465 matches
-
omule. Mai degrabă poate fi vorba despre fiica voievodului Mircea Ciobanul, din Tara Românească. - Nu este sigură nici informația din pomelnicul mănăstirii, întocmit pe la 1894 de preotul Dârțu, care spune că prima stareță a mănăstirii Socola ar fi fost Magdalina monahia. Poate...Se știe însă că, pe la 1671, dintre călugărițele Socolei zece erau „dascale”. Adică învățătoare. Printre acestea erau: Marina, Avramia, Lichirie, Mălana și Mitrofana. - Aceste măicuțe nu erau „dascale” numai cu numele. Ele au adus lumina învățăturii atât pentru viețuitoarele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
2. Aspirații Dan Lucinescu Descriere: Analiză a aspirațiilor și a naturii acestora, prin studiul evoluției sufletului uman încă din copilărie, prin pictura Părintelui Arsenie Boca, prin aspirațiile către divinitate, prin monahismul atât de frumos reprezentat de părintele Cleopa și de monahii cu studii universitare de la Mănăstirea Putna. „Noțiunea de aspirații este complexă, cu un conținut bogat și cu o sferă mare a conținutului. Dacă marile aspirații nu pot fi atinse, oamenii încearcă măcar să-l simtă pe Dumnezeu mai aproape de ei, escaladând
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
ce este astăzi cu numele "Schitul Agafton". Sfânta masă a acestei biserici este făcută din trunchiul (tulpina) acestui mare stejar, unde stătuse odinioară monahul Agafton 34. Aflăm din aceeași sursă cum a ajuns Agaftonul schit de maici: prin anul 1814 monahiile Pisoschi, venind de la Schitul Orășeni, comuna Cristești, Botoșani, la acest schit au făcut ca monahii (călugării) să părăsească schitul și astfel s-a întemeiat și s-a populat acest schit cu maici, zidindu-se și biserica mare din deal cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
toate aceste țări (cu excepția Elveției și Ungariei 89) fac parte din Comunitatea Europeană 90. Astăzi există în lume în jur de 440 de mănăstiri benedictine în care viețuiesc cam 10000 de monahi și 800 de mănăstiri feminine cu 20000 de monahii. Vinul și aspectul religios sunt strâns legate în spiritul așa-numiților "truditori ai viilor"91, așa cum o arată și devoțiunea lor față de toți sfinții podgoreni. În creștinismul medieval, toate breslele își alegeau un sfânt patron însărcinat cu protejarea lor. În timp ce
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vigilența lor este mai mare decât îndemânarea mea. „Hei, domnu’, domnu’, ce faceți aici ?” Cunoșteam deja faptul că este dificil să fotografiezi o călugăriță (nu să o și filmezi cu o cameră profesională, în stilul alert al televiziunilor comerciale, când monahii în marea lor majoritate devin mai pioși și mai „cucernici” decât de obicei, trebuie să-și confirme statutul în fața ochiului de sticlă), dar aici este vorba de cu totul altceva. Teamă de ce ? Oricum, rețetele financiare ale pelerinajelor constituie unul dintre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de acolo. Dar prima impresie, de mare de flori, alb-albastră, înghețată, a rămas. Ca să facă să treacă timpul mai repede, persoanele din jurul meu angajate în rând citesc cu voce tare, cu o nuanță de uimire în glas, numele persoanelor decedate (monahiilor) din micul cimitir : Antuza Monahia, Ambrozia Monahia, Heruvima Monahia, Achilina 1. Referitor la fenomenul ritual în genere, Ioan P. Culianu aduce în discuție faptul că „indivizii experimentează puterea, adică transcenderea normelor, servindu-se de riturile compensatorii de care dispune o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de mare de flori, alb-albastră, înghețată, a rămas. Ca să facă să treacă timpul mai repede, persoanele din jurul meu angajate în rând citesc cu voce tare, cu o nuanță de uimire în glas, numele persoanelor decedate (monahiilor) din micul cimitir : Antuza Monahia, Ambrozia Monahia, Heruvima Monahia, Achilina 1. Referitor la fenomenul ritual în genere, Ioan P. Culianu aduce în discuție faptul că „indivizii experimentează puterea, adică transcenderea normelor, servindu-se de riturile compensatorii de care dispune o cultură, pentru a se apăra
