549 matches
-
acționeze ca un singur individ" corporațiile transnaționale 15. Ca subliniere specială ar trebui menționat faptul că, deși fenomenele descrise par a deriva unele din altele, de cele mai multe ori ele s-au desfășurat simultan și au avut un efect sinergic. Începuturile mondializării industriale sunt legate de economia de scară și de crearea produselor cu valoare adăugată mare, care integrează componente fabricate în diferite coțuri ale lumii și, în final, asamblate într-o țară dată, după considerente care nu au o legătură vizibilă
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
aceste circumstanțe, revigorarea puterii statale este percepută ca fiind cu atât mai necesară cu cât statul este singura autoritate care are capabilitatea de a alege modul de globalizare adecvat național. Finalmente, rațiunea de a fi a globalizării economice sau a mondializării industriale și a celei politice prin integrarea piețelor, a tehnologiilor, a națiunilor-state și a instituțiilor ar putea permite indivizilor să ajungă mai departe mai repede, mai în profunzime și mai ieftin decât oricând în istoria umanității. Din păcate însă, rațiunile
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
posibilă datorită exportului și asimilării valorilor culturale promovate de industria de divertisment: cinematografia, muzica, televiziunea, radioul, spectacolele etc. Hollywood-ul și Bollywood-ul au impus anumite valori, tendințe și stiluri de viață dezirabile pentru toți oamenii, iar moda și marketingul au desăvârșit mondializarea modului similar de a ne îmbrăca, de a ne hrăni și de a "ne potoli setea". Intensificarea schimburilor culturale, începând cu importul de "bucătării" asiatice și terminând cu dansuri latino, uniformizează gusturile și criteriile de evaluare estetică ale oamenilor. Am
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a globalizării engleza este necesară pentru facilitarea contactelor umane cu oricine de oriunde (chiar dacă a fost promovată din rațiuni preponderent economice), pentru noi, românii, păstrarea limbii române are încă semnificația "vechilor cazanii". Dar este dificilă rezistența în fața presiunii americanizării, europenizării, mondializării și altor modele, mai mult sau mai puțin divergente, propuse de postmodernitate. Forme fără sau cu fond, aceste modele par a fi atins nucleul identitar al națiunilor. Contrareacțiile sunt anemice sau susceptibil naționaliste. Și uneori chiar paradoxale, de exemplu angajarea
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
dimensiunilor procesului de globalizare (așa cum am procedat în capitolele anterioare) va fi radical corectată de realitatea economiei bazată pe cunoaștere. Sensul larg acceptat al conceptului "economia bazată pe cunoaștere" înglobează toate caracteristicile expuse deja: educație, informație, inovare, informatizare, telecomunicații, servicii, mondializare. Creșterea economică a societății bazată pe cunoaștere este generată de factori extraeconomici și exogeni, altfel spus, de valorile intangibile. Ponderea specifică a acestor factori în creșterea economică este dificil de inventariat, dar împreună și sinergic au ca rezultat cea mai
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ori de câte ori este necesară reajustarea acțiunilor la obiectivele și scopul dezvoltării comunitare. Concluzie Dezvoltarea durabilă globală, bazată pe respect față de natură, față de drepturile universale ale omului, justiția economică și cultura păcii, este un complementar și un sistem de reglare adecvat emergenței mondializării industriale. Dezvoltarea durabilă reprezintă un cadru internațional de principii coroborate în vederea păstrării echilibrului între valorile economice, naturale și societale ale umanității. Conform "criteriilor și indicatorilor" lui Helmut Breitmeier, dezvoltarea durabilă ar include trei aspecte majore: mediul este parte integrată a
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sunat pentru a decomanda in extremis manifestația. N-a mai avut cum să-i reprogrameze. Și până când va rămâne deschisă această fereastră spre viitor? "În țară străină chiar și în propria mea țară": cu cât mai mult se vorbește de mondializare, cu atât mai puțin își vorbesc cei doi vecini. Cu cât vezi mai mulți purtători de aparate acustice, cu atât crește numărul surzilor. Dezbateri, forumuri, colocvii, congrese: Când un lucru lipsește, trebuie să pui cuvântul în loc". "Țara Alianței": mi-a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sunt aeroporturile, supermagazinele, stațiile de benzină, ieșirile de pe autostradă etc. Acest lucru sfârșește prin a ne ameți și a ne mări apetența pentru adresa fixă, pentru reperul peren pe care nu l-am schimba cu nimic și pe care nicio mondializare, niciun calcul cost-beneficiu nu-l va putea delocaliza. O diferență totuși între Egeria sau pelerinul din Bordeaux, succesorii lor și noi: cu toiagul în mână și cu cochilia Saint-Jacques la gât, strămoșii noștri sufereau de un prea-plin al memoriei și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
