1,950 matches
-
motivațional, etape pe care managerii și specialiștii din compartimentul de resurse umane a organizației trebuie să le parcurgă, în vederea realizării unei motivări eficiente a salariaților. În literatura de specialitate aceste etape ale procesului motivațional sunt considerate ca alcătuind un ciclu motivațional. Atunci când se analizează un ciclu motivațional o importanță deosebită trebuie acordată motivațiilor folosite de manageri în raporturile cu salariații lor, pentru a le satisface anumite necesități individuale și de grup, pentru ai determina ca, prin atitudinile, eforturile, deciziile, acțiunile și
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
specialiștii din compartimentul de resurse umane a organizației trebuie să le parcurgă, în vederea realizării unei motivări eficiente a salariaților. În literatura de specialitate aceste etape ale procesului motivațional sunt considerate ca alcătuind un ciclu motivațional. Atunci când se analizează un ciclu motivațional o importanță deosebită trebuie acordată motivațiilor folosite de manageri în raporturile cu salariații lor, pentru a le satisface anumite necesități individuale și de grup, pentru ai determina ca, prin atitudinile, eforturile, deciziile, acțiunile și comportamentele lor să asigure realizarea obiectivelor
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
negativă contribuie la scăderea moralului salariaților, la inhibarea acestora și la instaurarea unui climat de muncă tensionat, defavorizant obținerii de rezultate performante în firmă. Demotivația reprezintă un tip primitiv de motivație, însă, cu anumite precauții, poate face parte din instrumentarul motivațional. ● Motivația cognitivă și afectivă are la bază satisfacerea nevoilor și așteptărilor secundare sau sociale prin stimulente care au în vedere criteriile legate de personalitate. Motivația cognitivă are în vedere dimensiunea intelectuală a salariatului, fiind legată de nevoia de a ști
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
care le au unele asupra altora. Numai în acest mod, procesul complex și laborios al motivației resurselor umane poate avea rezultate spectaculoase și vitale pentru viața individului, a firmei din care face parte și, mai larg, la nivel social. Teorii motivaționale După ce am definit conceptul de motivație și am prezentat principalele tipuri de motivații care se pot identifica în diversitatea acestora, se pune întrebarea ce anume îi motivează pe angajați sau cum pot fi aceștia motivați. Întrebarea a fost pusă în
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
într-un mod care să contribuie la performanță. Nevoile sunt cerințe sau dorințe psihologice sau fiziologice pe care indivizii le pot satisface procurându-și anumite stimulente sau îndeplinind anumite scopuri. Comportamentul stimulat de aceste nevoi este acela care evidențiază caracterul motivațional al nevoilor. În această grupă sunt cuprinse cinci teorii considerate a fi cele mai importante: ierarhia nevoilor sau piramida trebuințelor a lui Maslow, teoria ERG, teoria bifactorială a lui Herzberg, teoria satisfacerii trebuințelor a lui McClelland și abordarea lui McGregor
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
categoria motivațiilor centrate pe studiul nevoilor sau teorii ale motivației bazate pe nevoi. Teoriile de proces sunt cele care se focalizează asupra dinamicii motivării, începând cu energizarea inițială a comportamentelor, continuând cu selecția alternativelor și ajungând la efectul actual (rezultatul motivațional); ele încadrează conceptele care se referă la așteptările, speranțele, sentimentele de echitate, la stimularea și întărirea unui anumit comportament și își propun să releve modul cum sunt motivați oamenii. În categoria teoriilor de proces putem menționa teoriile motivaționale axate pe
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
actual (rezultatul motivațional); ele încadrează conceptele care se referă la așteptările, speranțele, sentimentele de echitate, la stimularea și întărirea unui anumit comportament și își propun să releve modul cum sunt motivați oamenii. În categoria teoriilor de proces putem menționa teoriile motivaționale axate pe satisfacerea așteptărilor salariaților și teoriile care se referă la modificarea comportamentului salariaților. Teoriile de proces ale motivației în muncă se mai întâlnesc grupate ca teorii centrate pe comportament sau ale comportamentului. De asemenea, există și o altă clasificare