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de flori, alb-albastră, înghețată, a rămas. Ca să facă să treacă timpul mai repede, persoanele din jurul meu angajate în rând citesc cu voce tare, cu o nuanță de uimire în glas, numele persoanelor decedate (monahiilor) din micul cimitir : Antuza Monahia, Ambrozia Monahia, Heruvima Monahia, Achilina 1. Referitor la fenomenul ritual în genere, Ioan P. Culianu aduce în discuție faptul că „indivizii experimentează puterea, adică transcenderea normelor, servindu-se de riturile compensatorii de care dispune o cultură, pentru a se apăra de o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
alb-albastră, înghețată, a rămas. Ca să facă să treacă timpul mai repede, persoanele din jurul meu angajate în rând citesc cu voce tare, cu o nuanță de uimire în glas, numele persoanelor decedate (monahiilor) din micul cimitir : Antuza Monahia, Ambrozia Monahia, Heruvima Monahia, Achilina 1. Referitor la fenomenul ritual în genere, Ioan P. Culianu aduce în discuție faptul că „indivizii experimentează puterea, adică transcenderea normelor, servindu-se de riturile compensatorii de care dispune o cultură, pentru a se apăra de o descărcare prea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o descărcare prea bruscă a tensiunilor provocate de acumularea refulărilor”. „Puterea” astfel dobândită este în cele mai multe cazuri iluzorie, mai afirmă Culianu, deoarece sistemul cultural însuși pune la punct un angrenaj perfecționat de autoreglare a întregii culturi spirituale (Culianu, 2005 : 194). Monahia, Trifilia Monahia... Ordinea în jurul crucii Părintelui Arsenie Boca este asigurată de două măicuțe din mănăstire, plus alte surori, toate-n negru sever. Se vorbește în șoaptă, atent, chiar și atunci când ni se spune să stăm „grupați câte doi” și „lumânările
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prea bruscă a tensiunilor provocate de acumularea refulărilor”. „Puterea” astfel dobândită este în cele mai multe cazuri iluzorie, mai afirmă Culianu, deoarece sistemul cultural însuși pune la punct un angrenaj perfecționat de autoreglare a întregii culturi spirituale (Culianu, 2005 : 194). Monahia, Trifilia Monahia... Ordinea în jurul crucii Părintelui Arsenie Boca este asigurată de două măicuțe din mănăstire, plus alte surori, toate-n negru sever. Se vorbește în șoaptă, atent, chiar și atunci când ni se spune să stăm „grupați câte doi” și „lumânările și candelele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu scop lucrativ, precum și acelea care utilizează mijloace de transport în exploatările lor. Articolul 3 Sînt scutiți de prestația în natură, atît cu brațele cat și cu mijloacele de transport: invalizii de război, văduvele de război, ajutorii de primari sătești; monahii de orice riț; infirmii incapabili de muncă; membrii Corpului diplomatic și consular, străin; străinii veniți în țară, în misiune diplomatică sau militară, străinii, cetățeni ai Statelor cu care România a încheiat convențiuni de stabilire sau alte acorduri, cuprinzînd clauză națiunii
LEGE nr. 170 din 28 martie 1944 privind organizarea şi executarea prestaţiei în natura pentru drumuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128926_a_130255]
-
