânând, împreună cu frații săi, în grija mamei și a fratelui mai mare, Ioan Velicikovski, el însuși preot în aceeași catedrală a Adormirii Maicii Domnului din Poltava, unde slujiseră înainte
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
respiră religiozitate și dreaptă-credință. Orașul natal este Poltava și este numit a fi „prea slăvitul oraș malorusian”, părinții sunt „evlavioși și ortodocși”, despre tată, Ioan, aflăm că era protopop al Poltavei, iar despre mamă, Irina, că avea să devină ulterior, monahie. Scriitorul Paisie îl plasează pe copilul Petru, al familiei Velicikovski, întrun mediu în care lucrurile sunt atât de limpezi, încât fiecare membru al familiei și orașul însuși, pot fi identificate în mod legitimativ, printr-un adjectiv unic, ales ca termen
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
să i-o aducă intrarea singurului său fiu supraviețuitor în monahism, revine la dorința de a trăi, pășind însă în aceeași lume în care s-a refugiat și fiul său, în lumea monahală și devenind din văduva de preot, Irina, monahia Iuliana. Într-adevăr mama sa intrase între timp în mănăstirea Sfântului Acoperământ de lângă satul Ladyna, astăzi cartier al orașului Poltava, unde se aflau deja călugărite la acea dată, sora sa, monahia Agapia, și mama sa, deci mătușa și bunica lui
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
lumea monahală și devenind din văduva de preot, Irina, monahia Iuliana. Într-adevăr mama sa intrase între timp în mănăstirea Sfântului Acoperământ de lângă satul Ladyna, astăzi cartier al orașului Poltava, unde se aflau deja călugărite la acea dată, sora sa, monahia Agapia, și mama sa, deci mătușa și bunica lui Paisie. Această povestire apare în text prin graiul cumnatei, prin redarea vorbirii directe așadar, și este străbătută de același ton liric și fior de sensibilitate care au caracterizat și scena despărțirii
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
1949, existau 206 mănăstiri și schituri ortodoxe cu 5 564 călugări și călugărițe, frați și surori. Majoritatea așezămintelor erau situate În zona de munte și erau greu de supravegheat. Acest fapt Îngrijora autoritățile deoarece erau descoperite legături Între monahi și monahii, pe de o parte, și “elemente subversive” pe de altă parte: “[...] Având În vedere că: schiturile și mănăstirile În genere sunt subpopulate, având un mare disponibil de camere; schiturile izolate au câte 2-5 călugări, care În practică nu pot fi
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]