KorAP: Find »[drukola/base=mondializare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...22 >

542 matches

Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572

statele, chiar dacă dispun de putere, se "dezvoltă transformațional" în direcții care le-o amputează 10...). Globalizarea nu este însă scop în sine. Finalitatea ei ar trebui să fie benefică economic, social, ecologic pentru toți cei implicați. Putem vorbi realmente de "mondializare" dacă (sub)(socio)culturile locale adoptă principii, mize și acțiuni ale acesteia și le pun în act. Dar nu toate populațiile, popoarele, statele "se mondializează" dacă sesizează că efectele acesteia sunt inegale, favorizând favorizații și defavorizând defavorizații, dacă decalajele între

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
și alte activități, cea săracă își va exploata și va exporta câteva materii prime, va dezvolta vreo ramură primară să zicem, producția de textile va câștiga ceva în timp ce va pierde diversitatea muncii și-și va crește vulnerabilitatea economică și socială... Mondializarea n-a adus multă prosperitate în țările sărace, dar acestea datorită NTIC12 au putut deveni spectatoarele prosperității țărilor bogate 13. Departe de "centre" se poate trăi ca în urmă cu secole, dar imaginile prosperității centrelor ajung imediat, chiar și în

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
în acorduri, convenții, decizii internaționale. În Uniunea Europeană, "birocrația de la Bruxelles" construiește procesul decizional. Nimeni nu se întreabă sau nu (vrea să) știe cine a formulat o anumită decizie, dar toți resimt efectele pe care respectiva decizie le induce... Se produce mondializarea "fiindcă unitatea speciei umane nu este imaginară" spunea H. Arendt dar în acest fel construim o societate care "ar putea salva specia umană, dar ar amenința umanitatea"15. În statele europene, o parte a populației rămâne atașată teritoriului național deși

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
revede "epoca de aur" a islamului și cere credincioșilor să imite profetul și să aplice povestirile Coranului în conduitele cotidiene. Cei care vor să intre pe scena politică a prezentului (orientarea jihadistă 35) combat valorile occidentale. Unii au crezut că mondializarea va reduce distanțele "față de toți ceilalți". Deocamdată aceasta a constituit un nou liant între musulmani pe măsură ce mass-media aduce imagini cu persoane care atacă ambasade, care dau foc steagului altei țări, și cel mai adesea aceștia sunt musulmani. Imaginile suscită mai

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
și a relațiilor internaționale"55. Este adevărat însă că am distrus mult mediul natural și social, și acest fapt este o urgență, arată Augustin Berque 56. Dar nu toți am fost în aceeași măsură autorii acestei distrugeri... În "satul mondial", mondializarea este și "self-fulfilling prophecy" (profeție care se autoîmplinește), de aceea trăim acum ca o lume incomplet dezmeticită 57. Științele sociale sunt la "proba lumii", obligate să regândească lumea prezentă luând în seamă și "rupturile și evenimentele", amestecul de fapte și

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
Rece". Au apărut alți "făuritori de coșmaruri" și "teroriștii". Se spune că lumea este "multicentrată", dar multinaționalele conduc lumea. Multe reglementări internaționale scapă de sub controlul statelor. Crizele financiare și economice s-au repetat până au atins apogeul în zilele noastre. Mondializarea a devenit cuvânt de ordine (deși a rămas ce-a fost, dar la o altă scară, mai mare: schimburi economice, politice, culturale, relații de cooperare sau de conflict între popoare) și a dus la (inter) dependențe tot mai mari. Parcă

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
existat și va exista o pluralitate de traiectorii politice naționale 81. Se înmulțesc demersurile descentralizatoare, se împrumută practici ale sectorului privat și ale celui asociativ. Administrațiile par mai sensibile la partenariat, la abordări coparticipative, par mai atente la e-guvernare82. Dar mondializarea nu a erodat specificul național 83. Statele pot copia, pot importa modele, dar ele acționează local, în funcție de rolul și locul pe care istoria țării i le-au acordat. Conținutul reformelor, obiectivele lor, ritmul în care au loc își au rădăcinile

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
istoria țării i le-au acordat. Conținutul reformelor, obiectivele lor, ritmul în care au loc își au rădăcinile înfipte în istoria țării și în rutinele cotidiene. Reformele sunt înfăptuite de oameni (auto)produși de o socio-cultură cu anumite caracteristici. Dacă mondializarea economiei, a pieții explică anumite puncte convergente, influențele contextuale explică diversitatea lor. Unele state fac reforme, reduc cheltuielile nejustificate împovărătoare pe termen lung, pun accent pe ameliorarea competivității economice, sociale, a mediului, descentralizează, întăresc competențele actorilor, țin la calitatea reformelor

