KorAP: Find »[drukola/base=mortalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...431 >

10,770 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638

vorba de variabile care au jucat un rol capital în menținerea nivelului de populare al acelor țări bogate care au început să își reducă natalitatea începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea. Să luăm în considerare în special mortalitatea infantilă. În 1800, din 1 000 de prunci născuți vii, doar 770 au atins prima lor aniversare (230 au murit), ceea ce reprezintă deci un procent (prin raportare la numărul de nașteri de prunci vii din acel an) de mortalitate infantilă

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
special mortalitatea infantilă. În 1800, din 1 000 de prunci născuți vii, doar 770 au atins prima lor aniversare (230 au murit), ceea ce reprezintă deci un procent (prin raportare la numărul de nașteri de prunci vii din acel an) de mortalitate infantilă de 230 ‰. În 1900, acest procent a scăzut deja la 160. În 1950, el nu a mai atins decât 52. Și în 2002, el este de-abia... 4,2! Victorie fantastică a igienei lato sensu, a nutriției, a medicinii

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
în 2002, el este de-abia... 4,2! Victorie fantastică a igienei lato sensu, a nutriției, a medicinii și a protecției sociale într-o țară în plină dezvoltare... Or, ceteris paribus, este evident că orice câștig de o unitate în ceea ce privește mortalitatea infantilă înseamnă o naștere suplimentară (Sauvy, 1963 și 1992). Să prezentăm acum lucrurile dintr-un alt punct de vedere. Pentru a cita un calcul personal efectuat pe baza procentelor pe de-a întregul adeverite prezentat mai sus, să presupunem că

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
dublă semnificație: Mai întâi, pe tot parcursul secolelor al XIX-lea și al XX-lea, scăderea fertilității s-a găsit, în Franța și în majoritatea țărilor dezvoltate de astăzi, în mare parte compensată prin scăderea, de o amploare spectaculoasă, a mortalității infantile. Din această primă perspectivă, ne aflăm astăzi în prezența unui factor major de creștere demografică și de limitare a "îmbătrânirii prin partea inferioară" care amenință mereu să genereze reducerea progresivă a fertilității. Dar acest "rezervor" se epuizează astăzi, mai

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
și de limitare a "îmbătrânirii prin partea inferioară" care amenință mereu să genereze reducerea progresivă a fertilității. Dar acest "rezervor" se epuizează astăzi, mai ales în țările dezvoltate, și însăși fertilitatea este în prezent foarte fluctuantă... Apoi, victoriile obținute asupra mortalității infantile au avut un impact considerabil chiar asupra fertilității, în cadrul dorințelor și intențiilor familiilor în materie de descendență (numărul de membri dorit determinând comportamentele de fertilitate). Johann Sebastian Bach și cele două soții ale sale poate nu și-ar mai

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
membri dorit determinând comportamentele de fertilitate). Johann Sebastian Bach și cele două soții ale sale poate nu și-ar mai fi dat osteneala de a avea 22 de copii (dintre care doar cinci au atins vârsta adultă) în condițiile de mortalitate juvenilă și infantilă de astăzi... La rândul său baby-boom-ul, care s-a declanșat începând cu 1946, cu siguranță a constituit un factor (puternic dar provizoriu) de reîntinerire, pe care unii vor să îl vadă ca pe o simplă paranteză istorică

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de lipsa nașterilor din anii 1930, nu au prevăzut venirea unui asemenea eveniment (Daric, 1948). Pentru a ne menține la situația din Franța, natalitatea a crescut brusc până la 20 ‰ la început, pentru a se stabiliza imediat apoi la 18 ‰, în timp ce mortalitatea a coborât încetul cu încetul de la 9 la 10 ‰. Și această revenire demografică, însoțită bineînțeles de o puternică întinerire a populației, nu a durat decât 30 sau 20 de ani după cum luăm sau nu în considerare anumite efecte de structură

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
tinerilor (0-19 ani) a fost aproape înjumătățită pe parcursul lungii perioade analizate, trecând de la 42,8 % la 24,9 %, ceea ce spune multe despre scăderea fertilității (factor al îmbătrânirii prin partea inferioară), mai ales când cunoaștem victoriile obținute, în același timp, asupra mortalității infantile și juvenile; proporția persoanelor de 60 de ani și peste se găsește, dimpotrivă, multiplicată de 2,25 de ori, trecând de la 7,3 % (1775) la 16,4 % (2005), ceea ce oferă, asupra lungii perioade analizate, o bună măsurare a efectelor

