8,622 matches
-
BAISKI Pompierii bănățeni, în pas cu timpul l Documentația P.S.I. , disponibilă și pe Internet Recent dată în folosință, pagina web a Grupului de Pompieri Banat al județului Timiș își dezvăluie, chiar la o primă vedere, deosebita utilitate. Alături de materiale istorice, monografii etc., privitoare la înființarea și activitatea instituției, aici pot fi găsite și informații cu un pronunțat caracter practic. Sunt menționate astfel categoriile de construcții și amenajări care se supun avizării și autorizării P.S.I. , în baza prevederilor Hotărârii de Guvern nr.
Agenda2004-33-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282762_a_284091]
-
timișorenii vor avea prilejul să-l asculte într-un recital programat cu prilejul sărbătoririi împlinirii a 250 de ani de la sfințirea Domului Catolic din Piața Unirii. Societatea Filarmonică din Timișoara a devenit subiectul unei cărți. Astfel, ne-a mărturisit autorul, „Monografia Societății Filarmonice Timișoara“ va fi lansată în luna octombrie a acestui an, în Germania. „Eu am descoperit arhiva Societății, în 1980, în spatele orgii Bisericii din Fabric, unde am fost organist. Din păcate, arhiva a fost confiscată de organe ale vechiului
Agenda2004-35-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282807_a_284136]
-
treacă Anul Ștefan cel Mare fără a da Timișoarei prilejul de a-i vedea... urmele, în cele patruzeci de vitrine în care am expus material bibliofil și iconografic, structurat, ca de obicei, pe teme distincte. Cei interesați pot vedea cărți, monografii, studii dedicate lui Ștefan, pagini din presă referindu-se la el, scrieri în proză și în versuri avându-l drept personaj central, ilustrații cu chipul său. Am adus în expoziție o monedă bătută de el, altele care-au circulat în
Agenda2004-23-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282491_a_283820]
-
impresionant de universități din alte țări. De asemenea, este membru pe viață al Societății de Matematică din Statele Unite ale Americii, al Societății de Matematică din India și al Academiei Naționale de Științe din India. Este autor a numeroase cărți și monografii, precum și editorul multor reviste științifice, este președinte fondator al Federației Internaționale de Analiză Neliniară și membru al Comitetului care face Recomandări de Cercetări Științifice Fundamentale pentru Armata Statelor Unite ale Americii. Pentru activitatea științifică, prof. dr. V. Lakshmikantham a fost distins cu nenumărate
Agenda2004-24-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282516_a_283845]
-
de Petru Urdea, iar peste puține zile inaugurăm, cu o lucrare de jurisprudență internațională scrisă de Valentin Constantin, o colecție de drept pe care am numit-o Lex. Printre cărțile importante aflate deja în curs de tipărire se numără și «Monografia Universității de Vest», semnată de Ioan Munteanu și Rodica Munteanu, «Tradiție supralicitată, modernitate diortosită» de Viorel Marineasa“, ne-a declarat directorul editurii, poetul Adrian Bodnaru. Colaborare culturală România-Ungaria l Între comunitățile sârbești Un protocol-cadru ce se va încheia între reprezentanții
Agenda2004-26-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282575_a_283904]
-
timpuri. Din descrierile pe care le-au lăsat în scris, rezultă foarte clar că Timișoara a avut trei gări.“ La început stație, apoi doar magazie În lucrarea sa intitulată „Temesvár, Szabad király város - Kis monographiája - Timișoara - Oraș liber regesc - Mică monografie - Timișoara 1900“, dr. Berkeszi István scria: „Din stația de cale ferată, construită în anul 1857, s-a făcut o magazie. Nu departe de ea a fost construită o nouă gară, dar în anul 1897 și aceasta a fost dărâmată și
Agenda2004-27-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282595_a_283924]
-
cu seamă pentru faptul că era văzută ca o măsură „de sus“, adică impusă, care survenea după Revoluția din 1848 și după ștergerea barierelor vamale dintre provinciile imperiului. Johann Nepomuk Preyer, primar al Timișoarei prin anii 1850, nota în celebra monografie dedicată orașului pe care-l păstorea că, în 1840, exista în orașul de pe Bega o Corporație Comercială din care făceau parte 80 de negustori, care dețineau 93 de magazine. În decretul din 26 martie 1850, printre cele 60 de regiuni
Agenda2005-05-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283340_a_284669]
-
Aron Mihancea (1990-1996), Ioan Hampu (1996-2004) și Lazăr Gruneanțu (2004 - în prezent). Chiar dacă a fost ales decan doar de câteva luni, Lazăr Gruneanțu și-a câștigat deja locul în istorie. La începutul acestui an, el a scos o carte excepțională, „Monografia Baroului Timiș“, riguros documentată, o carte „scrisă din inimă“ și dedicată tuturor confraților, așa cum spune autorul.
