537 matches
-
Iahve ca regizor sau cu Mahomed la putere n-ar fi existat nici pictură, nici sculptură, nici cinematograf. Artele profane se trag din arta sacră, și trebuia ca aceasta din urmă să fie autorizată să iasă din decorativ și caligrafie. Monoteismul în stare pură, în mod natural iconoclast, este în război cu plastica. La fel și cu chipurile. El mustră ochiul. "Fața mea însă nu vei putea s-o vezi", îi repetă lui Moise Dumnezeul Decalogului și al Exodului. Islamul a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a Omului-dumnezeu, Stăpînul nostru, asupra lumii a atras-o pe cea a lui Hermes asupra noastră? Dincolo de toate, fecunditatea canonică și pedagogică a modelului Iisus Hristos merită răgazul reflecției. Creștinismul nu este o sectă iudaică care a reușit. E un monoteism paradoxal și chiar contra-naturii. Ajunge să călătorești cu ochii deschiși pe pămînturile lui Abraham pentru a-ți da seama de asta. Ceea ce e permis la Calcedon e sacrilegiu la Ierusalim, ca și la Bagdad sau Teheran. Întruparea e o erezie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
da dreptate lui Jean Bottero, pentru care "creștinismul nu a adăugat și nu a modificat nimic esențial în iahvism și iudaism, nici în planul teologiei, nici în acela al comportamentului religios". În primul rînd, ni se explică, el ar relua monoteismul iudaic. În al doilea, n-ar fi făcut decît să prelungească mișcarea de interiorizare inaugurată de psalmi și de devoțiunea personalizată, care crea deja în epocă o intimitate a vieții spirituale, mai apropiată de o etică decît de un ritual
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și că se putea face casă bună cu un trup, așa cum o demonstrează Domnul nostru Iisus Hristos. Multe erezii creștine au rezistat gîndirii combinației, așa cum e montanismul, acest ascetism care mortifică trupul pentru a lăsa loc darurilor miraculoase ale spiritului. Monoteismul este un intelectualism, și ca atare, un antiumanism virtual. Există ceva în el care nu tolerează decît perfecțiunea. Împinge la dezumanizare. Ceva ce îl înfățișează drept sec, colțuros, viril. Terorizant, inhibant. Opresiv. Îi lipsește respirația, avîntul. Dualismul absolut dă naștere
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și infinitul cu finitul, fără recurs, fără întoarcere, fără menajamente. Termenul de mijloc, clasele mijlocii, sînt lucruri uitate de intelectualism. Marxismul lui Marx, de exemplu. Sau Gnoza. Este ineficace pentru că este extremistă. Problema interfețelor a fost întotdeauna punctul slab al monoteismului. "Absolut" vine din latinescul absolvere, "a detașa", "a menține la distanță", îndepărtare, insensibilitate, indiferență. Cum să iubești un Dumnezeu pe care nu-l vezi nicăieri? În ce reprezentanți să te încrezi ca să intri în contact cu el? Dumnezeul creștin știe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
iasă dintre metereze și din crispare. Ei au reușit să dezintelectualizeze Absolutul, înduioșîndu-l ca să-l dinamizeze. Să determine funcționarea pe orizontală a neliniștitoarei verticalități a originilor. Islamul și iudaismul sînt două religii ale bărbaților înzestrați cu rațiune. Creștinismul este un monoteism relativ feminizat, cel mai puțin misogin dintre cele trei: accesibil inimii, eliberat de Carte, erotizat. Prin care fugi de răceală, de masculinitate, de teribilul plictis al societăților monoteiste, căci zeii deșertului fac gol în jurul lor. Creștinismul a colorat uniformitatea, a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
erotizat. Prin care fugi de răceală, de masculinitate, de teribilul plictis al societăților monoteiste, căci zeii deșertului fac gol în jurul lor. Creștinismul a colorat uniformitatea, a adus-o pe Maica Domnului pe Golgota, polifonia în monotonal. Să-i spunem: un monoteism cu față umană, cu gust de copilărie, cu joc și sărbătoare. Care oprimă femeile, ca toate religiile, dar fără să le ascundă sub văluri sau să le lapideze. Care a pus vocale, sunete dulci, inflexiuni materne în scriitura dură, consonantică
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și Sfintei Caterina din Sienna). Dar să nu se descurajeze nimeni dinainte. Nu se știe niciodată. În numai 10 ani, Ioan Paul II a uns 247 de sfinți și 315 preafericiți. Auguste Comte vedea în Întrupare dogma care a salvat monoteismul strict prin reintroducerea unei doze de politeism. A restabili multiplul în Unu înseamnă să plantezi trandafiri în deșert. Reconcilierea tragismului evreu cu dialectica greacă înseamnă apariția unei raze de lumină la capătul tunelului. Bergson, într-o altă ordine de idei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