-o cu lumânarea. Mai bine schimbăm subiectul..." Muncitorii palestinieni clandestini se ascund în Israel cât pot mai bine, iar în privința meseriilor "de întreținere" infirmieri, ospătari, muncitori în construcții imigrația din Sudan, din Filipine sau din România permite umplerea deficitului. Odată cu mondializarea, mâna de lucru de rezervă nu mai e o problemă. Și apoi, să fim sinceri: mulți palestinieni colaborează, și nu un francez poate fi acela care să le dea lecții de moralitate în această privință. Trebuie să supraviețuiești, să te
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ea În nici un caz! Și nici obiceiul primitiv al celor care o folosesc ca o armă contra etniilor care ne sunt parteneri și complici În istorie, precum Nemții - Șvabi sau Sași - Ungurii, Evreii, Greci sau Ruteni. Și, Încă o dată, dacă „mondializarea” ne va proiecta pe toți Într-un alt exil, mai cuprinzător și mai „barbar” decât cele pe care nația noastră le-a cunoscut până acum, eu - și sunt convins că nu voi fi singurul, evenimentele dramatice ale istoriei deșteaptă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
țările în curs de dezvoltare în epoca bunăstării materiale. Distrugerea culturilor de porumb transgenic, apelurile în favoarea taxei Tobin sau a anulării datoriei țărilor sărace, toate acestea nu constituie deconstrucții ale lumii consumeriste, ci cereri de reglementare și de „umanizare” a mondializării. Deși numeroase aspecte ale hiperconsumului sunt aduse pe banca acuzării și deși anticonsumatoriștii militează contra automobilului, a televiziunii ori a publicității, suntem nevoiți să constatăm că nu mai avem la dispoziție niciun model credibil de societate alternativă: suntem în postura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Henri Lefebvre vorbea de „societate teroristă” și de „cotidianul programat”12; Marcuse stigmatiza „necesitățile impuse” și „satisfacția represivă”. Să-și fi pierdut aceste rechizitorii virulența odată cu avântul societății de consum? Mai curând le vedem recăpătându-și vigoarea odată cu criticile la adresa mondializării și a „McWorld”-ului. De curând, François Brune asemăna publicitatea cu o „caracatiță” totalitară. Conform aserțiunilor lui Benjamin R. Barber, dezvoltarea explozivă a publicității reflectă și întărește noul totalitarism al piețelor 13. Alții nu ezită să vorbească de un „fascism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
diem. S-o spunem fără înconjur: nu există o mai mare eroare de diagnostic decât o asemenea judecată. Pentru că, în zilele noastre, nimic nu mai este scutit de amenințări, de incertitudini și de riscuri. Locurile de muncă, noile tehnologii, planeta, mondializarea, viața sexuală, alegerea studiilor, pensiile, imigrația, cartierele de la „periferie”, aproape totul e susceptibil de a alimenta sentimentele de neliniște. Și, în vreme ce oamenii nu mai cred într-un viitor necesarmente mai bun decât prezentul, se dezvoltă noi temeri legate de prezent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
tribulațiilor lui Superman. Viață profesională, viață privatătc "Viață profesională, viață privată" Locul unde se experimentează cu maximum de efecte umane și sociale cultura competitivă la ora globalizării piețelor și a financiarizării economiei este întreprinderea. În timp ce schimbările și răsturnările macroeconomice ale mondializării antrenează o intensificare a imperativelor competitivității și rentabilizării pe termen scurt a întreprinderilor, acestea au adoptat noi scheme de organizare a muncii. Se cunosc principiile-cheie: polivalență, echipe autonome, priorități, calitate, satisfacerea clientului, tot atâtea modele ce semnalează o schimbare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
a productivismului și a consumaționismului sălbatic nu este considerată doar un imperativ pentru asigurarea supraviețuirii planetei: ea este adesea apreciată ca singura soluție socialmente justă și cea mai potrivită pentru idealul de fericire și de trai mai bun. Conform adversarilor mondializării liberale, aceasta a antrenat mai întâi o adâncire vertiginoasă a inegalităților dintre țările bogate și cele sărace, dintre averile câtorva superbogați și nivelul de trai mizerabil a miliarde de oameni. Distanțarea de societatea creșterii e prezentată ca fiind singura soluție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
economic superior cer legi protecționiste ca În exemplul țărilor africane dominate de albi sau În zonele europene care au aparținut fostelor imperii. Este evident că nu diversitatea etnoculturală este generatoarea decalajelor socioculturale ci concepțiile politice declanșează disarmonii și stări conflictuale. Mondializarea problemelor de ecologie, transport, producție, informație sectorizează arii largi ale planetei impunând relații transnaționale sau globale ceeace poate influența trăsăturile tradiționale ale unei comunități. Recrudescența antagonismelor interetnice după căderea cortinei de fier este un fenomen reacțional la Începutul unor prefaceri
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
producție, informație sectorizează arii largi ale planetei impunând relații transnaționale sau globale ceeace poate influența trăsăturile tradiționale ale unei comunități. Recrudescența antagonismelor interetnice după căderea cortinei de fier este un fenomen reacțional la Începutul unor prefaceri, Înaintea reașezării În procesul mondializării a noului sistem capitalist. Diferențele de dezvoltare În trecut În favoarea foștilor cuceritori sau stăpânitori generează permanente surse de tensiune. Aici intervine politica de stat de a crea șanse egale de dezvoltare pentru toți cetățenii săi. Amestecul altui stat În susținere