Oanele, preot-calugar, starețul Mănăstirii Sihăstria, comuna Vânători Neamț, județul Neamț; - Anghel (Arsenie) V. Papacioc, preot-monah, starețul Mănăstirii Sfântă Maria, orașul Techirghiol, județul Constantă; - Teofil Ioan I. Paraian, preot-paroh, arhimandrit, Mănăstirea Brâncoveanu, sătul Sâmbătă de Sus, județul Brașov; - Margareta-Irina Gh. Pantescu, monahie, stareța Mănăstirii Voroneț, orașul Gură Humorului, județul Suceava; - Georgeta Maria (Benedicta) V. Tatulici, monahie, stareța Mănăstirii Moldovita, comuna Vatra Moldoviței, județul Suceava; - Nicolae Ioan (Ilarion) Urs, preot-calugar, starețul Mănăstirii Brâncoveanu, comuna Voila, județul Brașov; - Ciprian Zaharia, preot-calugar, starețul Mănăstirii Bistrița
DECRET nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
preot-monah, starețul Mănăstirii Sfântă Maria, orașul Techirghiol, județul Constantă; - Teofil Ioan I. Paraian, preot-paroh, arhimandrit, Mănăstirea Brâncoveanu, sătul Sâmbătă de Sus, județul Brașov; - Margareta-Irina Gh. Pantescu, monahie, stareța Mănăstirii Voroneț, orașul Gură Humorului, județul Suceava; - Georgeta Maria (Benedicta) V. Tatulici, monahie, stareța Mănăstirii Moldovita, comuna Vatra Moldoviței, județul Suceava; - Nicolae Ioan (Ilarion) Urs, preot-calugar, starețul Mănăstirii Brâncoveanu, comuna Voila, județul Brașov; - Ciprian Zaharia, preot-calugar, starețul Mănăstirii Bistrița, comuna Alexandru cel Bun, județul Neamț; - Dumitru Zamfira, artist instrumentist muzică populară. Articolul 4
DECRET nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
împărați originari din Armenia și Siria, prin tra‑ diție predispuși spre iconoclasm; în plus creștea și influența militară a islamu‑ lui a cărui religie tindea spre o artă pur decorativă, ornamentală. Mănăsti rile au fost în mare parte închise și monahiile au fost obiectul unei persecuții crude; s‑a ajuns să se taie mâinile acelora care aveau curajul de a picta icoane având asemănări și înfățișări umane. Iconoclaștii erau de fapt cei de la curtea imperială, armata și o parte din cler
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a ajuns să se taie mâinile acelora care aveau curajul de a picta icoane având asemănări și înfățișări umane. Iconoclaștii erau de fapt cei de la curtea imperială, armata și o parte din cler mai apropiată împăratului; în favoarea picturii religioase erau monahii, clerul minor, și marea parte a poporului. Iconoclaștii doreau să purifice cultul de fetișism,iar divinitatea să‑și con‑ serve spiritualitatea sa. Pictând pe Cristos spuneau: arătăm doar natura sa umană dat fiind că cea divină nu se poate reprezenta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sever; ochiul e fixat spre ceea ce privește, iar faptele cotidiene, scenele familiale, viața do‑ mestică, interiorul caselor, orașele, satele, peisajele, florile, copacii și tufișu‑ rile apar rar și cu o funcție simbolistică. Pe marginea icoanelor era permisă schema decorativă a monahiei, care deseori prezenta o viziune ideală a lumii, nu omul real, ci ideal după cum ar‑ tistul și‑l imagina. Mai mult, icoana făcea parte din liturgie și era obiect de 98 C. de lotto, o.c., 8. CaP. i. arTa
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
împărați originari din Armenia și Siria, prin tra‑ diție predispuși spre iconoclasm; în plus creștea și influența militară a islamu‑ lui a cărui religie tindea spre o artă pur decorativă, ornamentală. Mănăsti rile au fost în mare parte închise și monahiile au fost obiectul unei persecuții crude; s‑a ajuns să se taie mâinile acelora care aveau curajul de a picta icoane având asemănări și înfățișări umane. Iconoclaștii erau de fapt cei de la curtea imperială, armata și o parte din cler