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
și dispariția celor corecți, deci diminuarea PIB-ului. Evaziunea fiscală este răspândită mai ales în țările unde există corupție la nivel înalt, unde există percepția "corupției generalizate", iar complexitatea reglementărilor fiscale permite funcționarilor publici "să se tocmească"120. Concurența Odată cu mondializarea, cei care vor să exporte trebuie să-și adapteze produsele specificului pieții. Pentru a afla ce se cere, ce se întâmplă pe piețele internaționale, se poate folosi presa scrisă, televiziunea, radioul, afișajul sau alte modalități "non-media", "hors-media". Cu toată mondializarea

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
mondializarea, cei care vor să exporte trebuie să-și adapteze produsele specificului pieții. Pentru a afla ce se cere, ce se întâmplă pe piețele internaționale, se poate folosi presa scrisă, televiziunea, radioul, afișajul sau alte modalități "non-media", "hors-media". Cu toată mondializarea, puține ziare și reviste beneficiază de audiență internațională și acestea sunt mai ales de limbă engleză. Dacă producătorul apelează la publicitatea televizată, el trebuie să aibă în vedere proporția echipării familiilor cu televizoare (în țările unde această proporție este mică

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
consumatori, că oamenii din țările dezvoltate preferă în general produse fabricate în țări cu nivel similar de dezvoltare, că cei din țările mai puțin dezvoltate au tendința de a privilegia produse din țări dezvoltate, în detrimentul produselor naționale etc. În contextul mondializării piețelor și tendinței de omogenizare crescândă a nevoilor consumatorilor, mulți producători încearcă să-și standardizeze producția și comunicarea. Standardizarea are avantaje de scară, de experiență, de coerență a acțiunilor întreprinse, uniformitatea imaginii de marcă (în loc să se conceapă un produs și

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
publicitare redactate în limbi străine (ele trebuie traduse în franceză) etc. Pătrunderea pe alte piețe nu este ușoară. Mai ales pentru ultimii veniți... Concurența a făcut ca multe țări, multe comunități să-și reevalueze strategiile de dezvoltare și promovare. În ciuda mondializării, așteptările consumatorilor continuă să varieze în funcție de țară. Concluzii Capitalismul ar putea funcționa cu înțelepciune dacă ar diminua inegalitățile, exploatarea, conflictele legate de proprietate. Din păcate, capitalism ... înseamnă toate acestea. Și atunci rămâne speranța reformării aranjamentelor instituționale, a unor modificări culturale

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
amenințați de șomaj. Regimul politic a fost considerat incapabil să stăpânească "golemul" pieței. Și totul din cauza dezechilibrului între piață și statul de drept... Criza exprimă pericolul globalizării anarhice și risipitoare, spune J. Attali. Ea poate fi un semn al falimentului mondializării sau, dimpotrivă, unul al necesității de a o continua și aprofunda. Dispunem de mijloace umane, financiare și tehnologice pentru a face astfel încât această criză să rămână un accident, dar nu vom ieși din ea decât dacă: • informația (economică și financiară

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
al riscurilor, exigența unui nivel al lichidităților băncilor; • se vor revizui sistemele de remunerare; • se va face o separare între activitatea de pe pieța economică și activitățile bancare; • se va promova dezvoltarea durabilă. Criza Criza actuală este prima criză majoră a mondializării. Dacă se liberalizează economia fără să se pună în practică mecanisme ale contraponderii democratice, "inițiații" pot păstra pentru ei esențialul veniturilor... Dacă în 1960 acestea reprezentau 14% din profiturile întreprinderilor americane, în 2008 ele reprezentau 39%, ceea ce a antrenat o

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
mulți factori economici, sociali și politici au dus la întrepătrunderea categoriilor socioprofesionale. Criza nu poate fi explicată doar prin "emergența irațională a fricii și panicii", nici prin "accesul inegal la informație", nici prin "lipsa de rigurozitate a reglementatorilor, nici prin mondializare, nici prin "consensul de la Washington"158... Înlănțuirea evenimentelor care au condus la criza actuală a început prin agravarea inegalităților sociale care limitează cererea, a continuat cu sistemul financiar care a inventat fără control produse noi ce au permis îmbogățirea unora

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
echipamentele și utilitățile la prețurile cele mai mici etc., măsuri care au contribuit la ridicarea status-ului social al majorității familiilor americane, la generalizarea unui consum uniformizat și omogenizat. Alți autori se ocupă de orașele actuale din Europa supusă presiunilor mondializării 244. De exemplu, La ville durable 245 explicitează conceptele de oraș durabil, dezvoltare urbană durabilă, Raportul J. Dray urmărește prevenirea-combaterea violenței tinerilor din cartierele orașelor mari, Raportul Banlieuscopie analizează posibilitățile de a "reinventa" integrarea socială etc. Orașele și statul Multe

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
ansamblu. Una dintre agențiile Națiunilor Unite ("Programme des Nations Unies pour les Etablissements Humains" United Nation Center for Human Settlements 267) care se preocupă de "habitat" constată că la ora actuală oamenii se stabilesc și trăiesc în orașe afectate de mondializare, de multiculturalism, de afirmare etnică, de probleme ecologice create de efecte (ne)urmărite, (ne)așteptate ale creșterii economice, de tendințe demografice și migratorii noi, de "înfruntarea sexelor", de "disoluția familiei", de proliferarea unor comportamente deviante privind sexualitatea și procrearea, de

