1,227 matches
-
premiselor unui start. Sursa: Giovanni Sartori, „Oportunități egale și circumstanțe egale”, în Teoria democrației reinterpretată, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 309 În România, tratamentul egal din perspectiva drepturilor politice și legale este satisfăcut din punct de vedere formal pentru familiile monoparentale, ca și față de orice alte grupuri sociale. Formal, statul, prin intermediul instituțiilor sale, tratează indivizii în mod egal: ei nu sunt dezavantajați în efortul de a beneficia de resursele și serviciile publice la care sunt îndreptățiți. Discriminările instituționale (prin reguli, politici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mai larg, legislativ, sunt greu de surprins, toate aceste instanțe fiind, aparent, neutre la gen, clasă, etnie etc. Discriminările posibile sunt indirecte, la nivelul consecințelor desprinse din practici, acestea fiind tributare prejudecăților, stereotipurilor de gen în primul rând. Pentru familia monoparentală, considerată, așa cum am arătat, drept una dintre candidatele de primă mărime la sărăcie, premisele rezistenței la discriminări sociale sunt mult scăzute. Rezistența mai mică față de discriminare mai poate fi cauzată și de lipsa de solidaritate din partea familiei lărgite, a comunității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
la discriminări sociale sunt mult scăzute. Rezistența mai mică față de discriminare mai poate fi cauzată și de lipsa de solidaritate din partea familiei lărgite, a comunității. În multe situații, așa cum rezultă și din expresia folosită în mod curent, adultul din familia monoparentală este părintele singur. Singurătatea este o stare de fapt care determină o participare scăzută la viața socială, în sensul că părintele unic acordă în primul rând sprijin copilului său, chiar în detrimentul unor oportunități personale 51. Egalitatea de șanse numește, dintr-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în care societatea legitimează doar inegalitățile dobândite 52. Înțeleg prin aceasta o inegalitate fundamentală, nu numai inițială, ci permanentă (în sensul că este prezentă cu prioritate în fiecare situație). O primă cauză a inegalității sociale cu care se confruntă familia monoparentală este sărăcia. Aceasta duce la marginalizare. Indivizii săraci și familiile lor nu au acces, în primul rând, la resurse economice, apoi în spațiul politic, educațional etc. Marginalizarea este cauzată de absența unui minimum de condiții sociale de viață - condiții economice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
societate. Depășirea excluderii sociale este un deziderat major al societății contemporane. În acest sens, acțiunile de factură socială se doresc stimulative în direcția formării unor comunități inclusive, iar la nivel global a unei Europe a solidarității 56. Părinții din familiile monoparentale se confruntă frecvent cu situații de lipsă de autonomie 57, șansele lor de viață fiind diminuate printr-o participare socială deficitară. Arătând că statutul cetățenilor privind drepturile egale de autodeterminare trebuie analizat critic, astfel încât să fie evaluate oportunitățile de participare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de putere privește sfera instituțiilor reglementative și juridice. Statul organizează o structură organizatorico-birocratică și care poate subordona cetățenii. Realizarea autonomiei indivizilor nu este posibilă fără asigurarea unei protecții adecvate a celor șapte locații de putere. Șansele sociale ale unei familii monoparentale sunt, în primul rând, șanse privind participarea. Am numit acest tip de șanse egalitatea ca includere. Oricare alt tip de egalitate se poate realiza numai după ce persoanele vizate ies din izolare și nu mai sunt marginalizate 60. 4. Democratizarea familieitc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
viață: Ca o modalitate de adaptare la epoca industrială, familiile extinse s-au transformat în familii nucleare. Aceasta pare să fie însă doar o etapă în procesul evolutiv, fiind foarte probabil ca în viitor ea să fie înlocuită cu familii monoparentale sau cu alte forme de asociații libere (F. Fukuyama, 2002, p. 120). Democratizarea familiei și schimbarea reprezentărilor sociale privind normalitatea acesteia pot fi premisele care vor permite și celor ce trăiesc în familii monoparentale să ducă o viață mai bună
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ea să fie înlocuită cu familii monoparentale sau cu alte forme de asociații libere (F. Fukuyama, 2002, p. 120). Democratizarea familiei și schimbarea reprezentărilor sociale privind normalitatea acesteia pot fi premisele care vor permite și celor ce trăiesc în familii monoparentale să ducă o viață mai bună. 5. Concluziitc "5. Concluzii" Credem că relatăm fapte când, în realitate, oferim interpretări ale faptelor în lumina unor idei familiare. (L. Wittgenstein)66 • Concluziile operează inevitabil cu generalizări mai mult sau mai puțin justificate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