Agenda2005-06-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283349_a_284678]
-
carte să fie revizuită, completată și corectată cu date recente, mai pertinente. Dr. Andrei Kiss a fost de acord și a sugerat ideea extinderii prezentării păsărilor pe teritoriul Banatului istoric, o parte însemnată a euroregiunii invocate. Cei trei autori ai monografiei în discuție au hotărât să meargă pe varianta hărților UTM pentru a marca poziția păsărilor în spațiul geografic, respectiv în interiorul habitatelor. „Suntem conștienți că un asemenea mod de prezentare, prin hărți UTM, nu poate să fie niciodată o formă definitivă
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
această exactitate, în foarte multe domenii, dar în special în ecologie, ar trebui foarte multe lucruri să se schimbe, îndeosebi în politica ecologică și de gestionare a numeroaselor resurse naturale la nivelul structurilor administrative europene“. Cercetări avifaunistice bănățene La baza monografiei a stat lucrarea de bază a dr. Andrei Kiss care se intitulează „Cercetări avifaunistice în Banat“ în care autorul a descris, începând din sec. al XVII-lea și până în ziua de astăzi, cercetările avifaunistice specifice legate de anumite persoane. Totodată a
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
a apreciat preocuparea autorilor de a prezenta în acest mod păsările Banatului. Setul de fotografii aparține lui S. Lukács, A. Kiss și S. Kálmán. Sunt prezentate nu mai puțin de 304 de specii de păsări. Dr. A. Kiss speră ca monografia, care de data aceasta a apărut în Serbia, să se poată edita și în România, pentru ca și cititorul român să o poată avea în rafturile bibliotecii sale. Specii pe cale de dispariție În zona noastră, în județul Timiș, în Banat, speciile
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
elefant”. Nici înlăuntrul zidurilor, lucrurile nu stăteau cu mult mai diferit, căci, așa cum scrie călătorul turc, „străzile au fost acoperite cu dulapi de lemn; pietruită n-a fost nici una”. Același fapt ni-l amintește și Nicolae Ilieșu, în a sa „Monografie istorică” a Timișoarei ce vedea lumina tiparului în 1941: „Străzile erau pline de gropi, mocirle, iar unele pavate cu scânduri”. Într-o altă monografie a orașului, de dată ceva mai recentă (apărută în urmă cu doi ani sub semnătura soților
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
pietruită n-a fost nici una”. Același fapt ni-l amintește și Nicolae Ilieșu, în a sa „Monografie istorică” a Timișoarei ce vedea lumina tiparului în 1941: „Străzile erau pline de gropi, mocirle, iar unele pavate cu scânduri”. Într-o altă monografie a orașului, de dată ceva mai recentă (apărută în urmă cu doi ani sub semnătura soților Ioan și Rodica Munteanu), se precizează că în această perioadă „au luat naștere străzi strâmte, probabil întortocheate, cu case în mare parte din lemn
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
întotdeauna strâmtorată în ceea ce privește nutrețul. Protestul imediat al grofului avea să rămână fără efect, nefiind altceva decât un drum de la Ana la Caiafa, pretorului dându-i-se dreptate. Transportul premiat Tot în legătură cu pretorul Duca, Viktor Schreyer, autor al unei mai vechi monografii - monografia „tradițională” - a localității Sânnicolaul Mare, relatează un alt fapt interesant, ilustrând problemele ridicate de o călătorie de altădată. „Căzând la pat soția pretorului, care se pare că a fost o soție adorată - constată Schreyer - se impunea un drum la
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
octombrie - chiar ziua nașterii sale - Eugeniu de Savoya intră așadar pe Poarta ce avea să-i poarte numele (ca și strada de altfel); cu timpul, aceasta s-a deteriorat și a fost demolată. „Și azi - scria dr. Nicolae Ilieșu în «Monografia istorică a Timișoarei» apărută în toamna anului 1943 - se mai vede sus la intrare chipul porții Forforosi. Această poartă s-a numit mai târziu Poarta Prinț Eugen. Vechea inscripție care era pe poartă se mai poate ceti și azi: Prinz
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]
-
pronunțate, depinzând de religia sau cultul căruia îi aparțineau stăpânitorii de moment ai cetății. Poate cea mai veche construcție de acest fel o reprezintă prima biserică ortodoxă română, ridicată încă în secolul al XIV-lea. „Istoricul Bárány - menționează Ilieșu în Monografia sa - spune că în anul 1397, ortodocșii din Timișoara au dat laudă Domnului în biserica lor proprie“. Așadar, atât românii care trăiau în jurul Cetății și cei care aveau să fie aduși mai târziu aici de Iancu de Hunedoara pentru ridicarea
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]
-
fost pusă aici în anul 1928 pe locul bisericii ortodoxe române demolată în anul 1913“. Moscheea iezuită În Maierele Vechi (cartierul Elisabetin), românii își aveau organizată o parohie ortodoxă din aceeași perioadă a ocupației otomane. „Dovadă despre aceasta - ne prezintă Monografia lui Ilieșu - e faptul că în anul 1727, deci îndată după izgonirea turcilor, își au o biserică zidită din lemn. Serviciul divin în această biserică se ținea în limba sârbă. Soarta acestei biserici n-o cunoaștem“. Mai cunoscută este însă
