881 matches
-
ședea între Mini și Marcian, liniștită că plecarea, a cărei grijă o turburase un minut, fusese orânduită. Frumusețea zilei și ecourile plutitoare ale muzicii de adineaurea o acopereau cu învelișuri calde, de subt care nu simțea nimic din tristețea convoiului mortuar. Moleșită, vorbea puțin și cu glas tărăgănat despre Maxențiu, fără ca să lege amintirea lui, venită în memorie pe alte căi, de ceremonia funebră. Vorbea calm de sfârșitul lui apropiat si ae iluzia lui statornică. Vorbele ei erau blajine și cam
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
soare, aeroportul, pieptul lui Juan Lucas, hai, dragă. Carlos avea grijă de Bobby, ținîndu-l tot timpul lîngă el pe Santiaguito. Doamne Dumnezeule! CÎnd o să se termine toate astea!? Mercedesul Înainta prin cartiere urîte, vechi, sărace - erau În Lima? - urmînd carul mortuar pe străzi ciudate, vrăjmașe, vechi, noi doar pentru ea, deși parcă le mai văzuse, cînd murise Santiago, Dumnezeule! Dumnezeule mare! Susan, iubirea mea. Lumea se oprea să vadă cele două vehicule; bărbați și femei așezați pe marginea drumului, În fața casei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dădu la o parte, era prea tîrziu ca să protesteze, ca să Întrebe cine-i schimbase dispozițiile: acum treceau cu toții prin fața lui și a lui Susan, iar Susan se alătura grupului. Julius rămăsese la urmă, de acolo reușea să vadă două trăsuri mortuare, una era un automobil negru, de acolo reușea să vadă cum sicriul Armindei era scos pe ușa din față a palatului. Victoria Santa Paciencia Încercă să le povestească cît de mult timp Îi trebuise pentru a găsi casa, nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
toți, spaima și groaza ce-i vor Învălui pe toți - pentru toate acestea stăteau În fața ei tăcuți, singuri și Înspăimîntați. Apoi se Îndepliniră ultimele formalități cerute de lege și biserică, iar mortul a fost luat de sub ochii oamenilor. Sosise mașina mortuară a poliției. Doi bărbați În uniformă coborîră iute scările și intrară cu o brancardă făcută sul. Desfășurară brancarda pe pardoseala de ciment; mortul a fost luat repede de pe bancă și Întins pe brancardă și, În aceeași clipă un preot și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
o cădelniță uriașă din care se Înălța o flacără prăfuită, aurită, orbitor de strălucitoare, licărirea obscenă se mai domolise și căpătase o nuanță cafenie, la fel de lividă, dar ceva mai stinsă. CÎnd brancardierii Își făcură apariția la ieșirea din metrou, mașina mortuară a poliției aștepta la bordură și cîțiva șoferi de taxi, cu fețe Întunecate și murdare, se adunaseră lîngă ușă, pe trotuar. În timp ce brancardierii traversau trotuarul cu povara lor, un taximetrist veni În spatele lor, Își scoase umil șapca În fața mortului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
în care trebuia să încapă trupul unui adult care nu intra. Mai rar se întâlnește sarcofagul în formă umană. O modalitate obișnuită de înmormântare în zonele de deal din Palestina, din acest motiv considerată tipic „iudaică”, era înmormântarea în camere mortuare săpate în stâncă sau - mai rar - în grote. De multe ori, mormintele în formă de cameră erau prevăzute cu bănci (sau cripte) de-a lungul pereților laterali pe care se puteau depune cadavrul culcat împreună cu ofertele votive. Acest fel de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
un loc relevant îl ocupă plăcuțele de argint descoperite într-un mormânt din Ierusalim lângă Ketef Hinnom (HAE, vol. I, pp. 447-456; Barkay et al., 2004). E vorba de două plăcuțe de argint foarte fine, laminate, găsite într-o cameră mortuară în care corpul era depus și lăsat acolo până la descompunere. Datorită binecuvântării incizate pe ele, contextul arheologic tinde să interpreteze aceste două plăcuțe ca un fel de talisman cu rol apotropaic. Textul acestei binecuvântări, după cum am afirmat în paragraful precedent
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
dublă sau simplă; e) mormintele cu galerie (situate în colțul de nord-est al necropolei) se prezintă sub forma unui puț de formă rectangulară, adânc de până la 3 m. Într-unul dintre pereți s-a săpat o galerie boltită definind camera mortuară, în care au fost introduse câte 2-3 cadavre. Unul dintre aceste tipuri de morminte apare ca un complex funerar, constând din mai multe galerii dispuse în formă de cruce. Datarea acestor morminte este pentru secolele V-VI; descoperiri identice la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
