3,829 matches
-
mai găsim nici solicitări, nici repartizări de bolnavi către această mănăstire. În aceeași perioadă mănăstirea a decăzut mult, chiar și zidurile sale ruinându-se până în prezent. Referirile pe care le avem despre Râșca ne permit să schițăm un profil al morbidității (cazuri repartizate la Râșca) între 1850 și 1860, profil pe care îl sintetizăm în tabelul anexat la finele capitolului referitor la ospicii. Nu avem nici o cunoștință despre personalul sanitar sau mănăstiresc îngrijitor de bolnavi. Credem însă că îngrijirea bolnavilor era
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o asistență primitivă și chiar barbară a alienaților în azile; nici un fel de asistență pentru 4000 alienați care sunt pe afară iată bilanțul asistenței alienaților în România la începutul anului 1903". Al. Brăescu a investigat statistic, în mai multe lucrări, morbiditatea psihiatrică din țară. În studiile sale, aflăm resurse interesante pentru istoria patologiei psihiatrice. După datele publicate de el, în România, la 1900, erau asistați numai 750 bolnavi repartizați astfel: 500 bolnavi la ospiciul Mărcuța, 80 bolnavi la ospiciul Madona Dădu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alte lucrări prezintă cazuri psihiatrice totdeauna cu notații marginale foarte interesante (cazuistică). În epoca 1900-1930, această cazuistică constituia tezaurul care a alcătuit, în timp, fondul de dezvoltare al psihiatriei în România. În mai multe publicații, C. I. Parhon a analizat morbiditatea psihiatrică din România, fiind primul specialist în Moldova care a întreprins studii statistice sistematice și de anvergură. Astfel, preocupându-se de răspândirea bolilor psihice încă din 1910-1915, C. I. Parhon a stabilit unele date care ni se par interesante pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu acelea publicate de dr. L. Câmpeanu în 1922. În acest fel s-au realizat premizele statistice necesare deschiderii acțiunii de eradicare a acestei probleme medico-sociale în care România deținea privilegiul de a se fi situat în primele locuri ale morbidității. C. I. Parhon realizează chiar, coroborând datele cunoscute pe baza unui excelent studiu biostatistic elaborat de Odobescu, o apreciere teoretică a numărului bolnavilor înainte de primul război mondial (35240 gușați și cretini). Împotriva opiniilor unor reputați specialiști contemporani, C. I. Parhon
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
patologiei și organizării asistenței, poate fi urmărită pe baza unor date suficient de precise pentru a contura concluzii de sinteză. O evidență foarte bună a bolnavilor internați, precum și calitatea diagnozelor asigură caracterul veridic al acestor concluzii. Repetatele studii privind evoluția morbidității psihiatrice între 1910-1970 ușurează combinarea unor realități. Dintre aceste studii, ne vom referi la cel mai reprezentativ, elaborat de P. Brânzei 150. Faptul amintit mai sus, anume caracterul de etalon științific al Spitalului Socola, constituie pentru P. Brânzei premisa de la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pornește studiul: Această analiză este favorizată de faptul că, în perioada ultimilor 50 de ani, marea majoritate a bolnavilor psihici din Moldova au fost internați în Spitalul Socola Iași". În perspectiva timpului, credem că trebuie inclus în analiza sintetică a morbidității psihiatrice din Moldova încă un fapt care ni se pare foarte important, anume stabilirea cadrelor medicale și mai ales stabilitatea concepției unitare care a constituit o caracteristică pentru Activitatea de la Socola, fiind însuși nucleul de Școală care s-a conturat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sensul sensibilizării mentalității publice față de necesitatea internării unor cazuri de boli psihice mai puțin grave (psihonevroze, alcoolisme etc.). Aderând total la concluziile autorului, ne-am propus să elucidăm, pe cât posibil, pe baza documentației trecute în revistă în cadrul elaborării acestui studiu, morbiditatea generală a epocii, care este superioară în mod cert aceleia studiate pe baza internărilor de la Spitalul Socola, care constituie, în totalitatea lor, un eșantion cu semnificații procentuale, dar nu reprezintă morbiditatea generală, care este superioară numeric. Datele comunicate de medicii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
baza documentației trecute în revistă în cadrul elaborării acestui studiu, morbiditatea generală a epocii, care este superioară în mod cert aceleia studiate pe baza internărilor de la Spitalul Socola, care constituie, în totalitatea lor, un eșantion cu semnificații procentuale, dar nu reprezintă morbiditatea generală, care este superioară numeric. Datele comunicate de medicii de plasă (circumscripții) între 1910 și 1930, singura etapă pe are am putut-o reface, coroborate cu rapoartele adresate ministerului, deși nu sunt de o precizie științifică în ceea ce privește diagnosticul, permit totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ȘI CONCLUZII Studiul nostru are ca obiectiv cercetarea situației psihiatriei în Moldova de la cele mai vechi informații până în prezent. Pentru o mai bună unitate a lucrării s-au separat capitolele: I. Evoluția ideilor despre boala mintală, despre bolnavul psihic, evoluția morbidității, a semanticii psihiatrice, a etnopsihiatriei Moldovei. II. Evoluția patogenezei și asistenței psihiatrice în ospiciile de mănăstire și în casele de recluziune; evoluția asistenței psihiatrice în instituțiile înființate de particulari filantropi. III. Începuturile și dezvoltarea psihiatriei științifice au fost analizate prin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