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
asupra lungii perioade analizate, o bună măsurare a efectelor îmbătrânirii prin partea superioară; în sfârșit, proporția adulților (20-59 de ani) a progresat cu 20 % în 230 de ani, trecând de la 49 la 59 %, efect notabil și notoriu al victoriilor asupra mortalității la toate vârstele. Observăm, prin acest simplu exemplu, cât de important este să precizăm, printr-o minuțioasă examinare a structurilor pe vârste, motivele îmbătrânirii. Trebuie, pe de altă parte, să fim atenți la riscurile confuziilor, frecvente în public, dintre vârstă

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
învingând pe viitor destul de simțitor ameliorarea feminină (+4,4%). La ora actuală, vârsta medie a populației franceze este în jur de patruzeci de ani; dar speranța de viață la naștere este de 80,4 ani. Ultima este calculată pornind de la mortalitatea observabilă pe parcursul anului nașterii (mortalitate numită "de moment"). Dar condițiile acestei mortalități, aflată în permanentă ameliorare în epoca noastră, evoluează pe tot parcursul vieții noului-născut. Un individ născut, de exemplu, în 1940 dispunea atunci de o speranță de viață de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
ameliorarea feminină (+4,4%). La ora actuală, vârsta medie a populației franceze este în jur de patruzeci de ani; dar speranța de viață la naștere este de 80,4 ani. Ultima este calculată pornind de la mortalitatea observabilă pe parcursul anului nașterii (mortalitate numită "de moment"). Dar condițiile acestei mortalități, aflată în permanentă ameliorare în epoca noastră, evoluează pe tot parcursul vieții noului-născut. Un individ născut, de exemplu, în 1940 dispunea atunci de o speranță de viață de aproximativ cincizeci de ani. Presupunând

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
vârsta medie a populației franceze este în jur de patruzeci de ani; dar speranța de viață la naștere este de 80,4 ani. Ultima este calculată pornind de la mortalitatea observabilă pe parcursul anului nașterii (mortalitate numită "de moment"). Dar condițiile acestei mortalități, aflată în permanentă ameliorare în epoca noastră, evoluează pe tot parcursul vieții noului-născut. Un individ născut, de exemplu, în 1940 dispunea atunci de o speranță de viață de aproximativ cincizeci de ani. Presupunând că mai trăiește la vârsta de cincizeci

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
tot parcursul vieții noului-născut. Un individ născut, de exemplu, în 1940 dispunea atunci de o speranță de viață de aproximativ cincizeci de ani. Presupunând că mai trăiește la vârsta de cincizeci de ani (1990), dispunea încă, în noile condiții de mortalitate, de treizeci de ani de speranță de supraviețuire. Și în 2004, la vârsta de 64 de ani, puteam din nou să îl credităm cu douăzeci de ani de speranță de supraviețuire. Această prelungire regulată a speranței de viață a unui

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
pentru vârsta de un an, speranței de viață la naștere până în 1975. Acest lucru ne permite să ne facem o idee despre mărimea riscurilor de dispariție la care erau expuse vârstele tinere, care au făcut să dispară progresiv victoriile asupra mortalității infantile și juvenile. De la 35 de ani, la începutul secolului al XIX-lea, speranța de viață la naștere a progresat imediat apoi în mod regulat: 43 de ani spre 1850, 45 de ani în 1900, 56 de ani în 1930

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
în 2000 la 12,8 în 2050). Relativ prudent și slab ca imagine, acest scenariu e obținut prin simpla prelungire a tendințelor trecute (indice conjunctural de fertilitate menținut la 1,8....nivel mediu al ultimului sfert de secol; scădere a mortalității după sex și vârstă în același ritm ca cel păstrat de treizeci de ani; sold migrator menținut la "+ 50 000 de persoane", nivel mediu al ultimilor ani ai secolului al XX-lea). Dar iată că, începând din mai 2005, bazându

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Proporția tinerilor de la 0 la 19 ani UE a celor 15 UE a celor 25 10 noi membri Rusia 1951 2000 1951 2003 32,08 32,71 36,16 38,60 22,76 23,35 26,34 26,20 Rata mortalității (la 1 000) UE a celor 15 UE a celor 25 10 noi membrii Statele Unite Japonia Rusia 11,14 10,14 12,09 9,69 10,04 10,29 8,07 8,94 10,35 8,37 7,00 16

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
celor 15 UE a celor 25 10 noi membri Statele Unite Japonia Rusia 1951 2003 1951 2002 20,76 21,84 26,19 24,05 28,01 27,07 10,56 10,34 9,22 14,14 28,01 10,19 Mortalitatea infantilă (la 1 000 de nașteri viabile) UE a celor 15 UE a celor 25 10 noi membri Statele Unite Japonia Rusia 61,96 69,29 89,20 28,06 57,48 65,00 4,50 3,20 6,50 6