el. Suprimarea (mai mult în principiu) intermediarilor îi conferă un spirit de egalitate, o simplitate foarte subversivă. Dar acestea sînt dublate de o semeție destul de descurajatoare. Credința musulmană poate fi fascinantă, însă ea nu este niciodată plăcută. Acest gen de monoteism îi caracterizează pe nomazii care se sedentarizează. Creștinismul evanghelic merge în contrasens: este o religie sedentară care nomadizează ulterior. El reciclează, în monoteism, reziduuri de politeism și fetișism așa cum un arhitect utilizează materiale refolosibile, fiindcă el a reconstruit deșertul în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
semeție destul de descurajatoare. Credința musulmană poate fi fascinantă, însă ea nu este niciodată plăcută. Acest gen de monoteism îi caracterizează pe nomazii care se sedentarizează. Creștinismul evanghelic merge în contrasens: este o religie sedentară care nomadizează ulterior. El reciclează, în monoteism, reziduuri de politeism și fetișism așa cum un arhitect utilizează materiale refolosibile, fiindcă el a reconstruit deșertul în mediul urban, în felul propriu, cel al Antiohiei, Alexandriei, Efesului, Cezareei, Corintului, Constantinopolului toate metropole ale culturii elenistice. El a combinat de asemenea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
binefăcătoare cortegii de mediatori. De aici și vine acest frumos paradox: farmecul martirului, prin care cultul unui dumnezeu suferind s-a revelat atît de primitor și accesibil. Surîsul printre lacrimi este cea mai potrivită traducere estetică a misterului propriu acestui monoteism urban. MIZELE PRACTICE Triumful în timp al creștinismului dovedește puterea unei judecăți juste, sau o judecată justă a puterii? Vă răspund: e același lucru. Imposibil de separat autoritatea de religia creștină a Occidentului și religia de autoritatea occidentală. Dovada? Primele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ei. Dar să o spunem altfel și în cuvinte mai simple. Occidentul are patru capitale: Ierusalim, Atena, Roma și Bizanț. Nu vrea să-și amintească decît de primele trei. Fiecare cu barzii, cu negustorii și cu parola sa. Ierusalim înseamnă monoteism. Atena este umanism. Roma este statul de drept. Bizanțul este ceva mai mult, fiindcă reprezintă sinteza celor trei elemente: raporturile Romei și Ierusalimului au fost gîndite mereu în limba și în conceptele Atenei. Aproape nimănui nu i-a păsat de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fantome fără martori. Homer? Un bun mitograf, dar care ne vorbește despre ceea ce n-a văzut niciodată: el nu era contemporan cu Ahile și Hector, care de fapt nu promit nimic bun nimănui. re, e constituită tocmai de vulgata sa. Monoteism, botez, liturghie, comuniune erau lucruri deja cunoscute. Noutatea o reprezintă democratizarea vieții de apoi. MIJLOACELE UNIVERSALITĂȚII Ar mai fi necesare mijloacele acestei înnoiri. Mediumul deteritorializării a lăsat liber accesul la straturile sociale cele mai diverse: țărani, coloniști, barbari. Or, dacă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
străin ne este un virtual aproape, fratele meu centurionul, sora mea canaaneană, la fel sau chiar mai curînd decît compatriotul meu fariseul. În acest sens, Întruparea este, dincolo de Cuvîntul făcut trup, poporul ales făcut individ, oricine, tu și eu, este monoteismul privatizat, la îndemîna tuturor, cu liber acces. În Vechiul Testament, dumnezeul creator (al lumii) apare ca o nouă lectură, ca un adaos ulterior la zeul protector (al unui popor). Alianța Iahve-Moise este la început un contract bilateral. Credeți în mine și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
protector (al unui popor). Alianța Iahve-Moise este la început un contract bilateral. Credeți în mine și veți fi poporul meu. Alegeți-mă și vă voi alege. Să crezi într-un singur Dumnezeu înseamnă și să te afirmi ca popor unic. Monoteismul ebraic are o funcție de delimitare exterioară, ca și una de unificare internă (un singur dumnezeu este același pentru toate triburile, pentru regatele din Nord și Sud și pentru cei rătăciți pe drumuri). E Dumnezeul nostru, înțeles la început ca paznicul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
al unui Dumnezeu unic. Și mai ales, el ne vorbește fiecăruia dintre noi în parte. Învierea nu mai este ritualizată simplist, ci e dialectizată prin cuvînt, interactivată prin interpelarea directă, intimă, privativă. Cum poți trezi interesul Domnului Cutare pentru "problema monoteismului"? Cum poți scenariza Eternitatea? Puneți această întrebare oricărui realizator de televiziune sau reporter de știri și vă va răspunde: pentru început, să se inventeze o poveste. Combinați-o imediat apoi cu un singur personaj, bine individualizat, cu un prenume, cu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nostru este un ins mediocru cu care primul venit se poate identifica, e cu atît mai bine. Vi se pare floare la ureche? Din punct de vedere istoric, lucrul acesta a cerut 2000 de ani de cercetări. În trei etape. Monoteismul egiptean, cel al lui Amenhotep, figurare umană a lui Dumnezeu după toate aparențele, Soarele este destul de plictisitor. E o imagine uimitoare, dar supraexpusă, un stop-cadru care durează cît o veșnicie. Dumnezeu îmi trimite lumina, dar nu se reflectă. Nici nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