m x 2,30 m, iar înălțimea de 2,18 m. Accesul spre interior se făcea printr-un canal (dromos) lung de 3 m, prevăzut cu cinci trepte care coborau până la aproape -2,20 m (față de nivelul actual) în camera mortuară. Acest culoar era acoperit cu trei lespezi de calcar, iar la nivelul ultimei trepte, tavanul dromosului era boltit. Deasupra intrării în cavou și pe pereții laterali ai dromosului sunt pictate cu vopsea roșie cruci mari având capetele hastelor lățite. Peste
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
roșie cruci mari având capetele hastelor lățite. Peste crucea laterală se află o inscripție grecească, scrisă tot cu vopsea roșie, care în traducere românească sună astfel: Domnul este ajutorul și Mântuitorul meu (Ps 18, 15). Intrarea din dromos în camera mortuară era blocată cu o lespede de calcar. Camera avea pe toți pereții câte o cruce de tipul amintit mai sus, pictată cu vopsea roșie; în mijlocul peretelui de vest, la înălțimea de 1,20 m, se afla o altă inscripție realizată
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a fost descoperită o cruciuliță de aur cu o piatră roșie la mijloc. Ulterior, a fost amenajat peste acestea și un pod de scânduri (așezate pe patru bârne fixate în pereți, la un metru deasupra nivelului de călcare al camerei mortuare), peste care se aflau 5 schelete umane. Lângă acestea au fost descoperite fragmente ceramice cu urme de arsură și un mic vas cilindric de bronz (poate o candelă); pe tencuiala peretelui de lângă acest vas s-au observat urme de fum
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
1977-1978, pe str. Mircea cel Bătrân, ca urmare a unei descoperiri întâmplătoare (identificate cu prilejul executării unor lucrări edilitare, într-un strat de argilă la o adâncime de 7 m) s-au cercetat unele complexe funerare, constând din trei camere mortuare dispuse în cruce. Elementele de rit și ritual surprinse în timpul cercetărilor arată că este vorba de cavouri cu caracter familial. Înhumații erau așezați în poziție dorsală, cu mâinile aduse pe piept, în sicrie de lemn, având cruci (modelul crux latina
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
frecvent al crucii etc.) databile în secolul V; b) mormintele cu cameră simplă construite din piatră (cavouri), rectangulare, înconjurate cu zid din același material tencuit cu mortar, prevăzut cu un dromos; c) mormintele cu galerie simplă de tipul unei camere mortuare realizate în pereții galeriei în care au fost introduși câte 2-3 defuncți dispuși alăturat ori sub forma unui complex funerar de forma unor galerii multiple în formă de cruce (secolele V-VI); asemănări la Tomis, Odessos, Provadia; 3) cripta martirică
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a două inscripții grecești referitoare la identificarea celor 4 schelete descoperite in interiorul monumentului, orientarea rituală a acestora și absența obiectelor de inventar; 6) complexele funerare la Tomis (municipiul Constanța): a) cavourile cu caracter familial, monumente funerare cu trei camere mortuare dispuse în cruce, unde inhumații (așezați dorsal, cu mâinile împreunate) erau depuși în sicrie de lemn (laturile lungi aveau incizate cruci de tipul crux Latina). Monumentul e prevăzut cu niște nișe în partea superioară a camerelor funerare, unde au fost
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
SCUTUL CLIN ASCUNZĂTOAREA LUI, DURASE DOUĂ ORE DE TIMP NORMAL ȘI CĂLĂTORIA ÎI DEZVĂLUISE FAPTUL CĂ ÎMPĂRĂTEASA VREA SĂ-L IA DE SOȚ. TEMPORAR, ASTA-I GARANTASE SIGURANȚA; LUCRU ÎNCĂ ȘI MAI IMPORTANT, ÎI GARANTA ACCESUL LA SCUTUL DIN CAMERA MORTUARĂ A PALATULUI. CA ATARE, SE RETRĂSESE REPEDE, PĂSTRÎND CA REZERVĂ CELELALTE PATRU ORE DIN TOTALUL DE ȘASE CE REPREZENTAU LIMITA REZISTENȚEI UMANE. INCURSIUNEA LUI ACTUALĂ NU TREBUIA SĂ-I IA MAI MULT DE PATRU ORE, PREFERABIL TREI, DAR ÎNCĂ ȘI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
un fel cumplit. Căci, în aceeași clipă, orchestra s-a oprit, cei de la parter s-au ridicat și au început să părăsească încet sala, mai întâi în liniște, așa cum se iese dintr-o biserică după slujbă sau dintr-o cameră mortuară după o vizită, femeile strângându-și rochiile și ieșind cu capul plecat, bărbații conducându-le și ținându-le de cot, ferindu-le să se lovească de strapontine. Dar, încetul cu încetul, mișcarea s-a precipitat, șoaptele au devenit exclamații și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