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
satisfacerea așteptărilor salariaților și teoriile care se referă la modificarea comportamentului salariaților. Teoriile de proces ale motivației în muncă se mai întâlnesc grupate ca teorii centrate pe comportament sau ale comportamentului. De asemenea, există și o altă clasificare a teoriilor motivaționale. Ea a fost realizată de profesorul spaniol Juan Perez Lopez care, folosind criteriul „ipoteze privind natura motivațiilor personalului”, a delimitat trei grupe de teorii, după cum urmează: teorii mecaniciste, care se caracterizează prin aceea că se presupune că personalul este
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
și transcendente - depind de caracteristicile mediului, referindu-se la ceea ce se petrece în afara persoanei respective. Rezultă deci că, în aceste teorii, comportamentul uman este conceput ca un sistem deschis sau deschis - adaptiv. Analiza comparată a celor trei categorii de teorii motivaționale conduce la concluzia că singura teorie completă este cea antropologică; cea psihologică este un caz particular al teoriei antropologice; similar, teoria mecanicistă este un caz particular al teoriei psihologice. Teoria ierarhiei nevoilor sau teoria lui Maslow este una dintre cele
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
sunt motivați de nevoile de rang inferior până în momentul în care acestea sunt satisfăcute, după care ele încetează să motiveze și începe să se manifeste tendința spre nevoile de rang superior. Satisfacerea nevoilor este, pentru cei mai mulți indivizi, relativă, incompletă. Forța motivațională a oricărei nevoi este determinată nu numai de poziția sa în ierarhie, dar și de gradul în care acea nevoie, ca și toate celelalte de sub ea, au fost satisfăcute. Oamenii caută să și dezvolte personalitatea și vor să urce în
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
lor. 6. Falimentul în crearea de oportunități legate de muncă, prin care să se satisfacă nevoile, va conduce, foarte probabil, la frustrarea salariaților, scăderea productivității și creșterea fluctuației. În acest context, se desprinde ideea necesității construirii și utilizării unui sistem motivațional diferențiat, complex și gradual, în funcție de rezultatele vizate. Teoria ierarhiei nevoilor elaborată de A. Maslow a fost larg popularizată în literatura de Management și, cu toate limitele sale, continuă să exercite o influență semnificativă asupra gândirii curente despre motivație. Dacă am
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
motivare prin realizări, sens în care, un mare efect îl au delegarea și îmbogățirea postului; posibilitatea promovării performanțelor care au efect nu numai în utilizarea capacității și talentului lor, ci și în realizarea unor modele pentru ceilalți angajați. Conținutul teoriilor motivaționale nu reprezintă rețete privind motivarea în firme, pentru că nici una dintre ele nu este optimă; fiecare dintre ele are limite. Dar faptul că ele s-au construit pe baza unor experimente, studii efective de-a lungul mai multor ani îi obligă
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
Cuvânt înainte Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Copilul poate fi deprins încă de la o fragedă vârstă să își analizeze actele, deprinzându-se
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
evaluarea îndeplinește și această funcție de „pronosticare a nevoilor și posibilităților viitoare ale elevilor sau ale instituțiilor de învățământ”. Funcția prognostică asigură stabilirea zonelor performanțelor viitoare ale elevilor, prin teste de aptitudini, teste de capacități și de abilități specifice. e) Funcția motivațională Această funcție stimulează activitatea de învățare a elevului și se manifestă prin valorificarea pozitivă a feedback-ului oferit de evaluare, în sensul autoevaluării. Sunt stimulate autocunoașterea, autoaprecierea și metacogniția în raport cu obiectivele formării profesionale. Aplicându-se principiul feed-back-ului, în funcție de rezultatele pregătirii
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
