18,554 matches
-
dormitau în parlament ies la pensie cu sume uriașe. Iar profesorii să-și predea năstăsiota "lecție oferită copiilor" cu pantalonii rupți în genunchi, pantofii scâlciați, cu părul vâlvoi (știu, oare, somnolenții din Casa Poporului cât costă un tuns simplu, nesubvenționat?), morți de foame și complet deprofesionalizați? Din ce bani să-și cumpere o carte și când să-și pregătească lecțiile ca lumea, dacă Năstase îi împinge să dea meditații peste program? Și când te gândești că toate aceste orduri ies din
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
psalmodie ajunse până la auzul mulțimii... Aceste cântări ieșeau din gurile câtorva preoți ce petreceau la mormânt un cadaver așezat într-un cosciug modest... în fine, bașbululbașa, însărcinat cu esecutarea hotărârii, făcu un semn... }intuirea se făcu. Alaiul era de trei morți. Să mai zică cineva că între morți nu esistă o lege fatală. Ei bine, aceasta esistă! Erau Tuluc, Păturică și Costea Chiorul. (cum ar fi... Hrebenciuc,... Miky Spagă,... Mâschie.) Epilog. Cum ar fi sfârșitul corupției. "La 23 apriliu 1825, locuitorii
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
ieșeau din gurile câtorva preoți ce petreceau la mormânt un cadaver așezat într-un cosciug modest... în fine, bașbululbașa, însărcinat cu esecutarea hotărârii, făcu un semn... }intuirea se făcu. Alaiul era de trei morți. Să mai zică cineva că între morți nu esistă o lege fatală. Ei bine, aceasta esistă! Erau Tuluc, Păturică și Costea Chiorul. (cum ar fi... Hrebenciuc,... Miky Spagă,... Mâschie.) Epilog. Cum ar fi sfârșitul corupției. "La 23 apriliu 1825, locuitorii Bucureștiului erau cuprinși de frigurile veseliei și
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
pare a juca în permanență rolul unui savant candid și cam zăpăcit, care amestecă substanțe aparent incompatibile, mirîndu-se singur de rezultatul experimentelor sale. Ficțiunea și memorialistica, regionalismele de limbaj și tehnicile narative ale postmodernității, flexibilitatea temporală și geografică, viii și morții, Occidentul și satul bănățean tradițional (cu specificitatea sa multietnică) sînt macerate temeinic și apoi retopite în operă, iar autorul este primul care exclamă uimit (inimitabilul său "măi, măi") în fața rezultatului final. Misterele Castelului Solitude sau despre singurătate la vreme de
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
literatură veche nu-mi spune nimic, fumează țigară din țigară și aruncă chiștoacele peste tot, "nu se cade, dom' profesor". îi spun și dumnealui se apucă, ascultător, să le strîngă unul cîte unul" (p. 38). Ce altceva sînt însă acești morți veniți dintr-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat care îi populează naratorului singurătatea de la Castelul Solitude dacă nu fantomele care bîntuie castelele din romanele gotice. Acesta este chiar unul dintre misterele Castelului Solitude; faptul că el este bînuit
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
întrebat de multe ori pe apostoli: „De ce sunteți triști?” (Lc. 24, 17; Mt. 6, 5; Lc. 24, 28) și le-a lansat ferme exortații la bucurie (Mt. 5, 12; 28, 9-10). El nu a încetat să vindece bolnavii, să învie morții, să deschidă urechile surzilor, să lumineze ochii orbilor și să izgonească duhurile rele. Prin gesturi, prin cuvinte și prin fapte, El a venit să instaureze Împărăția, unde „nici plângere, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi” (Apoc. 21, 4
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Bunul Învățător Care a avut milă și a ajutat pe cei obidiți, lipsiți, uitați și părăsiți, Binefăcătorul Care a tămăduit bolile și neputințele multora, le-a arătat calea adevărului și a dreptății, a binelui și a virtuții, le-a înviat morți și a săturat mulțimile flămânde a fost arestat și osândit la moarte, răstignit între doi făcători de rele. Lipsa de credință, de recunoștință și de milă a unui popor îndărătnic, trădarea unui ucenic, lepădarea altuia, frica Apostolilor care au fugit
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
cu cea a creștinilor plini de abnegație: „Cu totul altfel se petreceau lucrurile la păgâni: pe cei care începeau să se îmbolnăvească îi aruncau la o parte, fugind de ei oricât de dragi le-ar fi fost înainte; cadavrele celor morți dintre ei erau aruncate pe străzi fără să fie înmormântate, tuturora le era frică să nu se molipsească de boală și de apropierea de un bolnav, cu toate că așa ceva nu era lucru ușor, oricâte încercări făceau unii și alții”36. Și
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