cinci secole. Lumea își împarte florile între poeți și monștri. Când am fost la Sant' Onofrio, biserica era încuiată și a trebuit să rog un preot să-mi deschidă. Mi-a arătat călimara de lemn a lui Torquato Tasso, masca mortuară și coroana de lauri pe care urma s-o primească pe Capitoliu și n-a apucat . Între zidurile reci, glasul preotului suna cavernos și trist. Oamenilor le place să se înduioșeze de nefericirile altora, ca să se arate simțitori, dar asta
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
spre finalul vieții Walt Disney. Atât insula aceea mică, cât și cetatea părăsită sunt apăsate de istoria neagră a coloniei de leproși. Fortificațiile datează din 1578, iar în 1584 acestea au fost reîntărite cu noi construcții. Te apasă liniștea aceea mortuară și copleșitor de multă energie negativă, atât de multă, încât mi s-a făcut rău și am renunțat la ultima parte a vizitei. Mi-am revenit miraculos când am urcat pe puntea vaporului și m-am întors cu spatele spre
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
tot și-a zburat creierii, înseamnă că oricum nu-i mai păsa de nimic, la care eu i-am zis că la școală se vorbea că nici nu și-ar fi zburat creierii, iar moartea tragică și neașteptată, din anunțul mortuar, nicidecum nu înseamnă că s-a sinucis, ci numai că făcuse comoție cerebrală, dar mama a râs, spunând că asta-i versiunea pe care o răspândește prin oraș idioata de bunică-mea, ca să nu se facă de rușine, și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
grijă să n-o atingă sau să se apropie de ea În vreun fel. Ea aprobă din cap și orice ar fi fost acea expresie Îi dispăru din ochi. Se Întoarse pe neașteptate și se Îndreptă Înapoi spre ușa camerei mortuare. La câțiva metri de ea, se opri brusc, se uită În jur, surprinsă parcă să se afle unde era și alergă spre o chiuvetă lipită de peretele din spate. Vomă violent și icni de mai multe ori până să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
am spus, completam niște hârtii, Îmi luam Însemnări. Și nu cred că a intrat din camera de așteptare. Cred că a venit de acolo, zise el, arătând cu degetul spre ușa din cealaltă parte a camerei. — Ce e acolo? — Camera mortuară. Terminase lucrul acolo cam de-o jumătate de oră și-mi scriam observațiile. În zăpăceala poveștii lui Bonaventura, Brunetti uitase de furia lui. Acum Îi era brusc frig, era Înfrigurat până În măduva oaselor, Însă sentimentul nu era furie. Cum arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
omoară, dar n-a făcut decât să mă lovească. N-avea nici o logică. Nici cuvintele și nici altceva, doar zgomot, ca un animal. Cred că atunci au intrat brancardierii. Întorcându-se de la el și clătinând din cap către ușa camerei mortuare, Brunetti Întrebă: — E acolo cadavrul? — Da, v-am spus. I s-a spus familiei să vină și să-l ia la două. Brunetti se duse la ușă și-o Împinse În lături. Înăuntru, doar la câțiva metri de ușă, trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
cu privirea pe axul drumului, mânând cai către cimitirul amplasat tocmai la periferie. Scriitorul vizualiză pentru câteva fracțiuni de secundă și scena în care sicriul era coborât în pământul clisos, însă reveni repede în... realitate și se concentră asupra alaiului mortuar. În urma dricului - de o parte și de alta, dar și deasupra, erau prinse coroane de flori -, mergând încet, cu capetele plecate și cu privirile înfipte în pământ, se aflau personajele care-i bântuiseră viața ultimelor zeci de ore: Agentul Imobiliar
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
câteva ori, se ridică și fugi mai departe. Cu genunchii zdreliți, udă până la piele, ajunse la curtea părinților lui George. Poarta era deschisă. În verandă se aflau câteva persoane care aprindeau lumânări în sfeșnicul mare adus de la biserică împreună cu steagul mortuar. Îi bătea inima puternic și i se înmuie picioarele de parcă toată puterea i s-a scurs în pământ. Se prăbuși pe prima treaptă de la intrarea principală, fără vlagă, având halucinații: George venise mai devreme la biserică și făcuse un
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
supus unei taxe. La înmormîntare, Olimpia fu nepăsătoare, plictisită, Stănică însă plânse cu hohote, cîștigîndu-și simpatia femeilor care se găsesc mai tot timpul prin cimitire. Pascalopol arătă celor doi un număr din Universul, în care se citea la coloana anunțurilor mortuare această compunere patetică: De-a pururi sfâșiați sufletește, plini de revoltă în contra cerului nemilos: Stănică si Olimpia Rațiu, părinți; Simion și Aglae Tulea, bunici; Aurica Tulea, mătușă; precum și familiile înrudite: Giurgiuveanu, Mărculescu, Sima au nemărginita durere de a vă anunța
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]