1,112 matches
-
poate și din necesitatea de a le degaja de anumite „clișee ideologizante” ori de excesive și de aceea păguboase poziționări ale nu puținor istorici de partea ori contra sublinierii binevenirii „soluției Hohenzollern la Tronul României”, mai larg spus a soluției monarhice pentru statul român. După ce, În timpul lungii domnii a lui Carol I, discursul prevalent panegiric s-a menținut sub auspiciile „tribunei de 10 Mai”2, contribuțiile <ref id="2">2 Comentarii la Gh. I. Brătianu, Politica externă a lui Cuza Vodă
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
universitare mult marcate de impasul „periodizărilor istoriei” și al recunoașterii Regatului În opera construcției naționale. Lucrurile, În privința istoriografiei constituirii Regatului, aveau să stea cu mult mai rău după 1945 și, decis, odată cu „manualul Roller” din 1947. Rechizitoriul sever făcut „soluției monarhice”, ca gir dat „alianței burghezomoșierești”, teză „cominternistă” indicând caracterul „reacționar” al instituțiilor și politicii românești, de Lucrețiu Pătrășcanu În Un veac de frământări sociale <ref id="12">12 Lucrețiu Pătrășcanu, Un veac de frământări sociale, București, 1945. </ref>, „acoperea” lipsa
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
și „protocronismului cultural” <ref id="13">13 V., pentru critica fenomenului „protocronist”, Alexandra Tomiță, O istorie „glorioasă”. Dosarul protocronismului românesc, București, 2007. </ref>, s-a făcut treptat, până spre 1989. Dar și degajate de „teza caracterului definit reacționar al regimului monarhic”, referințele asupra constituirii și, În genere, a istoriei Regatului au avut de suportat până la evenimentele din decembrie ’89 un alt „clișeu ideologic”, anume, primatul „valoric”, de semnificații afine lui, al ideii de republică la români <ref id="14">14 Gândirea
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
89 un alt „clișeu ideologic”, anume, primatul „valoric”, de semnificații afine lui, al ideii de republică la români <ref id="14">14 Gândirea social-politică antimonarhică; Republica În România. De la idee la faptă, coord. D. Rusu, Iași, 1988. </ref>, În raport cu ideea monarhică. Reflexele istoriografice, formate sub acel „clișeu”, s-au prelungit, chiar și scăzând din intensitate, și după eradicarea regimului comunist „de la noi”. Ar fi de identificat, În o atare stare „istoriografică”, poate și În tensiunile publice Între adepți, Încă puțini, inhibați
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
s-au prelungit, chiar și scăzând din intensitate, și după eradicarea regimului comunist „de la noi”. Ar fi de identificat, În o atare stare „istoriografică”, poate și În tensiunile publice Între adepți, Încă puțini, inhibați sau intimidați, ai revenirii la forma monarhică a statului și partizani, Încă mulți, special „educați” sau sincer „devotați”, ai formei republicane, una din explicațiile laconicei prezentări a momentului constituirii Regatului de manuale școlare, de cursuri universitare chiar nou editate. În volumul VII, tomul II, din noul tratat
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
avea Încă „dexteritate” ori abilitățile necesare spre a le „arbitra”, conform normelor constituționale <ref id="32"> 32 Vasile Russu, op. cit., passim. </ref>. Experiența personală, probele de suveran și de comandant de oști, la momentul Independenței, i-au consolidat definitiv poziția monarhică, fie aceasta și pe mai departe supusă unor „critici” ori „contestații” proferate de eșuanți politic și „vizionari”, sinceri sau nu, ai „republicii”. În actele Independenței și În demersurile extrem de dure pentru recunoașterea internațională a acesteia, s-au decontat rațiunile de
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Însemnătate aparte În traiectoria Înfăptuirilor național statale, a fost evaluat, aproape fără excepție, din perspectiva unei anumite orientări externe (opțiunea euro-centrală) sau din cea a disputelor politice interne (manevre de partid, preocuparea de a stăvili „tendințe anarhice” prin consolidarea autorității monarhice etc.). Pentru N. Iorga, spre exemplu, momentul proclamării Regatului ar fi fost total nepotrivit, el survenind sub impresia profundă ce a produs-o asupra opiniei publice „din țară”, ca și din mai toate statele europene, asasinarea țarului Alexandru al II
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
din izolarea politică externă, i-a adus solide garanții de securitate și, odată cu ele, posibilitatea de a se concentra asupra dezvoltării interne. Alianța, ca și În cazul Italiei, a reprezentat totodată o garanție suplimentară În efortul de prezervare a regimului monarhic. În fine, pentru Germania, respectiv pentru Bismarck, perfectarea alianței cu România s-a Încadrat dincolo de orice altceva (rațiunile strategice de exemplu, Întărirea flancului sudic al AustroUngariei, dar și pragmatice - posibilitatea de a oferi Austro-Ungariei securitate adițională cu costuri politice și
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