slugărniciei. Dacă bucureștenii l-au vrut și îl vor pe Băsescu, atunci facem lună în jurul Cotroceniului, ca să reiasă că soarele de acolo răsare. Socoteli proaste, fiindcă bucureșteanul exact asta nu înghite: să fie tras pe sfoară. Primarul Poteraș are un mort în putrefacție în dulapul său de la primărie, cu acea listă de candidați pentru locuințe ieftine, în care pe primele locuri se află consilierii primărie sale. Se pare că din această cauză nu mai simte și alte mirosuri. Mai mult, deși
Bucureștiul luat în arendă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11509_a_12834]
-
să ne lăsăm înhățați de hachițe sentimental-televizate doar pentru că 1 la sută din suprafața țării a fost acoperită de puhoaie. Ce e aia, 23.000 de km pătrați acoperiți de ape, față de 237.500, cât are țara? Sau 20 de morți la o populație de 22 de milioane de locuitori... Să fim serioși! Așa că, declarăm și noi că ne-am săturat de campaniile câtorva posturi de televiziune împotriva autorităților, inclusiv împotriva Palatului Cotroceni de unde, timp de-o săptămână, n-a ieșit
De nu aveam un președinte marinar... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11510_a_12835]
-
-și învingă timiditatea proverbială și să-și încredințeze tiparului primele proze: în 1934, Prăvăliile de scorțișoară, urmate la numai câțiva ani, în 1937, de Sanatoriul timpului. Cu tot succesul repurtat în lumea literară, prozele acestea vor fi și ultimele, din cauza morții premature, survenite în 1942, când este împușcat de un soldat german în timpul ocupației, tocmai când se pregătea să plece la Varșovia. Exceptând, așadar, anii studiilor superioare de pictură și arhitectură neîncheiate și câteva călătorii nu prea depărtate, Bruno Schulz își
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
unei fecioare,/ oh, asta am să fiu pân' am să mor." (Prizonierul unei bule); ,Cântec de leagăn îmi va cânta/ și din nou mă va iubi, mă va săruta./ Voi fi mortul-copil,/ mortul-prunc, gungurind cu degetele în gură./ Mortul-alăptat, surâzând./ Mortul nou-născut, făr' de dinți și păr/ născut din morții mei părinți./ Din spută. Din iubire. Și din ură." (Voi fi mortul-copil); Eu sunt doar o lacrimă a ei care s-a întărit,/ s-a condensat,/ a crescut/ și s-a
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
să mor." (Prizonierul unei bule); ,Cântec de leagăn îmi va cânta/ și din nou mă va iubi, mă va săruta./ Voi fi mortul-copil,/ mortul-prunc, gungurind cu degetele în gură./ Mortul-alăptat, surâzând./ Mortul nou-născut, făr' de dinți și păr/ născut din morții mei părinți./ Din spută. Din iubire. Și din ură." (Voi fi mortul-copil); Eu sunt doar o lacrimă a ei care s-a întărit,/ s-a condensat,/ a crescut/ și s-a făcut bărbat/ s-a solidificat într-atât încât a
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
Voi fi mortul-copil); Eu sunt doar o lacrimă a ei care s-a întărit,/ s-a condensat,/ a crescut/ și s-a făcut bărbat/ s-a solidificat într-atât încât a devenit o statuie de sare,/ umblând și plângând pe la morți/ și în lumea morților,/ pe la obor și bazare." (Umblând prin lumea morților). Poemele se învârt în jurul astrului matern ca planetele în jurul Soarelui, registrul fiind și el, în mai multe rânduri, unul solar, jubilativ, extatic. Mihail Gălățanu este un mistic atipic
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
ordinul Domnului Președinte Băsescu ,Să trăiți, bine!", adică cel de pe când nu se lepădase întru totul de marinărie, iar noi trăgeam plini de speranță la vâslele unei galere de pe ale cărei pânze surâdea spre noi, etern-triumfător, câte-un cap de mort odihnindu-se pe ciolane înfășate în petale de trandafir. În astfel de momente, las toate emisiunile preferate la o parte și caut cu febrilitate, baleind cu telecomanda pe la toate televiziunile, să dau de domnul ministru Ionuț Popescu... Fiindcă vreau să
Marșul ,în și spre U.E" în acordurile F.M.I. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11551_a_12876]
-
într-o baie de nou și acțiunea capătă sensuri pe care nici nu le bănuiai. Lumea asta cu fundul în sus e mai frumoasă decît cea adevărată, asta încearcă să ne spună, tandru, Martin Amis. Cu doctori naziști care resuscitează morți la Auschwitz, cu Kennedy care renaște într-o secundă pe străzile Dallasului, cu femei care cedează de la prima întîlnire, cu ploi care se întorc în cer și mașini care se repară miraculos, cu vapoare care își șterg urmele pe măsură ce înaintează
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
Dar dacă cei familiarizați cu opera lui Pavese reconstituie spontan situațiile, găsind versurile lui Catalfamo explicite, cum le decodifică oare necunoscătorii? Pornim de la prima poezie, Santo Stefano Belbo: Pur și simplu arat, urlă Pavese / și galbenele coline / se umplu de morți,/ obsedanți, pretutindeni. Cadavre de fasciști trădători/ ieșite din gropi/ și Nuto reia mereu / firul roșu al istoriei, / ce curmă viața tiranilor./ Irene, Silvia, Santina, / căi de salvare / baricadate./ Cinto, singurul supraviețuitor, / înaintează trudnic/ pe drum / iar durerea-i bufnet / de