I. Lukașevschi. IV. Dezvoltarea psihiatriei științifice a fost analizată în cadrul evoluției Școlii de la Socola reprezentată de C. I. Parhon, L. Ballif și elevii lor. V. Pe baza constatărilor de arhivă și a bibliografiei s-au formulat constantele caracteristice ale evoluției morbidității psihiatrice, conturându-se corelațiile dintre morbiditatea din trecut și aceea existentă în prezent.. În lumina datelor prezentate, am ajuns la următoarele concluzii, pe care le expunem în ordinea capitolelor: în Moldova, afecțiunile psihice au o vechime care precede diferențierea națională
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a fost analizată în cadrul evoluției Școlii de la Socola reprezentată de C. I. Parhon, L. Ballif și elevii lor. V. Pe baza constatărilor de arhivă și a bibliografiei s-au formulat constantele caracteristice ale evoluției morbidității psihiatrice, conturându-se corelațiile dintre morbiditatea din trecut și aceea existentă în prezent.. În lumina datelor prezentate, am ajuns la următoarele concluzii, pe care le expunem în ordinea capitolelor: în Moldova, afecțiunile psihice au o vechime care precede diferențierea națională a populației existente; terminologia veche populară
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
anxio-depresivă”. TRECEREA LA VÂRSTA ADULTĂ A ADOLESCENTULUI DEPRIMAT Cei mai mulți autori subliniază faptul că depresia adolescentului se caracterizează prin tendința puternică a acesteia de a recidiva, prin existența unui risc în ceea ce privește evoluția spre o tulburare bipolară și, în general, printr-o morbiditate crescută la vârsta adultă. RECIDIVELE DEPRESIVE ȘI RELAȚIA ACESTORA CU DEPRESIA ADULTULUI Pentru majoritatea autorilor, dacă evoluția pe termen scurt este în general favorabilă, riscul unei recidive este în schimb ridicat. Astfel, Posnanski și colab. (1976), într-un studiu făcut
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
singur copil pre-puber deprimat din cinci (20%) va prezenta la vârsta adultă un nou episod depresiv major, în vreme ce după pubertate această proporție depășește 60%. În schimb, comparația cu un grup de control pune în evidență un risc mai ridicat de morbiditate psihiatrică la vârsta adultă, manifestat prin spitalizări la psihiatrie, administrare de medicamente psihotrope, supravegheri psihiatrice ambulatorii și tentative de suicid. Tulburările psihiatrice non-timice la vârsta adultă nu sunt totuși mai frecvente decât la grupul de control. Rao și colab. (1995
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
SUICID (TS) În clasificările internaționale privind tulburările mentale și tulburările de comportament CIM-10, nici suicidul nici tentativele de suicid nu sunt înscrise și nu găsim acești itemi în index. Doar la capitolul 20, în anexă, sunt enumerate „cauzele externe de morbiditate și de mortalitate, leziuni auto-provocate” (cu precizarea că sunt incluse aici intoxicațiile sau leziunile traumatice voluntare, adăugându-se, ca și cum aceasta n-ar fi clar: tentativă de suicid), urmate de o listă lungă descriptivă a diferitelor modalități, substanțe utilizate etc. DSM-IV
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fiind identică și în Statele Unite unde numărul sinuciderilor s-ar fi triplat în ultimii 40 de ani (McKeown și colab., 1998). Dintre adolescenții care au efectuat o tentativă de suicid, 25% în medie au recidivat (vezi capitolul 10). Diferența dintre morbiditatea tentativelor de suicid și mortalitatea prin sinucidere în funcție de sex este o informație epidemiologică bine cunoscută (în medie, pentru categoria de vârstă 15-24 ani avem o morbiditate suicidară de 500/100000 la fete și de 200/100 000 la băieți, în timp ce
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o tentativă de suicid, 25% în medie au recidivat (vezi capitolul 10). Diferența dintre morbiditatea tentativelor de suicid și mortalitatea prin sinucidere în funcție de sex este o informație epidemiologică bine cunoscută (în medie, pentru categoria de vârstă 15-24 ani avem o morbiditate suicidară de 500/100000 la fete și de 200/100 000 la băieți, în timp ce în 75% dintre cazurile de mortalitate unul este băiat). Pornind de la două studii epidemiologice, unul asupra unei populații clinice (adolescenți spitalizați pentru tentative de suicid) și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
