628 matches
-
ne aparținem. Răpindu-ne firii și redîndu-ne nouă, tristețea-i o izolare substanțială a firii noastre, în deosebire de împrăștierea ontologică a fericirii. În "accesele" de milă se manifestă o atracție secretă pentru "proastele maniere", pentru murdărie și degradare. Orice monstruozitate este o perfecțiune față de lipsa "bunului-gust" al milei, acest rău cu aparențele reale ale blândeții. În mormanul de pete și de devieri ale naturii sau în rafinamentul vicios al minții, nu veți găsi o perversiune mai întunecoasă și mai frământată
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de când e lumea. Parcă de secole n-am fi opus mizeriilor ce ne veneau de la alte popoare decât răspunsul înțelepciunii pasive a țăranului: "Să treacă de la noi!" Nu există o ființă mai umană decât românul. Acesta e dezastrul. La orice monstruozitate, țăranul îți va răspunde invariabil: "între oameni se întîmplă toate". Excesul de înțelegere, din fuga de conflict și de dramă. Acesta e și sensul scepticismului, în general. Românii n-au aproape nici o înțelegere pentru istorie, căreia-i substituie concepția destinului
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
într-o continuă protestare. Iar dacă această protestare este minoră, ea nu reprezintă mai puțin, într-o însumare colectivă, nivelul constant al unei revolte. România, fără un mare fenomen politic viitor, decisiv și esențial existenței ei, mi se pare o monstruozitate, o perfidie a istoriei, o glumă de prost gust. O Românie viitoare, ce ar putea fi totuși foarte apropiată, va trebui să devină o fatalitate sud-est europeană și, lichidîndu-și balcanismul, să reabiliteze această periferie. În viitor să ne fie rușine
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
socială; istoric vorbind, ea chiar a fost multă vreme neglijată tocmai din această cauză. Mai ales fenomenele foarte frapante și extrem de instructive ale sugestiei, ce acționează asupra unui subiect hipnotizat au fost cele lăsate la o parte, fiind privite ca monstruozități, curiozități sau exhibiții frauduloase. Chiar și astăzi mulți profesori de psihologie le neglijează, le evită, le neagă chiar"134. Iată totuși că e vorba de un fenomen general, ce acționează permanent printre noi și care este proiectat în centrul psihologiei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
trece repede peste ele. Odată tabloul Încheiat, ochiul caută cu aceeași curiozitate alt peisaj, În contrast de obicei cu cel dinainte, În așa fel Încît ele formează un cuplu de alb-negru. În Grui-Stnger sînt două imagini ale universului material: frenezia, monstruozitatea vegetală a Codrului fără viață și, apoi, singurătatea sterilă, mută a pămîntului blestemat. În Răzbunarea lui Statu-Palmă dăm, Întîi, peste un peisaj edenic: „CÎte lunci, păduri și codri de cîntări și de flori pline, CÎte paseri vii, măiestre, șoimi și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
idei de drepturi ale statului, s-a insinuat în câteva ramuri ale legislației noastre și amenință să le invadeze pe toate. Căci, domnule, este în mod clar incontestabil că prin jocul tarifelor, mijlocit de regimul zis Protector, guvernele realizează această monstruozitate de care vorbeam adineauri. Ele părăsesc acest drept de apărare legitimă preexistent în fiecare cetățean, sursă și rațiune de a fi a misiunii lor, pentru a-și atribui un pretins drept de nivelare pe calea spolierii, drept care, nerezidând anterior în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
tradițional asupra celor doi termeni și așezând centrul de greutate al iubirii lor în dimensiunea departelui și invizibilului (scrisoarea, telefonul, cuvântul, muzica), și nu al aproapelui și atingerii (imaginea și trupul). Din punct de vedere psihologic, ea reprezintă însă o monstruozitate. Friedgard îi reproșează lui Cioran că a făcut-o să se simtă utilizată "ca o păpușă" și că doar noaptea poate uita (ziua fiind "îngrozită") "felul cu totul neobișnuit pentru mine, exaltarea (Uberschwenglichkeit), cu care m-ați manipulat (behandelten)..." Formația
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
genere nu mai are de țintă luminarea, ci escitarea urelor între clase și popoare, ușor li-e să spună orice minciună {EminescuOpIX 301} patentă. Publicul cafenelelor, blazat de ipercultura europeană și setos de noutăți de senzație, găsește plăcere în citirea monstruozităților ce se vor fi petrecând în România. Evreii fac din jurnalistica europeană ceea ce au făcut din băuturile spirtoase la noi - otravă. Ei au încercat a otrăvi și literatura germană cu acele scrieri pe cari oamenii c-un simțământ mai firesc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în contra țărei noastre. De aceea suntem datori să fim poate în cuvinte mult mai rezervați încă decât în acte. Iată cuvintele d-lui Cogălniceanu rostite în camera deputaților, cuvinte cari au nevoie de oarecare comentar. Într-adevăr nu e o monstruozitate