5. Concluziitc "5. Concluzii" Credem că relatăm fapte când, în realitate, oferim interpretări ale faptelor în lumina unor idei familiare. (L. Wittgenstein)66 • Concluziile operează inevitabil cu generalizări mai mult sau mai puțin justificate, pripite. Un exemplu este că familia monoparentală e receptată drept un cadru de viață rezistent la schimbările relațiilor de gen. Acest fapt poate fi observat indiferent de mediu sau de regimul politic: femeile sunt cele care își cresc copiii în mod prioritar, iar maternitatea ca relație socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
refer la atenția deosebită acordată copilului. Maternitatea ca stare de parentitate în singurătate este favorabilă victimizării sociale. Carole Pateman arăta că „patriarhatul are două dimensiuni: dimensiunea paternă (tată/fiu) și cea masculină (soț/soție)” (1989, p. 105). În cazul familiei monoparentale, aparent, nici una din acestea nu este prezentă, cel puțin în mod nemijlocit. Ordinea patriarhală poate fi recunoscută în diversele sfere de relaționare: în cadrul familiei lărgite, în grupurile profesionale, în raporturile ocazionate de reglementările birocratice, în instituțiile publice. Concluziile lasă impresia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
grupurile profesionale, în raporturile ocazionate de reglementările birocratice, în instituțiile publice. Concluziile lasă impresia că discuția poate fi considerată închisă, că, măcar în linii mari, ideile deja prezentate circumscriu suficient problema avută în atenție. Vizibilitatea socială a femeilor din familiile monoparentale este una defavorabilă (uneori chiar deviantă)67, ele sunt receptate ca persoane neajutorate și sărace. Când sunt tinere și își cresc singure copiii, au șanse diminuate pe piața muncii (de aici, șanse mai mici la obținerea veniturilor, șanse mai mici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
se arată că au fost abordate doar anumite aspecte față de care, desigur, pot fi făcute multe alte observații, că, în mod inevitabil, tema a fost privită dintr-un unghi de vedere, dar că pot fi descoperite multe altele. Tratarea familiei monoparentale din perspectiva de gen a condus la ideea conform căreia faptul că de aproape 90% din numărul de familii de acest fel sunt responsabile femeile mame denotă un raport de putere în defavoarea lor; aceasta fiindcă, în majoritatea cazurilor, în România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
exprimă opțiunea femeilor de a fi mame singure, iar nivelul de trai al acestor familii este scăzut, multe dintre ele trăind în sărăcie și suportând toate privațiunile determinate de lipsa de resurse. Categoriile de rudenie 70 instituie în cazul familiei monoparentale stări de fapt contradictorii; sunt accentuate legăturile pe linie maternă în detrimentul celor pe linie paternă. • Nici concluziile nu sunt suficiente, mai ales dacă se intenționează conchiderea discuției ca și cum ar identifica soluții. Pentru realizarea unei stări de fapt mai bune pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de fapt contradictorii; sunt accentuate legăturile pe linie maternă în detrimentul celor pe linie paternă. • Nici concluziile nu sunt suficiente, mai ales dacă se intenționează conchiderea discuției ca și cum ar identifica soluții. Pentru realizarea unei stări de fapt mai bune pentru familia monoparentală, în România (mai bune decât aceea de acum, recunoscută pentru sărăcia și premisele create pentru marginalizarea socială), este necesară centrarea atenției publice asupra părintelui singur. Aceasta va permite atât realizarea respectării drepturilor omului (a dreptului la viața de familie, cât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
existență (care să presupună, în primul rând, servicii adecvate pentru familie); în principal, nu s-ar cere măsuri social-asistențiale, ci măsuri privind dezvoltarea. Reluând o idee a lui Karl Popper, viitorul este deschis 71. TC "" Anexătc "Anexă" Date privind familia monoparentală rezultate din recensământul din anul 2002tc "Date privind familia monoparentală rezultate din recensământul din anul 2002" Gospodării familiale pe tipuri de nucleetc "Gospodării familiale pe tipuri de nuclee" Repere legislativetc "Repere legislative" Legea nr. 67/1995, privind ajutorul social tc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familie); în principal, nu s-ar cere măsuri social-asistențiale, ci măsuri privind dezvoltarea. Reluând o idee a lui Karl Popper, viitorul este deschis 71. TC "" Anexătc "Anexă" Date privind familia monoparentală rezultate din recensământul din anul 2002tc "Date privind familia monoparentală rezultate din recensământul din anul 2002" Gospodării familiale pe tipuri de nucleetc "Gospodării familiale pe tipuri de nuclee" Repere legislativetc "Repere legislative" Legea nr. 67/1995, privind ajutorul social tc "Legea nr. 67/1995, privind ajutorul social " Art. 1: Familiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de calcul stabilită conform cu art. 99. Perioadele de timp petrecute în concediu pentru creșterea copilului sunt considerate vechime în muncă. Ordonanța de Urgență nr.105/Monitorul oficial, 10.26.2003, privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală; Legea nr. 41/11 martie 2004 pentru aprobarea O.U. nr. 105/2003 În România sunt recunoscute, având caracter de lege, o serie de prevederi internaționale: Convenția privind protecția maternității, nr. 3/1919; nr. 103/1952 (document al Organizației Internaționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