diferite pentru a se sinucide, ci este datorată și diferențelor psihopatologice...”. Conduitele asociate tentativei de suicid la băiat sunt dovada unui „profil depresiv” mai accentuat decât la fetele predispuse la sinucidere. TENTATIVELE DE SUICID: CLINICA Datorită frecvenței lor, cât și morbidității și mortalității asociate acestora, tentativele de suicid au devenit o prioritate în ceea ce privește prevenția în domeniul sănătății publice. Sinuciderea constituie a doua cauză a mortalității la adolescenții cu vârste între 15-24 ani în Franța ca și în marea majoritate a țărilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dificil să nu ținem cont de aceasta în evaluarea gravității gestului, dar există și alți factori foarte importanți, în special gradul de premeditare al actului suicidar în opoziție cu caracterul său impulsiv. Evidențierea unei premeditări trebuie să alerteze medicul asupra morbidității psihiatrice potențial mai mare. Brown și colab. (1991) au comparat într-adevăr două grupuri de adolescenți cu tentativă de suicid funcție de faptul că gestul lor era impulsiv sau nu. Adolescenții „non-impulsivi” au mai multe simptoame depresive, mai multe idei sinucigașe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unui număr de 1547 copii și adolescenți cu tentativă de suicid, acesta arată faptul că studiul catamnezei pe o perioadă de 10-15 ani (subiecți cu vârste în acel moment între 20-35 ani) permite scoaterea în evidență a unor factori de morbiditate alarmanți. Astfel, procentul de decese, indiferent de cauză (sinucidere prin recidivă dar și mortalitate prin accident, boală) este mai ridicat decât cel constatat la populația generală: 11,3% băieți și 3,9% fete care au avut o tentativă de suicid
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prin accident, boală) este mai ridicat decât cel constatat la populația generală: 11,3% băieți și 3,9% fete care au avut o tentativă de suicid au decedat față de 1,6 și 1,8% în populația martor. Mai mult, rata morbidității în cazul bolilor psihice, dar și în cazul bolilor somatice (rata morbidității evaluată prin numărul de săptămâni de boală declarate) este mai ridicată în cadrul populației cu antecedente de suicid băieți sau fete decât în cadrul populației generale. Acesta este unul dintre
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
11,3% băieți și 3,9% fete care au avut o tentativă de suicid au decedat față de 1,6 și 1,8% în populația martor. Mai mult, rata morbidității în cazul bolilor psihice, dar și în cazul bolilor somatice (rata morbidității evaluată prin numărul de săptămâni de boală declarate) este mai ridicată în cadrul populației cu antecedente de suicid băieți sau fete decât în cadrul populației generale. Acesta este unul dintre primele studii epidemiologice care a schimbat percepția privind TS la adolescent și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
descurca de obicei cu un anumit grad de stres sau chiar cu o creștere a stresului: de exemplu mâncatul în exces, fumatul și așa mai departe. Dacă persoana continuă să fie stresată atunci apar probleme psihosomatice mai serioase, cum sunt morbiditatea cardiovasculară și consecințe posibile asupra stilului de viață ca urmare a diminuării calității vieții (Figura 2.3Ă. TULBURĂRI PROBLEME TULBURĂRI PROBLEME SOMATICE COMPORTAMNETALE EMOȚIONALE COGNITIVE ex. ex. ex. ex. durere de cap, alcoolsim, muncă în exces, anxietate cronică, probleme de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
nu totul este permis și nici măcar Geniului nu i se-ngăduie totul. Personaje bulversate fie de o ambiție devastatoare de artist (Adrian Leverkühn), fie de dorința de fericire și extaz (Aschenbach din "Moartea la Veneția"), eșuează într-un soi de morbiditate suprafirească, pe care autorul nu ezită să o considere transgresivă, ieșită din minți. Eliminarea acelor derapaje neomenești înseamnă restabilirea echilibrului lumii în limitele măsurii umane. Viața, pare a spune Thomas Mann, nu are șanse de a propăși în cazul unor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
o contribuție fundamentală în protejarea cetățenilor de anumite efecte nocive ale interacțiunilor dintre persoanele care trăiesc în același spațiu într-un număr foarte mare. De pildă, imunizarea și sanitația sunt unii dintre principalii factori care au contribuit la reducerea ratelor morbidității și mortalității. Însă, observă Buchanan, o dată ce acceptăm cheltuirea unor resurse publice pentru măsuri de sănătate publică, trebuie să acceptăm și obligația morală (și constituțională) de a aloca resurse publice pentru furnizarea unui minim decent de servicii medicale, de vreme ce și acestea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Întâmplări în irealitatea imediată (1935), în nicio legătura cu epica, dar de o ascuțime de analiză psihologică sporită de ineditul câmpului de investigație. Înainte de a fi închis în zalea lui de ghips, copilul e închis în izolarea lui morală și morbiditatea lui sufletească predestinată. Literatura confesională, de ultimă emisiune, a noii generații literare. Din neputința de a-și trăi viața în acte, epic, răsare forța de concentrare a trăirii în sine; lumea de afară nu vine decât din percepție. Mecanismul sufletesc
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]