de care corespondenții {EminescuOpIX 373} ziarelor din Viena și Pesta să nu fie în stare a învinui pe români. Neue freie Presse mai cu samă se întrece pe sine însăși în aiurările cele mai perverse, în calomnii de-a dreptul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în care violența e împământenită, cum a fost, de exemplu, cazul filosofului André Comte-Sponville, în L'Événement du jeudi din 2 decembrie 1993, sub un titlu în forță: "Barbarie infantilă". Pentru acest filosof, "violența copiilor nu este o aberație, o monstruozitate, o excepție: ea este regula naturii, a vieții, a pulsiunii, de care nu se poate scăpa decât printr-o altă regulă, a blândeții și respectului. Dar aceasta nu este dată din naștere. Cultura împotriva naturii: civilizația împotriva barbariei... altfel există
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
afară o grămadă de stele, sau: atunci când vor să se adune în numele meu, atunci se dărâmă rândurile mele și sunt toți în mijlocul sub minelui meu, sau: se caută ceea ce este superior, ca să poată fi superior în ceea ce-l privește. O monstruozitate ca posibilitate. EA: Asta dovedește energia ta, și nu dovedește nimic altceva decât energia ta. Primul tău lucru este cel energetic, dorința fatală de viață... ultimul final fără scaun pentru însoțitor. (Vehiculul-EL aduce două căldări. Una e plină, alta e
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
scoată un mucus tot lingea la armonia veșnică a lui mult linge? EA: Mai exact un rahat scurt și concis, altfel se tot lungește descurajator de mult. EL: Fără de viermi și fără sămânță. A fi nu este decât o țicneală. Monstruozitatea trebuie să poată fi montată fără încetare, dar nu se poate. Sau brusc este posibil și fără să fie strigat, nu ai voi să îți poți aminti, deoarece capul ăla de rahat trebuie să slujească stomacul zilnic și pe soacră
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
1898, o carte intitulată L'idée de la decentralisation*. Toate aceste mișcări, cu excepția celei a lui Proudhon, aveau în comun ideea că Revoluția Franceză fusese dezastruoasă pentru Franța și că statul-națiune, căruia i se asociase sistemul democratic liberal, a fost o monstruozitate. Odată cu instalarea celei de-a Treia Republicii cu guvernele ei iacobine și anticlericale și cu influența masivă din partea francmasoneriei, regionalismul francez a luat o întorsătură politică (deseori implicându-i și pe regionaliștii culturali) prin înființarea câtorva mișcări care pretindeau o
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
instaurate între genuri, de a dobândi un loc distinct alături de partenerul ei de viața. De aceea înspăimântă și uimește, intrigă și stârnește controverse. Nu are nicio urmă de regret, de pietate falsă, este sinceră și dezinvoltă, voluntară și inteligentă, iar „monstruozitatea” libertății afișate și a conceptelor de viață propovăduite tinde către firesc, către normal, către individualizarea feminină atât de dorită. 870 Georges Duby, Evul mediu masculin. Despre dragoste și alte eseuri, traducere de Constanța și Stelian Oancea, Editura Meridiane, București, 1992
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
instaurate între genuri, de a dobândi un loc distinct alături de partenerul ei de viața. De aceea înspăimântă și uimește, intrigă și stârnește controverse. Nu are nicio urmă de regret, de pietate falsă, este sinceră și dezinvoltă, voluntară și inteligentă, iar „monstruozitatea” libertății afișate și a conceptelor de viață propovăduite tinde către firesc, către normal, către individualizarea feminină atât de dorită. 870 Georges Duby, Evul mediu masculin. Despre dragoste și alte eseuri, traducere de Constanța și Stelian Oancea, Editura Meridiane, București, 1992
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Era pe la începutul anilor cincizeci, când un tânăr sosit de pe alte tărâmuri, nebilingve, nimerind în atmosfera universitară a Chișinăului cu limba localnicilor aflată în gestiunea unui debusolat cu numele ideceban, a fost martorul uluit al unei discuții academice de asemenea monstruozitate: Profesoara (universitară!) întreabă un student din anul întâi care este „enfenetivul” lui „sînt”. Studentul, prompt: «Infinitivul lui sînt este a să șiibă...Ă «Ei nu, drăguță, nu mai ești la sat! Nu „a să șiibă”Ă, dar „a să fiibă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
În 1977 de către Nancy Friday, My Mother, My Self17, e deplin convingător În acest sens. Chestiunea femeii-scriitor acoperă, fatalmente, un spațiu al intimității, chiar dacă unul marginal. Iar În ce privește autobiografia, ea este arareori altceva decât un jurnal intim deghizat. Amprenta Frankenstein „Monstruozitatea eului”, admirabil analizată de către Barbara Johnson 18, este, desigur, transcrierea În oglindă a unei caracteristici a realității. Obligat să intre În patul procustian al fragmentarismului confesiunii cotidiene, eul scriitorului e constrâns să se replieze asupră-și, până la insuportabil. E o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