el însuși: cosmologia egipteană nu dă socoteală pentru originea sa. Îi plătesc cu aceeași monedă, nu-i răspund nimic, fără nici un troc. Divinitate fără istorie, popor fără evenimente, individ fără așteptări, totul se învîrte în cerc, ca și ceasul solar. Monoteismul evreu este de o sută de ori mai interesant. Aici ni se povestește ceva. Biblia. Ceva care este chiar istorie fuga din Egipt -, este o felie de istorie. Povestea își regizează propria origine. Formele se mișcă, nimic nu e aranjat
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
voiau să vorbească în numele lor. Vulgata era asigurată. Veștile bune au modul de utilizare încorporat: ele îi desemnează în mod clar pe cei pe care te poți baza pentru vindecarea spiritului, vectorii salvării (și în imediata apropiere, cei ai lansării). Monoteism biblic, socialism proletar, democrație liberală, Europa unită, solidaritate creștină, esperanto informatic, credo ecologic etc. Să luăm de pildă, toate succesele de nume și de librărie, în afara ficțiunii, și de 50 ani încoace, de la Alexis Carrel pînă la Rika Zaraï trecînd
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Ar fi păcat să oprești pendulul din mișcarea sa. Să respecți ambiguitatea progresului tehnic înseamnă să practici sistematic un du-te-vino. Lecția a VIII-a NOȚIUNEA DE MEDIASFERĂ Expunere generală • De la Nietzsche la Haeckel • Regulile metodei ecologice • Sistemul transmisii/transporturi • Mediologia monoteismului • Întrepătrunderea mediasferelor EXPUNERE GENERALĂ Pentru a stabili dimensiunile acestei noi etape, dați-mi voie să vă prezint drept repere cîteva teze succinte. Vom reveni la tema propriu-zisă mai tîrziu, cu instrumente metodice. 1. Nu putem separa o operațiune de gîndire
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ea ramîne un medium cu parte întreagă, și într-o mediasferă, sistem de interacțiuni, locul și rolul fiecărei forme de transmisie sînt funcție a întregului și a tuturor celorlalte. O mediasferă este o structură în care întregul determină părțile. MEDIOLOGIA MONOTEISMULUI Există științe în care "instrumentele sînt teorii materializate" (Bachelard). Multe ideologii pot fi citite ca medii de deplasare teoretizate. Iată de ce istoria și miturile trebuie abordate prin intermediul geografiei, fiindcă un popor are la început cultura (și nu numai diplomația) geografiei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de ce istoria și miturile trebuie abordate prin intermediul geografiei, fiindcă un popor are la început cultura (și nu numai diplomația) geografiei sale, temporalitatea spațiului său, inteligența habitatului. Cînd examinăm factorii de mediu care au permis, de exemplu, venirea la putere a monoteismului, trebuie să-i dăm mediului dimensiunea fizică originară. Vom spune atunci că, așa cum politeismul presupune rădăcina urbană elenistică, monoteismul este cultura cea mai bine adaptată la deșert și la războiul din deșert. Știți că mediologul privește spre origini mai ales
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
geografiei sale, temporalitatea spațiului său, inteligența habitatului. Cînd examinăm factorii de mediu care au permis, de exemplu, venirea la putere a monoteismului, trebuie să-i dăm mediului dimensiunea fizică originară. Vom spune atunci că, așa cum politeismul presupune rădăcina urbană elenistică, monoteismul este cultura cea mai bine adaptată la deșert și la războiul din deșert. Știți că mediologul privește spre origini mai ales cînd trebuie să explice ceea ce se află în straturile superioare. El privește pe pămînt pentru a înțelege cerul, ca și cum
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
termen mai potrivit decît "descoperire", dar, în sfîrșit, nu găsim decît ce-am căutat, și poporul evreu nu l-ar fi căutat pe Iahve dacă nu 1-ar fi găsit deja. Vreau să spun că experiența monoteistă a precedat abstractizarea monoteismului, că soluția a fost înaintea problemei. Este foarte plauzibil ca, departe de a alege monoteismul la capătul unei deliberări spirituale, prin suprapunerea argumentelor pro și contra, să-1 fi adoptat fiindcă altfel nu se putea. Înrădacinarea prin straturile superioare e o
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
poporul evreu nu l-ar fi căutat pe Iahve dacă nu 1-ar fi găsit deja. Vreau să spun că experiența monoteistă a precedat abstractizarea monoteismului, că soluția a fost înaintea problemei. Este foarte plauzibil ca, departe de a alege monoteismul la capătul unei deliberări spirituale, prin suprapunerea argumentelor pro și contra, să-1 fi adoptat fiindcă altfel nu se putea. Înrădacinarea prin straturile superioare e o idee genială, dar dacă admiteți axioma neîmplinirii, nu vă veți mira că un popor dezrădăcinat
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]