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a ajuns să se taie mâinile acelora care aveau curajul de a picta icoane având asemănări și înfățișări umane. Iconoclaștii erau de fapt cei de la curtea imperială, armata și o parte din cler mai apropiată împăratului; în favoarea picturii religioase erau monahii, clerul minor, și marea parte a poporului. Iconoclaștii doreau să purifice cultul de fetișism,iar divinitatea să‑și con‑ serve spiritualitatea sa. Pictând pe Cristos spuneau: arătăm doar natura sa umană dat fiind că cea divină nu se poate reprezenta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sever; ochiul e fixat spre ceea ce privește, iar faptele cotidiene, scenele familiale, viața do‑ mestică, interiorul caselor, orașele, satele, peisajele, florile, copacii și tufișu‑ rile apar rar și cu o funcție simbolistică. Pe marginea icoanelor era permisă schema decorativă a monahiei, care deseori prezenta o viziune ideală a lumii, nu omul real, ci ideal după cum ar‑ tistul și‑l imagina. Mai mult, icoana făcea parte din liturgie și era obiect de 98 C. de lotto, o.c., 8. CaP. i. arTa
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Dacă avem însă în vedere că autorul nu este la prima reușită de acest fel, lucrurile par să se lămurească. Spun reușită și nu "încercare de acest fel", întrucât aici nu este vorba de încercare. O demonstrează, între altele, cărțile Monahia și Adunările de stări în Europa medievală, apărută deja în două ediții (Casa de Presă și Editură Tribuna, 1999 și Thausib, 2000) și Istorie europeană (Thausib, 2001), Congregațiile generale din Transilvania voievodală (CHBeck, 2008), Introducere în istoria modernă universală (Editura
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în presă și o emotivitate aparte la nivelul mentalului colectiv românesc. Nu doar fiindcă este inimaginabil ca la începutul secolului XXI să avem de-a face cu un asemenea caz: o călugăriță bolnavă psihic, martirizată chiar de către colegele ei de monahie și mai ales de către cel care ar fi trebuit să fie duhovnicul ei avizat și protector în viața călugărească. Dar și fiindcă, așa cum s-a speculat mai cu seamă la postul Realitatea TV, România nu numai că nu se află
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
vocaționalitate, în zilele noastre. Este evident că nu se mai poate vorbi în termeni tari, în sens absolut, despre vocaționalitate, conceptul fiind relativizat. Dar se poate vorbi despre oportunitate și contextualitate. Tinerii care aleg să devină preoți sau optează pentru monahie vor fi făcând acest lucru pentru că simt o chemare și o misie specială (procentul acestor nativi, ca să-i numesc astfel, poate că este de 50%, concluzionez eu într-o viziune optimistă); de altă parte însă, mare parte dintre ei optează
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
a comunei Provița de Jos, fiind locuri mai dosnice, în satul Piatra. Potrivit unui document din „Arhivele Statului București” se dă o sentință judecătorească în 1852, prin care se stabileau hotarele moșiei Provița astfel: - spre sud - moșia Drăgăneasa, propietatea răposatei monahii Ansieta Negreasca și cu moșia Piatra, aflată în proprietatea clucerului Costache Ștefănescu. Locul de întâlnire dintre aceste moșii era la confluența vâlcelei Piatra cu pârâul Provița (punct numit astăzi „Piatra Neagului”). - spre est - moșia Poiana și moșia Breaza, aceasta din
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
fel soluționată cu privire la raportul dintre autoritatea harismatică și la autoritatea ierarhică. Se știe că în Imperiul Bizantin patriarhul și împăratul constituiau autoritatea ierarhică, în timp ce monahii și laicatul reprezentau autoritatea harismatică. În istoria creștinismului s-au întâmplat numeroase cazuri în care monahii (de la Părinții Pustiei până la călugării din Bizanț și, ulterior, la isihaști și stareți), deși neconfirmați ca succesori apostolici, să se dovedească nu numai îndrituiți să vorbească de cele sfinte, ci și să aibă, în calitate de protectori ai dogmelor și canoanelor, o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]