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
prin parteneriate care să pună accent pe gestionarea participativă și pe implicarea cetățenilor, locuitorilor, acordând fonduri și alte mijloace comunităților locale și inițiativelor comunitare, întărind capacitățile locale și naționale de reacție rapidă, de intervenție promptă, promovând dezvoltarea durabilă. Globalizarea economiei, mondializarea, centralizarea excesivă sau descentralizarea de formă transformă orașele. Acestea sunt în concurență pe plan național, european, mondial (cel puțin pentru a atrage investiții și turiști). Ele se pot organiza în rețele de cooperare, pot construi împreună "bazine de ocupare", "zone

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
rurale este "la ordinea zilei". Mai exact, reducerea decalajelor și construcția competitivității lor. Fiecare sat are de răspuns unor solicitări interne și externe. Dacă teritoriul satului și identitatea lui au fost mult timp o sinteză colectivă recunoscută de locuitori, "europenizarea", mondializarea au devenit, în același timp, amenințare și oportunitate: amenințare deoarece tind să suprime bariere teritoriale, identitare care asigurau protecția produselor specifice, a tradițiilor etc., oportunitate deoarece permite punerea în valoare a acestora indiferent de distanțe, de cât de izolat este

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
ei capacitatea de înțelegere a traiectoriei reale a teritoriului rural. Istoria și traiectoria unor actori locali nu le permite sau le interzice să investească în viitorul lor. În acest fel se poate compromite valorizarea teritoriului și (re)construcția liantului comunitar. Mondializarea, europenizarea, NTIC favorizează construcția "societății informației". Dacă nu integrează și nu hrănesc asemenea procese, satele riscă să fie marginalizate. Informarea -cunoașterea comunicarea acțiunea laolaltă pot favoriza constituirea unui capital formal necesar oricărei politici de dezvoltare prin programe și proiecte. Satul

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
produse tradiționale", fără recunoașterea și implicarea autorității publice locale. Identitatea teritorială se reconstruiește în cadrul unui proiect comun în care pot fi valorizate capitalurile, cultura. Spațiul, timpul, distanțele, identitățile formate de-a lungul timpului sunt puse sub semnul întrebării în epoca mondializării. Fiecare sat își redefinește interesele dacă se străduiește să intre în forme de competiție ignorate înainte. Noile forme de schimb, de transfer, de solidaritate se pot transforma în pârghii de revitalizare a satului deoarece pot permite cunoașterea unor experiențe reușite

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
forme de competiție ignorate înainte. Noile forme de schimb, de transfer, de solidaritate se pot transforma în pârghii de revitalizare a satului deoarece pot permite cunoașterea unor experiențe reușite, a unor bune practici, a unor relații de care pot profita. Mondializarea nu înseamnă dispariția localului. Dimpotrivă, în acest global, teritoriul local este spațiul viu. El este obligat să-și afirme importanța, să experimenteze noi răspunsuri la exigențele pieței. De exemplu, pe lângă produsele tradiționale expuse cu ocazia unor "festivaluri" (a hribului, cepei

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
apoi se poate decide ce forme să capete acestea în practicile istorice și cotidiene în țări diferite, pentru a maximiza și potența resursele de creștere a bunăstării individuale și publice. Discursurile educaționale rămân însă îmbibate cu cele despre putere, despre mondializare etc. Dacă venim cu ipoteza că este posibil și de dorit dezvoltarea unor "adevăruri" universal-aplicabile copilului, părinților "buni", bunelor practici de predare etc., guvernanții vor avea grijă să vină cu "strategii de supraveghere" ca nu cumva să fie cineva care

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
al altora care nu s-au îmbogățit sau au făcut-o în timp îndelungat, și altfel. În "luptele simbolice", perdanți sunt cei care imită fără a putea să trăiască ca aceia pe care îi imită... Se răspândesc discursuri despre globalizare, mondializare, modernizare, standarde (inter)naționale și încercări de a trece prin ele, dar putem constata cotidian că limba în care copilul învață socialul nu este separată de mediul lui social, economic, intelectual, politic. Cercetând mediul social, economic, cultural, educațional putem identifica

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
că nu au țară proprie, că nu pot trăi în ea (datorită regimului comunist, de exemplu), că au ales singuri alt loc și mod de viață (n.a. conform DEX). 4 Afirmă Saskia Sassen sociolog și economist american, specialist în tematica mondializării, profesor la Universitatea din Chicago și la London School of Economics în "L'émergence d'une multiplication d'assemblages de territoire, d'autorité et de droits", în Les sciences sociales en mutation, PUF, Editions Sciences humaines, Auxerre, 2007, pp. 205-223

Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]