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
privat, care se organizează repede la nivel mondial, și public, care se organizează mai ales la nivel național. Comunismul, în calitate de modernizare concurențială după modelul occidental de separare între public și privat în cadrul statului-națiune, dispare din momentul în care se dezvoltă mondializarea. Aceasta nu este prin hazard: comunismul a împlinit un rol; el nu mai este pertinent în lumea care se globalizează, chiar dacă problemele pe care el le-a ridicat rămân, în majoritatea lor actuale. Note 1 Vezi printre alții: J.-M
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
alternarea unor serii de reprezentări referitoare la expresia motricității cu rezonanțe estetice, se creează un transfer, ce se ascunde în conștiința deosebirii dintre ins și grupul de oameni supuși puterii și beneficiari ai PUTERII. Cauza reală a trecerii contemporane spre mondializarea festivităților rămâne aceea importanța politică și economică a acțiunii sportive (președintele Federației Ruse, Vladimir Putin/el însuși un sportiv de performanță/a anunțat sprijinul Kremlinului pentru găzduirea Olimpiadei din 2014 la Soci), întrucât este vizibilă relația socială a competiției sportive
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
reale 1.3. Aspecte ale virtualizării educației 1.4. Niveluri și ipostaze ale virtualizării școlii 1.5. Tipologia situațiilor virtuale de învățare 1.6. Școala contemporană și provocările virtualizării 1.7. Autoformarea - condiție și țintă a virtualizării educației Capitolul 2. Mondializarea și informatizarea procesului educativ 2.1. Educație și mondializare 2.2. Un caz de „globalizare” secvențială: integrarea europeană 2.3. Globalizarea și dinamica diferențierii 2.4. Economia cunoașterii în era informatizării 2.5. Educația - vector și rezultat al globalizării 2
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Niveluri și ipostaze ale virtualizării școlii 1.5. Tipologia situațiilor virtuale de învățare 1.6. Școala contemporană și provocările virtualizării 1.7. Autoformarea - condiție și țintă a virtualizării educației Capitolul 2. Mondializarea și informatizarea procesului educativ 2.1. Educație și mondializare 2.2. Un caz de „globalizare” secvențială: integrarea europeană 2.3. Globalizarea și dinamica diferențierii 2.4. Economia cunoașterii în era informatizării 2.5. Educația - vector și rezultat al globalizării 2.6. Educația - între tehnologie și economie 2.7. Informatizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
deplasează progresiv (nu total) spre educați. Toate aceste activități funcționează ca un prealabil și un stimulent pentru formarea unor competențe autoformative. Se-nțelege că spațiul informal dobândește un statut cu totul special, devenind un referențial complementar al autoformării. Capitolul 2. Mondializarea și informatizarea procesului educativ 2.1. Educație și mondializare Procesul mondializării constituie unul dintre fenomenele cele mai controversate ale lumii actuale. Înțeles uneori ca o cale de dispariție a particularităților și de impunere a unor modele generalizatoare (și, de aici
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
funcționează ca un prealabil și un stimulent pentru formarea unor competențe autoformative. Se-nțelege că spațiul informal dobândește un statut cu totul special, devenind un referențial complementar al autoformării. Capitolul 2. Mondializarea și informatizarea procesului educativ 2.1. Educație și mondializare Procesul mondializării constituie unul dintre fenomenele cele mai controversate ale lumii actuale. Înțeles uneori ca o cale de dispariție a particularităților și de impunere a unor modele generalizatoare (și, de aici, unele reacții vehemente de respingere), alteori ca o mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
un prealabil și un stimulent pentru formarea unor competențe autoformative. Se-nțelege că spațiul informal dobândește un statut cu totul special, devenind un referențial complementar al autoformării. Capitolul 2. Mondializarea și informatizarea procesului educativ 2.1. Educație și mondializare Procesul mondializării constituie unul dintre fenomenele cele mai controversate ale lumii actuale. Înțeles uneori ca o cale de dispariție a particularităților și de impunere a unor modele generalizatoare (și, de aici, unele reacții vehemente de respingere), alteori ca o mișcare de unificare
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ale lumii actuale. Înțeles uneori ca o cale de dispariție a particularităților și de impunere a unor modele generalizatoare (și, de aici, unele reacții vehemente de respingere), alteori ca o mișcare de unificare naturală a structurilor și modurilor de acțiune, mondializarea a reverberat într-un mod specific și la nivelul strategiilor de realizare a educației. Tendința convergenței modelelor și a realizării unor concordanțe parțiale între mai multe sisteme naționale de educație (sub aspectul conținuturilor, proceselor, validărilor etc.) este din ce în ce mai evidentă. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]