extratereștri) care vor să cucerească lumea și să impună o Nouă Ordine Mondială. Ordinul Iluminaților, de exemplu (din care a făcut parte și Comenius), este cel care ar fi pus la cale Revoluția franceză pentru a aboli autoritatea papală și monarhică 17. Împreună cu francmasonii, „iluminații” ar fi răzbunat moartea lui Jacques de Molay, marele maestru al cavalerilor templieri, ghilotinându-l pe regele Franței. Evreii, alți dușmani ai creștinismului, ar fi pus la cale un complot menit să ducă la acapararea financiară
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
De un umor involuntar dă dovadă Ionel Tudosie amintind de „glasul lui Candiano-Popescu, revoluționarul conducător de ieri”, prezent „și astăzi în inima” ploieștenilor, cetățeni care acum ar avea însă „respect pentru legile țării care le garantează libertatea și sunt profund monarhici”. Rubricile obișnuite sunt „Recenzii”, „Note literare” și „Idei, oameni, scrieri”. Poezie semnează Ștefan Mateescu, N. Andreiovici, Constantin Apostol, S. Avramescu, G. I. Mironescu și Liviu Bratoloveanu. Sunt publicate nuvele de I. V. Ionescu, Ștefan Alexiu, L. Leonescu, Radu Cosmin și
PRAHOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288997_a_290326]
-
că?”, însoțite de caricaturi, desene, reproduceri. În articolul Un program de activitate, sub pseudonimul Simeon Rufu, Ion Foți anunță că redactorii nu își vor lua vacanță în timpul verii, rămânând să informeze publicul cititor despre fenomenul cultural de pretutindeni. Declarându-se „monarhici din convingere”, „tradiționaliști prin educație și cultură”, „susținători numai ai ideilor sănătoase, a concepțiilor clare în arta” și „propovăduitori ai Frumosului, unit numai cu Binele”, ei își definesc în continuare un program susținut de bilanțul numerelor apărute: „La această revista
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
impulsive ar putea să izbucnească”. Critica cea mai vehementă este adresată opoziției și publicațiilor acesteia, îndeosebi Partidului Național Țărănesc și lui Iuliu Maniu, transformat din victimă într-un personaj odios (Acuzatul Iuliu Maniu). Bruscă este și trecerea de la „apărarea instituției monarhice”, înscrisă în programul partidului care tutela publicația, la condamnarea ei. Chiar desființarea N. va fi motivată de director ca o acțiune benevolă, menită să faciliteze unitatea „masei muncitoare”. În ciuda acestor dovezi de loialitate, apreciate în presa comunistă, criticul va fi
NAŢIUNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288367_a_289696]
-
ce ar fi fost produs prin ceremonial), cei doi apără, fiecare, onoarea monarhului său. Este vorba, evident, în ciondăneala acestor mijlocitori (rafinați, abili, diversioniști, capricioși, obstrucționiști) de o dispută între orgolii, traducând niște acumulări importante de istorie și de existență monarhică. M. și Askaniama nu se înțeleg, discursul lor mental este diferit. O înțelegere ar fi fost imposibilă, fiindcă semnele din care cele două coduri închipuie conceptele (protocolul este parte a unui ceremonial, iar acesta transpune, în fapt, un ritual ce
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
bine. Dreptu aceia ia aminte de vezi și să știi cum le-au fost începutul împărățiii lor și cum le-au fost împărățiile și cum le-au fost și sfârșitul”. În orice pedagogie - iar în vremea lui N.B. lângă pedagogia monarhică, care era una de tip special, trebuie așezată cea religioasă, supraordonată primeia, supraveghind, în fapt, orice fel constituit de educație - imitarea era principiul capital. Era o lecție fertilă a timpului vechi, fie el păgân - Antichitatea elină și cea latină operând
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
vreme cu nevoie și grea.” Este o rugăciune-crez, o declarație de aderare la principiile păcii făcută de voievodul unui popor silit adesea să ducă războaie împotriva feluriților cotropitori. Textele parenetice clasice (bizantine, în primul rând) trudesc, toate, la elaborarea modelului monarhic (coincident, în codul timpului, cu exemplaritatea). Învățăturile... nu exclud acest țel și ajung să îl atingă într-un chip care seamănă cu al vechilor autori, dar învederează și deosebiri față de sugestiile antice. Diferențele constituie și impun evoluția pe care o
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
și să cenzureze manifestările pripite. Aceste sfaturi nu sunt bune pentru oricine, oricând și în orice loc. Relația cu un anume pământ, cu o experiență și cu o vreme plină de neliniști se simte. Este o pecete inconfundabilă a modelului monarhic, model pe care îl va pune în aplicare, în ziua sa combatantă, Radu de la Afumați, viteazul ginere al lui Neagoe Basarab, model pe care Udriște Năsturel i-l va recomanda insistent (alături de alte pilde din Învățături...) lui Matei Basarab, model
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