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
reînnoiesc, pentru moment, generațiile (Franța, Danemarca, Irlanda, Țările de Jos...). De aici, e normal să se constate și o scădere foarte accentuată a ratelor de natalitate în diverse ansambluri avute în vedere și în toate țările care le compun. Scăderea mortalității pare în schimb mai omogenă, evoluțiile caracterizându-se printr-o trecere de la 10,6‰ la 8,6‰, în medie, din 1951 în 2003. Numai Rusia prezintă în domeniu un comportament mai mult sau mai puțin insolit, trecând la început de la

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Numai Rusia prezintă în domeniu un comportament mai mult sau mai puțin insolit, trecând la început de la un procent de 10,16‰ (1951) la un procent de 7,20‰(1957), pentru ca apoi să urce în mod foarte regulat către o mortalitate relativ ridicată de 16,30‰ (2003). Să lăsăm deoparte acest caz în aparență foarte deosebit. În rest, conjuncția unei natalități puternic scăzute și a unei mortalități în scădere ușoară nu putea duce decât la o creștere naturală deosebit de anemică. Tabelul

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de 7,20‰(1957), pentru ca apoi să urce în mod foarte regulat către o mortalitate relativ ridicată de 16,30‰ (2003). Să lăsăm deoparte acest caz în aparență foarte deosebit. În rest, conjuncția unei natalități puternic scăzute și a unei mortalități în scădere ușoară nu putea duce decât la o creștere naturală deosebit de anemică. Tabelul 12 de mai jos arată cum Rusia și noile țări membre ale Uniunii Europene sunt în regresie naturală și că în alte părți ratele de creștere

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de creștere naturală sunt foarte slabe, cuprinse între 1 și 6 la mie, în 2003. Statele Unite, noile membre ale Uniunii Europene și, mai mult, Rusia, pot cu siguranță să realizeze în anii următori câteva progrese în materie de reducere a mortalității infantile (tabelul 12). Nu e mai puțin adevărat că îmbătrânirea prin partea inferioară pare bine instalată în lumea dezvoltată și mai ales în cvasi-totalitatea Uniunii Europene. Constatare cu atât mai neliniștitoare cu cât nimeni nu ar putea imagina serios să

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
influențează nivelul populației, în sensul în care cererea de mână de lucru reglementează oferta. Populația are tendința să crească atunci când salariile depășesc prețul natural al muncii prin exces de cerere pe piața muncii. Ea are tendința să scadă din cauza unei mortalități ridicate, cauzată de insuficiența salariilor. "Cererea de oameni reglementează obligatoriu producția de oameni", scrie Smith, în 1776. În analizele clasice, factorul demografic e considerat dintr-un punct de vedere strict cantitativ. O populație numeroasă reprezintă o cantitate de mână de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
inactivitate, sacrificiul lor prezent, adică să asigure echivalentul transferurilor dintre generații. De exemplu, cu durate medii de activitate și de inactivitate, fiecare egală cu treizeci de ani, în cadrul unei populații stabile (structuri pe vârste constante, legi de fertilitate și de mortalitate invariabile) înaintând cu ritmul de 1% pe an, un tânăr adult intrând în activitate și contribuind la profitul inactivilor cu o economisire de 50 € pe lună va trebui, în mod foarte corect, să conteze (credit asupra generațiilor ce vor urma

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
deci de evoluția a trei elemente: resursele în mână de lucru (n+l) în număr de ore lucrate, productivitatea globală a factorilor și coeficientul de capital. Evoluția resurselor de mână de lucru rezultă din tendințele demografice în materie de fertilitate, mortalitate, rată a ocupării și sold migrator și din rata de șomaj structural. Cea a productivității globale a factorilor este în special dependentă de impactul dezvoltării noilor tehnologii și în fine cea a coeficientului de capital provine foarte mult din rata

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
în ziua morții. Senescența se caracterizează prin schimbări progresive datorate ansamblului de procese biologice care, odată cu înaintarea în vârstă, aduc după ele declinul reacțiilor organismului la agresiunile externe, cum sunt bolile și accidentele. Cum să măsurăm îmbătrânirea biologică? Curbele de mortalitate măsoară creșterea probabilităților de deces (probabilitatea pe care o are un individ de o vârstă dată să decedeze în intervalul de timp care-l separă de viitoarea lui zi de naștere). Curbele de fracțiuni ale supraviețuitorilor la fiecare vârstă acuză

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]