literaturii biografice, nașterea lui Frankenstein, În romanul lui Mary Shelley. Există, fără Îndoială, un Frankenstein reprimat În toți autorii de literatură intimă. Dar tot cercetătoarea americană adaugă: „Frankenstein poate fi citit ca poveste a autobiografiei, ca Încercare de a neutraliza monstruozitatea autobiografiei”20. Firește, ca model teoretic, metafora poate fi extinsă la foarte mulți autori de jurnale intime. Ea se aplică perfect lui André Gide (de la migrene, insomnii, vid al intenționalității, bătrânețe, până la sexualitate, decrepitudine și insignifianță se Întinde un Întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
maxime), și, cu toate că are stil și îndemânare plastică, nu poate înlănțui imaginația și sufletul cititorului, din cauză că-i lipsesc simțul de mișcare a vieții și elanul liric"; nu caricaturizare și ironie, ci anemiere: "Privind, dar, lumea ca pe o colecție de monstruozități, d. Lovinescu nu putea crea fictiv. Portretele din Memoriile sale sunt frumoase și cu valoare literară, dar de creațiune tipică în felul caracterelor lui La Bruyère". 196 Idem, p. 367. 197 E. Lovinescu, "Eminesciana", în Adevărul, an 50, nr. 16086
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
aceștia la televizor. Aleșii aceștia sunt cunoscuți sub numele de revoluționari. Niște jivine infecte în general, ei au fost la origini creațiile rezultate din zbaterile și coșmarurile lui Ion Iliescu, care după ce a creat și a alăptat la sân această monstruozitate socială, era să fie înghițit cu totul de ea. I-a dat viață dihaniei, i-a dat avantaje, cât pentru șapte vieți, avantaje care nu mai pot fi întâlnite nicăieri în lume. Păi numai ascultați, și dacă până la coadă nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
unei generații, față cu acest fapt înfiorător nu mai există retorică, nici stil, nici joc de spirit, spiritul stă uimit și nu află cuvinte, pana devine o armă slabă, aici începe funcția temnicerului și, în țări mai primitive, unde însă monstruozitatea se pedepsește monstruos, începe funcția călăului. Siberia e un salon comod când e vorba de a se pedepsi această nemaipomenită crimă, o crimă atât de mare, comisă asupra unei întregi populații, încât însuși acela care-a cumpărat serviciile prevenitului esclamă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
forțele obiective ce determină existența individuală pînă în zonele ei cele mai intime" (Minima moralia, p. 21). Prin urmare, viața nu este decît un epifenomen retrogradat al producției, consumul nu e decît o caricatură a vieții adevărate care acoperă însă monstruozitatea producției absolute. Acești autori sunt filosofi remarcabili, dar din punct de vedere economic importanța lor este redusă. Spre pildă, Jurgen Habermas, despre care dl. Andrei Marga a scris o excelentă monografie (Filosofia lui Habermas, Polirom, 2007), socotindu-l drept cel
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
se susține stări transcendente, care se răsfrîng asupra hipotalamusului. Centrul din creier care reglează reacțiile de excitare sau de calmare este inhibat. Cu alte cu-vinte, procese neurologice care provoacă trăiri mistice. Ei bine, mie toate acestea mi se par niște monstruozități științifice. Considerațiile de mai sus sunt cel puțin triviale, pentru că toate emoțiile sunt condiționate neuronal. A înțelege religiozitatea doar ca provenind dintr-o excitare a anumitor zone ale creierului relevă o concepție materialistă, de tipul "materia înaintea gîndirii", care mi
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
imanente de divertisment și conservare li se opun logicile transcendente ale inventării noului și ale depășirii de sine. În ciuda schemelor vieții facile și narcisice, dorința de a transcende propriul eu n-a fost câtuși de puțin eradicată din viața ființei-subiect. „Monstruozitatea postumană”, absorbția integrală a economiei psihice de către turbo-consumerism nu sunt decât ficțiuni senzaționaliste, noi ilustrări tipice ale viziunilor decadentiste ale modernilor. Nimeni nu va contesta profundele repercusiuni psihologice ale trecerii de la o cultură organizată de refulare la o cultură bazată
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
însăși lumea Infernului, ținuturile lui Hades. Un adevărat sistem de relații poate fi, așadar, stabilit între Hades, Phersu, Perseu și Persefona. În Teogonia lui Hesiod, Gorgonele sălășluiesc, împreună cu monștrii, la marginea lumii, lângă tărâmul întunericului, în Grădina Hesperidelor. Simboluri ale monstruozității, ele viețuiesc departe și de oameni, și de zei. Perseu retează capul Meduzei și scapă de celelalte două Gorgone, dar capul acesta își păstrează intactă puterea de a-i împietri pe cei ce-l privesc. Străine atât de lumea zeilor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]