În plus, Guvernul, urmărind consecvent principiile de direcționare cât mai atentă a programelor de asistență socială către familiile cu venituri reduse, a instituit un nou sistem de acordare a alocațiilor familiale - alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală -, precum și alte programe de sprijin pentru familiile cu copii. Concret, familiile care realizează venituri lunare mai mici de 1 500 000 de lei pe membru de familie vor beneficia de alocații în cuantum lunar de: • 510 000 de lei (210
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pentru familia cu patru sau mai mulți copii, reprezentând 46,1% din salariul minim pe economie. Familiile care beneficiază de prevederile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat primesc alocațiile complementare în cuantum majorat cu 25%. În premieră, familiile monoparentale cu venituri lunare mai mici de 1 500 000 de lei pe membru de familie vor beneficia de o alocație de susținere în cuantum de: • 660 000 de lei (210 000 + 450 000 de lei), ceea ce reprezintă 23,6% din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în cuantum de 210 000 de lei pentru fiecare copil, precum și indemnizația de naștere, acordată o singură dată, în cuantum de 1 400 000 de lei; • alocații cu testarea veniturilor, și anume alocația complementară și cea de susținere pentru familiile monoparentale, în cuantumurile prezentate mai sus. Efortul financiar pentru anul 2004 numai pentru acordarea acestor alocații familiale instituite de Guvern este aproximativ 17 500 de miliarde de lei. La nivel național cheltuielile publice pentru protecția familiei și copilului vor fi în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Condiția femeilor din România - între tradiție și modernizare”, în Liliana Popescu (coord.), Gen și politică. Femeile din România în viața publică, PNUD și ANA, București, 1999. Mitrofan, Iolanda; Ciupercă, Cristian, „Familia încotro? Structuri și metamorfoze contemporane. Translații și alternative. Familia monoparentală”, în Psihologia relațiilor dintre sexe, Editura Alternative, București, 1997. Mitrofan, Iolanda; Ciupercă, Cristian, Incursiune în psihosociologia și psihosexologia familiei, Editura Mihaela, București, 1998. Mitrofan, Iolanda; Mitrofan, Nicolae, Elemente de psihologie a cuplului, Casa de Editură și Presă „Șansa”, București, 1996
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Iordachescu Ionut , revenindu-se la vechea metodologie de înscriere la școală, existentă până la modificările aduse anul trecut. Se va renunța la cele patru etape de înscriere, la criteriile de departajare conform cărora au prioritate la înscriere copii orfani, din familii monoparentale sau care au un certificat medical de încadrare în grad de handicap. Stelian Fedorca, secretar de stat pentru învățământul preuniversitar, a declarat pentru Hotnews, că, ” Consiliul de Administrație al fiecărei școli va stabili propriul regulament pe care îl va afișa
Ministerul Educației schimbă regulile de înscriere la clasa pregătitoare by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80709_a_82034]
-
cu dizabilități în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, cu venituri sub 1.500 lei, precum și familiile cu cel puțin doi copii aflați în întreținere al căror venit este sub 600 lei pe membru de familie, precum și familiile monoparentale al căror venit este sub 600 lei pe membru de familie, întrucât, conform Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 440/2022, în anul 2018, aproximativ 3,2 milioane de persoane se aflau
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 63 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255025]
-
08-12-2022, Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 3 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 165 din 8 decembrie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1178 din 08 decembrie 2022 ) ... d) familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023; (la 08-12-2022, Litera d) din
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 63 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255025]
-
venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; ... c) familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; ... d) familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; ... ... 2. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 4 (1) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin venituri, în cazul
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 72 din 30 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255838]