1,783 matches
-
exantem Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene Virusologice: evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă) izolarea virusului în culturi celulare, prin identificare cu anticorpi monoclonali (metodă costisitoare, dificilă) identificarea virusului prin metoda polymerase chain reaction Bolile eruptive MAJORE 63 evidențierea în ser a anticorpilor antirujeolici de tip IgM prin metode imunoenzimatice sau creșterea titrului de anticorpi anti-rujeolici la interval de 10-14, măsurați prin reacții de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
PCR) și indirect, evidențiind anticorpii IgM sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor totali din 2 probe de ser recoltate la 10-14 zile interval. În cazurile de diagnostic incert la gravide se poate evidenția antigenul rubeolic prin testul anticorpilor monoclonali din produsul de biopsie placentară. Bolile eruptive MAJORE 68 4.3.6 Diagnostic diferențial Rubeola postnatală trebuie diferențiată de alte erupții virale, scarlatina ușoară, parvoviroze (B19), lues, erupții medicamentoase. Malformațiile congenitale infecțioase, în afara rubeolei, iau în considerare următoarele etiologii: toxoplasmoza
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
dar de un singur tip. În mielomul multiplu, toate celulele plasmatice ale tumorii de mielom își au originea într-o singură celulă și constituie o clonă de celule maligne care produc molecule identice de anticorp, ce s-au numit anticorpi monoclonali. Natura clonală a tumorilor este probată și de alte fapte. La femeie, țesuturile reprezintă mozaicuri pentru caracteristici X-lincate, datorită caracterului randomizat al inactivării unuia dintre cei doi cromozomi X, unul de origine maternă, celălalt de origine paternă, din cadrul mecanismului lionizării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
proteinei RAS în semnalizarea mitogenă a fost evidențiată în experiențe de microinjectare, în care introducerea proteinei RAS în celulele cultivate a indus proliferarea celulară, în absența stimulării cu factor de creștere. Inhibiția activității proteinei RAS endogene, fie prin microinjectarea anticorpilor monoclonali anti-RAS, fie prin expresia unei gene mutante ras, dominant negative, blochează proliferarea celulară, ca răspuns la o varietate de factori de creștere mitogenici. Cercetările au dovedit că produsul genei ras reprezintă elementul central al căilor de semnalizare mitogene. Gena h-ras
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a transmite mai departe semnalul mitogen, inițiat de legarea factorului de creștere. RAF-protein-serin/treoninkinaza pare a fi ținta critică a lui RAS. Proteinele oncogene RAF sunt capabile să inducă proliferarea celulară, chiar și atunci când funcția RAS este blocată prin anticorpi monoclonali specifici sau printr-o mutație RAS inhibitor-dominantă, ceea ce reprezintă un indiciu că RAF acționează în aval de RAS, în calea de semnalizare mitogenă. Formarea complexelor RAS-RAF necesită forma activă a lui RAS, legată la GTP și se realizează prin interacțiunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
faptului că rata transformării maligne a celulelor infectate cu ALV este foarte scăzută și sugerează că este necesară o serie de schimbări adiționale, înainte de apariția fenotipului neoplazic. Frecvența scăzută a transformării celulare sub acțiunea oncornavirusurilor netransductoare este revelată de caracterul monoclonal al tumorilor induse. Tumorile induse de oncornavirusurile transductoare(virusul sarcomului Rous) au caracter policlonal, deoarece se dezvoltă dintr-un număr mare de celule care au suferit evenimente independente de transformare. Neoplaziile induse de virusurile netransductoare (ALV), cele induse chimic și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
că provirusul ALV are situs unic de integrare în ADN al fiecărei neoplazii. Situsul unic de integrare a ADN proviral în celulele leucemice și ale limfoamelor arată că toate celulele transformate au apărut din celule singulare infectate, adică au origine monoclonală, ceea ce indică frecvența foarte scăzută a evenimentelor de transformare. Specificitatea situsului de integrare a generat ipoteza că neoplazia a fost indusă de integrarea ADN proviral la un locus țintă particular, în cromozomul gazdă. Toate aceste rezultate au permis elaborarea modelului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este asociată cu un prognostic nefavorabil, timp liber de boală scurt, apariția recidivelor și metastazelor, rezistența la tratament, o evoluție agresivă a bolii. Pacienții cu nivele tumorale crescute ale oncoproteinei HER-2 pot fi candidați la tratamentul cu trastuzumab - un anticorp monoclonal umanizat anti-HER-2. În cancerul mamar, prezența oncoproteinei HER-2 la nivel crescut ca și amplificarea genei sunt asociate cu carcinoamele ductale și mai puțin cu cele lobulare, un grad ridicat de diferențiere, aneuploidia ADN, rată ridicată de proliferare, negativitatea receptorilor hormonali
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