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]
-
prin apelul la documentul tot mai greu de găsit și perisabil. Sub dublul semn al evocării corului din Belinț (comuna care înglobează satele Gruni, Babșa și simbolicul Chizătău, fiecare nutrind ambiția de a avea corul său propriu) și al evocării «Monografiei comunei Belinț» a lui Sabin Drăgoi, monografie urmată creator, și nu doar simbolic, de «Rapsodia din Belinț» și de coruri inspirate compozitorului de materialul pe care el însuși l-a cules din comună, în fața ochilor noștri se perindă icoane, fapte
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
apoi pe strada Alba Iulia și, străbătând zidurile cetății, se deversa în avalul râului Bega. Înălțimea canalului era de un metru și jumătate, lățimea de un metru, iar grosimea zidurilor atingea 25 de centimetri. „În 1774, - amintește Nicolae Ilieșu în „Monografia Timișoarei“, apărută la 1943 - în Fabric s-a săpat un mare rezervor, unde se adunau mai multe ape de izvor. De aici, cu ajutorul unei mașini hidraulice, apa era condusă prin canale subterane în Cetate”. Un plan al interiorului cetății, ce
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
a prelucrat. Prima ediție precizează că poetul le-a "adunat și îndreptat" și cea de a doua că poetul le-a "adunat și întocmit". Niciodată nu se va mai ști cum arătau aceste balade în originalitatea lor virginala (variantele din monografia lui Adrian Fochi pentru Miorița sînt pedestre și fără fior). Pentru totdeauna ele vor umblă în lume sub vestmîntul trimis de condeiul lui Alecsandri și îndrăznesc a crede că acesta este actul liric fundamental al poetului, mult mai important decît
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
comportamentul lor specific etnopsihologiei românești? Numai pentru că Miorița "... coresă" tot de Alecsandri, e superioară estetic? A doua balada, în ordinea importanței, din antologia lui Alecsandri este, desigur, Meșterul Manole. Aici e dezvăluit motivul sacrificiului zidirii, fundamental spațiului etnopsihologic românesc. În monografia să despre această balada, dl Ion Taloș a demonstrat întinsă arie de răspîndire a acestui motiv, mult chiar dincolo de Balcani, descoperindu-l chiar în îndepărtată Indie. Latura românească a mîțului ar consta în faptul că se petrece în construcția unei
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
180 de grade, față de C. Dobrogeanu-Gherea. Să-i dăm acum cuvîntul, măi pe larg, lui Valentin Chifor, cuvînt cît se poate de edificator asupra acestui "caz": "La aproape trei decenii de la moartea lui Gherea, Aderca îi reabilitează personalitatea într-o monografie. Gest reparator, omagial, la adresa celui pe care a cutezat să-l angajeze într-o disputa ideologică? C. Dobrogeanu-Gherea. Viață și opera (1947) este o curioasă mea culpă, aproape inexplicabilă în activitatea fînului prețuitor al valorii estetice, oricum un eșec exegetic
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
editoriale, unele cărți tipărite - Feeria baletelor - îi sînt retrase de pe piață, iar Casă cu cinci fete, român tezist, care încerca conformarea la prerogativele prolectualiste - de altfel un eșec -, generează un veritabil scandal, desi cartea era menită doar să urnească tipărirea monografiei dedicată lui Goethe, rămasă și ea printre manuscrisele autorului). Nedreptatea încă nu ostenise, cum ar spune Ț. Vianu. În ăScînteiaă din 1958 (nr. 4283/ 2 aug.) un Miron Dragu denunță viziunea naturalista din volumul de povestiri Patru ciudate întîmplări (aDe
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
Mihail Kogălniceanu, I.L. Caragiale, Lucian Blaga, Aron Cotrus, Ion Barbu și foarte mulți alții -, istoricul literar aprinde de fapt un reflector care scoate din întunericul amneziei generale biografii și momente istorice. La fel procedează când cercetează culegeri de documente, memorii, monografii sau chiar simple broșuri editate de câte o bibliotecă județeană. Se simte ca nu s-ar satura niciodată să reconstituie lumea de altădată. Z. Ornea este un sentimental, dar nu un sentimental naiv. El refuză să idealizeze trecutul, la care
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
de Marin Constantin (pe muzici de mai vechi și mai apropiați - în timp - maeștri români), pentru Corul de cameră "Madrigal". Toată istoria de trei decenii a festivalului de la Brașov stă acum într-un volum de aproape 300 de pagini, o Monografie de Bogdan Alexandrescu redactată după sursele documentare tezaurizate de colegul nostru Constantin Răzvan. Complexă în diversitate și anvergură a capitolelor cuprinzătoare (de la "File de letopiseti", la "Biografii paralele", "Indexuri complete de Soliști, Formații și Repertorii" - până la Programele integrale ale edițiilor
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]