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
cacofonie...). Și le spune, cu document la mînă (pierdut-găsit-mîncat pînă la urmă, cu prețul asfixiei, de un Mitică, Dumitru Coloratu, membru post-mortem al M.L.P.H.), că i-a căștigat pe toți la Strasbourg, că-i face sul, dimpreună cu acareturile, pămînturile, morții și viii lor și-i duce în Teutonia. Scenariul este, mă repet oarecum, fermecător în sine. Un Caragiale nostalgic (pe inima lui adevărată) se întoarce de la Berlin, peste mulți ani, să-și ia România semipreparată, la pachet, numai bună s-
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
Pentru mine sînt teme și le găsesc firești. Dintotdeauna am scris despre viața mea. Acum, atît a mai rămas." Dincolo de vanitatea de a scrie despre un subiect "tare", recunoaște că face totuși "un exercițiu de inadecvare". Nu este neliniștit din cauza morții mai mult decît din cauza vieții. În plus, știe tot de la Cioran că nu obsesia, ci suferința are cu adevărat acces la cunoaștere. Multe dintre citatele și comentariile pe care le face pornind de la alții sînt un fel de mise en
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
cum nu are nici perplexități. Își derogă orice responsabilitate și față de sine și față de ceilalți - nu e moralist, nu e nici "intrigant" - preferînd să rămînă un organism al intermediarului, undeva la limita imperceptibilă a indiferenței. Metafizic vorbind, el se sustrage morții cu aceeași voluptate cu care refuză viața socială. Mărturisirea lui e un crez emoționant al respingerii, în fond, a literaturii a cărei glorie, dacă se datorează existenței, este meschină: Cînd am renunțat la critică n-a fost un capriciu și
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
să-l destăinuie unui terț. Bineînțeles, și acesta dădea colțul. Până la urmă se întindea un câmp de decedați comparabil cu cel al victimelor celui de al doilea război mondial, iar secretul tot secret rămânea, ca unul pecetluit pe buzele unor morți. De asemenea gânduri muncit, la mici ore ale ultimului telejurnal și lunecând în lumea somnului am făcut un vis - nici pe departe de splendaorea celui de care a avut parte Povestitorul din Craii de Curtea-Veche. Se făcea că, dimpreună cu
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
lui Primo Levi către Infernul său. De acolo vine și valsul. Valsul morții. Valsul cu el însuși, cu colivia cu pantofi, cu femeile care îl intervievează, cu noi, spectatori-numere-martori, valsul care amestecă pași, povești, care se împiedică de pantofi, de morți, de angoase. Cu fiecare interviu, Levi moare puțin. Valsul îl conduce, după efortul confesiunii, către moarte. Îmi amintesc imaginea din filmul Pianistul al lui Roman Polanski. O imagine de sus. Valize, valize, zeci de valize în ghetou. Oameni ca niște
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
om care nu se omorâse niciodată după virtuțile dialogului. Alții se întrebau dacă nu cumva pentru acest amator de exiluri, tăcerea definitivă și distrată n-avea aspectul unui ultim privilegiu. Vai, această tăcere era de fapt aceea a unei prime morți. Precum Baudelaire de la urmă, cel care nu mai știa să bâiguie decât "Doamne Dumnezeule", era și el, într-un fel, deja dus. Cine era Cioran? Pentru cei care nu știu, vom preciza că autorul cărții Despre neajunsul de a te
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
și de amor pasional (l'amour-passion), "cultivat de tradiția cavalerească și Ťcourtoiseť".32 Cu îndrăzneală, dar și cu inconștiență, el îl provoacă la luptă pe prințul Bazil Șerban, un redutabil spadasin. Dezlănțuit pe teren ca un "posedat" ("palid ca un mort și cu ochii ficși"), Pietraru îl învinge pe prinț, cu toate că e un spadasin mult mai slab ("nu luase decît trei lecții în ajunul duelului"). De fapt, tocmai de aceea. Ca un connoisseur în ale duelului, Camil Petrescu știe această regulă
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
propagare. Volume remarcabile apărute în ultimii ani au fost editate în condiții inacceptabile, și totuși acceptate. Tirajele jalnice, achiziția hârtiei sau obținerea subvenției de către autorul însuși, rețelele de inexistentă difuzare: toate acestea pot transforma o carte într-un soi de mort viu, o apariție spectrală, care dispare pe măsură ce apare... Cronicarul literar se transformă atunci, de voie-de nevoie, într-un detectiv, desfășurând o laborioasă investigație ca preludiu al lecturii propriu-zise. După îndelungi, zadarnice căutări prin librării și numeroase telefoane date amicilor literari
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]