unei supraviețuiri scurte (Ross și colab., 2004). De asemenea, nivelul proteinei circulante HER-2 poate fi relevant în aprecierea rezistenței la chimioterapie și a răspunsului la terapia hormonală (Yamauchi și colab., 1997) sau cu trastuzumab (Esteva și colab., 2005). Trastuzumab, anticorpul monoclonal umanizat anti-HER-2, care se leagă la domeniul extracelular al oncoproteinei HER-2 se administrează atât în cancerul mamar metastazic cât și ca tratament adjuvant, la paciente cu tumori care prezintă amplificarea/supraexpresia genei her-2. Mecanismul de acțiune al trastuzumab nu este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tratament adjuvant, la paciente cu tumori care prezintă amplificarea/supraexpresia genei her-2. Mecanismul de acțiune al trastuzumab nu este încă elucidat, dar se pare că acesta inhibă calea de semnalizare PI3K precum și angiogeneza. De asemenea, se testează un nou anticorp monoclonal anti- HER-2, pertuzumab, care se leagă de domeniul extracelular al proteinei HER-2, împiedicând steric formarea heterodimerilor. Tratarea celulelor liniei BT474 cu combinația trastuzumab și pertuzumab, a dus la creșterea apoptozei și stoparea creșterii celulare (Valabrega și colab., 2007). Elucidându-se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
vector de expresie și transferul acestuia în celulele tumorale, a determinat reversia proprietăților de creștere la fenotipul normal, dovedindu-se astfel direct rolul genei rb de genă supresoare de tumori. Localizarea nucleară a proteinei RB s-a dovedit cu anticorpii monoclonali specifici, de unde s-a dedus implicarea sa în reglarea expresiei genice celulare. Proteina RB este fosforilată ciclic, pe măsura desfășurării procesului de creștere celulară, devenind puternic fosforilată în stadiul S. De aici s-a dedus relația proteinei cu mecanismele foarte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
stă la baza creșterii dereglate a celulelor canceroase. Boveri a afirmat că tumorile maligne se caracterizează printr-o constituție cromozomală anormală. În plus, Boveri a afirmat că orice eveniment care determină anomalii cromozomale conduce totodată la malignizare, anticipând ideea originii monoclonale a neoplaziilor, precizând că „fiecare tumoră își trage originea dintr-o singură celulă, și este unică, în felul ei”. El subliniază importanța genotipului celulei somatice în geneza malignizării, ceea ce a fost dovedit, după mai bine de patru decenii. Până la elaborarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genomice instalată odată cu declanșarea „zgomotului citogenetic” prin geneza Ph1, reflectând tendința de realizare a unui nou echilibru genomic. Ea poate fi însă și un proces condiționat de transformarea blastică. Ipostaza acută a leucemiei granulocitare cronice pare să aibă o origine monoclonală. Această ipoteză emisă de Motomura și colaboratorii (1973) se bazează pe constatarea că într-un caz de leucemie granulocitară cronică cu două clone celulare (45, X, Ph1/46, XY, Ph1), datorită pierderii cromozomului Y, într-una dintre ele, celulele variante
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pierderea unuia dintre cromozomii X, la femei sau a cromozomului Y, la bărbați. Identificarea în lichidul meningial al unui pacient cu leucemie acută a acelorași modificări cromozomale ca și în măduva roșie hematopoietică este o dovadă a originii monofocale și monoclonale a leziunilor din leucemia acută (Olinici, 1978). La bolnavii cu celule diploide majoritare sau cu celule diploide și aneuploide, se instalează mai frecvent remisiunile, iar supraviețuirea este considerabil mai lungă față de pacienții care au numai metafaze anormale, în decursul evoluției
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
hiperdiploidie-hipotetraploidie cu 50-85 de cromozomi, la trei pacienți dintre cei patru examinați cariotipic. Uneori se descrie un cromozom marker metacentric mai mare decât cromozomii din grupa A, a complementului uman normal. Asemenea cromozomi markeri desemnați marker MG apar în gammapatiile monoclonale γG, γA și γM. Pot să apară și cromozomii markeri acrocentrici de talia cromozomilor din grupa C. În unele cazuri, pot exista mai mulți cromozomi markeri. Într-un caz de plasmacitom γD s-au descris cromozomi adiționali în grupele A
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tehnicii expansiunii in vivo și transferul adoptiv al celulelor T citotoxice cu specificitate tumorală, în prezența sau absența unor citokine recombinante (Rosenberg și colab., 1985-1993), vaccinuri bazate pe antigenul tumoral (Cheever și colab., 1986; Stevenson și colab., 1995) și anticorpi monoclonali anti-tumorali, conjugați cu toxine (Trail și colab., 1993; Vivetta și colab., 1993). Una dintre cele mai recente și inovative strategii în acest domeniu se bazează pe imunizarea genetică. În prezent, este bine stabilit faptul că vaccinarea cu ADN plasmidic care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