nu putea veni din sursele bizantine, care ignorau, în bună măsură, simțământul, ci este propriu acestui text, cum era propriu sufletului autorului. Dragostea pentru țară devine o exigență fundamentală în programul de formare a urmașului și trăsătura capitală a modelului monarhic. Este o prezență care așază umanismul lui N. B. pe o platformă unde înțelepciunea, omenia românească și încrederea într-o dreptate eternă a celor asupra cărora cad cotropiri de aiurea îi sunt deopotrivă reazem și legătură cu fondul sufletesc al poporului
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Europei medievale s-a spart, a devenit tot mai implicată în construcția noilor state naționale. Ea a început să formeze elitele noii birocrații seculare, să ofere punți de negociere între culturile mercantile și cele ale cercurilor de putere din jurul curților monarhice, să promoveze noi valori intelectuale și legitimări ale ordinii politice religioase și încă protoștiințifice. După o perioadă de stagnare, ce a atins apogeul în epoca Luminilor, când ideile într-adevăr novatoare nu-și găseau decât episodic locul în alma mater
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Văzut În trăsăturile lui caracteristice Năcazul apare, deci, ca o operă ce se desfășoară pe două planuri, aparent antagonice, dar - În realitate - convergente, ambele fiind subordonate, În ultimă analiză, efortului de a salva de la naufragiu, așa cum am mai spus, despotismul monarhic de tip feudal. El apare, de asemenea, ca un document În care se pot descifra câteva concepții de „derivație iluministă”, convertite În pledoarii În favorul „monarhismului luminat”, un fel de idol În fața căruia câțiva gânditori din veacul al XVIII-lea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a Învățat din experiența respectivă. S-a observat o absență a violenței În faptul că nu s-a ajuns la situații de utilizare a forțelor nonși anticonstituționale, ca În prima perioadă, ci la calmarea, chiar la recuperarea relației cu instituția monarhică. Era o deosebire față de perioada ’90-’92, când felul cum a fost tratat regele Mihai m-a făcut să scriu În revista 22 un articol cu titlul „Pălmuirea istoriei”, provocând o reacție dură din partea regretatului sociolog Pavel Câmpeanu. În momentul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
mit al secolului lui Ludovic al XIV-lea. Acesta se afla la originile unei vaste literaturi; cuvântul, problematica, interesul aparțin istoriografiei germane din secolul al XIX-lea...”. Prin urmare, este vorba de un context istoric în care statul de tip monarhic apare ca un susținător al gândirii Luminilor, în timp ce aceasta se așază cel mai adesea în slujba intereselor statului. Sunt două sintagme des întâlnite în literatura secolului al XVIII-lea. Pe acest fond, cvasitotalitatea Europei întârziate, situată de Pierre Chaunu în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ori acționând prin protestanții ce renasc, intelectualitatea cu vederi progresiste își extinde pe nesimțite influența și autoritatea. Organizează biblioteci și cercuri de lectură, asociații savante, cluburi pentru dezbateri politice, pentru popularizarea marilor cărți iluministe sau a jurnalelor interzise de cenzura monarhică introdusă de Francisc I. Caută o unitate, o grupare a forțelor. Și nu doar cunoașterea este esențială în întronarea orientărilor moderne, ci, nu mai puțin, contactele dintre oameni. Am arătat de-a lungul întregului capitol cum se interferează culturi și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
o adevărată revistă de regiune.” În același articol se subliniază că, ideologic, revista va adopta o atitudine conservatoare: „Toată acțiunea revistei «Brașovul literar» va fi înscrisă într-un cadru indeformabil dar viu. Acest cadru este: Statul național, tradiționalist, religios și monarhic.” De altfel, e grăitor că, ilustrând această orientare, dar și un anumit oportunism, primul număr se deschide cu o Odă M. S. Regelui Carol al II-lea de Cincinat Pavelescu și cu alte două imnuri scrise de George Gregorian și
BRASOVUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285865_a_287194]
-
al Târnovei, menită, atunci când a fost alcătuită, să insufle curaj în circumstanțe dificile, venea să sprijine un efort combatant. Ea va intra în cuprinsul Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, căci și voievodul de la Argeș edifica un „model monarhic”, și va reapărea (cu rosturi nu prea greu de deslușit), împreună cu Învățăturile... traduse în românește, în vremea lui Matei Basarab și în ambițioasele decenii brâncovenești. Ar fi greșit să se considere că „mijlocitorii” slavi au monopolizat absolut toate căile de
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
Crezi că instituția imperiului are nevoie de o atare justificare de ordin moral? Spune repezit, cu palmele în lături: — Știi la fel de bine ca și mine că, într-un stat uriaș ca acesta, nu se poate schimba regimul republican cu unul monarhic fără vărsare de sânge! A trecut în mod vizibil la atac, observă principele. Din prudență, refuză să accepte provocarea, deși termenul monarhic l-a deranjat. E urât din partea ei să-l acuze că se comportă ca un rege. Tocmai pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]