învelișului HIV-1, în celulele TE 671 transfectate cu un plasmid manipulat genetic, având inserate secvențele tat, rev și gp 160, dintr-un izolat HIV-1. Celulele care au exprimat proteina gp 160 au fost izolate prin legarea lor specifică la anticorpi monoclonali anti-gp 160. Expresia ulterioară a acestei proteine a fost determinată prin analiza Westernblot. Ulterior, s-a raportat exprimarea proteinei specifice virusului HIV-1, utilizând alte constructe genetice și alte izolate HIV-1. Constructele au fost injectate intramuscular la șoareci, utilizând și facilitatorul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pentru studiul vaccinurilor anti-HIV-1, la om (Newmark, 1988). 32.2. ȚINTIREA KINAZELOR ȘI TERAPIA CANCERULUI În anul 2001 au fost efectuate studii clinice remarcabile asupra unor noi medicamente care țintesc forme specifice de cancer (Sawyers, 2002). Astfel, herceptina - un anticorp monoclonal împotriva receptorului Her2/neu al tirozinkinazei a prelungit supraviețuirea unei femei afectată de cancer de sân Her2/neu pozitiv cu metastaze, atunci când a fost combinată cu chimioterapia. Tot astfel, STI-571 este o moleculă mică inhibitoare a Bcr-Abl, c-kit receptorului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Bcr-Abl și de tumori stromale gastrointestinale c-kit pozitive. Aceste rezultate au determinat comunitatea științifică din domeniul oncologiei să extindă terapia cu inhibitori ai kinazelor și la alte tipuri de cancer. Herceptina® se mai numește akatranstuzumab și este un anticorp monoclonal împotriva receptorului tirozinkinazei Her2/neu. STI-571 (aka CGP57148, Gleevec™ sau imatinibmesylat este o moleculă mică inhibitoare a receptorului tirozinkinazei (Bcr-Abl, c-kit) și a receptorului factorului de creștere derivat din plachete (PDGFR). Utilizarea acestor medicamente a generat obținerea unor date
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
astfel că țintirea selectivă a kinazelor este în acest moment o realitate farmacologică și mulți compuși cu un asemenea efect au intrat deja în testările clinice de rigoare (tabelul 32.1). O strategie alternativă pentru țintirea tirozinkinazelor este utilizarea anticorpilor monoclonali. Această abordare a fost realizată prin folosirea de anticorpi față de oncogena neu de șobolan (Drebin și colab., 1985). Această strategie se limitează doar la kinazele care traversează membrana plasmatică, deoarece anticorpii nu au acces în interiorul celulei. Dar, un asemenea dezavantaj
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este surmontat de faptul că domeniile extracelulare ale receptorilor tirozinkinazelor sunt structuri unice, oferind posibilitatea de a dezvolta reactivi de mare specificitate pentru care este anulată probabilitatea de a inhiba alte kinaze. Modalitățile de acțiune a unor astfel de anticorpi monoclonali sunt nenumărate și includ blocarea legării ligandului, prevenirea dimerizării receptorului, intensificarea degradării receptorului și recrutarea celulelor imunoefectoare. Herceptin care țintește receptorul Her2/neu este cel mai bine cunoscut exemplu de medicament a cărui acțiune combinată se bazează pe asemenea mecanisme
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Her 2/neu în epiteliul mamar fac cancer mamar (Bouchard și colab., 1989). Prima dovadă preclinică care a implicat gena Her 2/neu ca țintă a medicamentelor antitumorale a fost adusă de studii in vitro și in vivo cu anticorpi monoclonali față de domeniul extracelular al proteinei sintetizate sub direcția acestei gene (Drebin și colab., 1985; Drebin și colab., 1986). Aceste cercetări au condus la inițierea unor teste clinice cu anticorpi monoclonali Herceptin de natură umană la femei afectate de cancer mamar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
adusă de studii in vitro și in vivo cu anticorpi monoclonali față de domeniul extracelular al proteinei sintetizate sub direcția acestei gene (Drebin și colab., 1985; Drebin și colab., 1986). Aceste cercetări au condus la inițierea unor teste clinice cu anticorpi monoclonali Herceptin de natură umană la femei afectate de cancer mamar în care se exprimau nivele înalte ale proteinei Her-2/neu, identificate prin determinări imunohistochimice. Herceptin a fost bine tolerat de aceste paciente și a dat o rată de răspuns de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
se împarte în două categorii: activă: este folosită pentru a stimula sistemul imunitar deja existent. Constă în vaccinuri care conțin celule sau părți de celule sau antigene canceroase (exemplu, Vac-m Tag) [5, 25]; pasivă: folosește componente ale sistemului imunitar (anticorpi monoclonali) create în afara organsimului care reacționează cu antigenele specifice. Unii anticorpi monoclonali sunt folosiți pentru a preveni angiogeneza, procesul prin care celulele canceroase formează noi vase de sânge, astfel încât tumora crește și se răspândește. Un exemplu este bevacizumab (Avastin) care blochează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
sistemul imunitar deja existent. Constă în vaccinuri care conțin celule sau părți de celule sau antigene canceroase (exemplu, Vac-m Tag) [5, 25]; pasivă: folosește componente ale sistemului imunitar (anticorpi monoclonali) create în afara organsimului care reacționează cu antigenele specifice. Unii anticorpi monoclonali sunt folosiți pentru a preveni angiogeneza, procesul prin care celulele canceroase formează noi vase de sânge, astfel încât tumora crește și se răspândește. Un exemplu este bevacizumab (Avastin) care blochează factorul de creștere vascular endotelial (VEGF), ce se găsește în cantitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]