motivații lăuntrice față de învățare. Ea are efect formativ și se raportează la diferite capacități ale elevului în funcție de progresul realizat și de dificultățile pe care le are a depăși. Elevul are nevoie să se autocunoască, fapt cu multiple implicații în plan motivațional. El să aibă un program propriu de învățare, să-și autoaprecieze și valoreze și să-și pună în valoare propriile atitudini. Sarcina cadrului didactic este de a pregăti elevii pentru autoevaluare, de a-i face să înțeleagă criteriile după care
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
II.2. Forme ale autoevaluării Modalitate de evaluare cu largi valențe formative, Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Mijlocul principal pentru formarea capacităților autoevaluative la elevi îl constituie modul de apreciere al învățătorului. În condițiile în care aprecierea elevilor va fi făcută după criterii esențiale, obiective, constante, unice pentru toți elevii, această apreciere va deveni
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
practice și orale. III. AUTOAPRECIEREA CORECTĂ A RANDAMENTULUI ȘCOLAR. DATELE UNEI CERCETĂRI Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Începutul școlarității, când activitatea predominantă devine învățătura, marchează un pas important în formarea capacității de
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
important în domeniul educației fizice și sportului, în scopul eficientizării procesului instructiv specific acestui domeniu de activitate, care este, la rândul lui, foarte diversificat (L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2006, pag. 42). Procesul învățării angajează dimensiuni cognitive, dar și dimensiunile afective, motivaționale și volitive ale personalității umane, care susțin “modificarea sau transformarea intențională a comportamentului uman, condiționată de experiența trăită“ (Cerghit, I., 1988, pag.111). Epuran, M., consideră că este “un fenomen psiho comportamental, de ameliorare a adaptării individului la situațiile vieții
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
de îndoială că actele caritabile voluntare pot fi, într-adevăr, eficace în furnizarea acestor resurse sau servicii. Pe de o parte, este bine cunoscută problema "slăbiciunii voinței" de a ne îndeplini această obligație morală. Mai mult, chiar și indivizii capabili motivațional să acționeze pentru îndeplinirea acestei obligații ar putea ajunge în mod rațional la concluzia că nu ar trebui să contribuie în această direcție (de vreme ce această contribuție nu ar fi eficace). Pe de altă parte, foarte multe servicii medicale importante, în
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
inactivitate, concentrare foarte lentă și greoaie într-o sarcină de învățare, lipsa de spontaneitate și chiar stări de anxietate, reduce randamentul școlar al elevului. „Întotdeauna frustrarea se raportează la motivație, la trebuințe, interese, scopuri. Pe lângă factorii afectivi și volitivi, cei motivaționali sunt extrem de importanți pentru realizarea și finalizarea fără stres a unei sarcini. Când motivația este intrinsecă (interes, pasiune pentru activitatea respectivă), ea are un caracter frenator pentru instalarea stresului psihic; când este extrinsecă (impusă din exterior și neacceptată în forul
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
afla: rușine, regret, simpatie, frustrare, antipatie, speranță, certitudine, sfidare etc. Ele sunt în strânsă legătură cu tendințele, dorințele și intențiile noastre. Emoțiile repetate pot duce la cristalizarea unor sentimente, după cum acestea devin o sursă frecventă de emoții. Toate aceste surse motivaționale sunt interdependente și pot fi în relație cu același obiect, cu același scop. Afectele dinamice, motorul principal al activităților elevilor, sunt sentimentele și pasiunile. Acestea din urmă, diferă de sentimente numai prin intensitatea lor, având drept urmare o viziune oarecum unilaterală
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
reacție de apărare sau de agresiune”(Pavelcu, 1968, p. 51). Conform definiției sale, se desprind următoarele elemente ale frustrării: 1. necesitatea 2. contrarierea trebuinței 3. caracterul aproape de neînvins al obstacolului 4. două forme de obstacol: extern sau intern 5. starea motivațională și afectivă, rezultată din blocarea tendinței Deci nu orice blocare a unei tendințe dă naștere la frustrare: blocarea trebuie să fie însoțită de un efect puternic și de conștiința unui obstacol de mari proporții. Frustrarea, în general, își găsește originea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
în mod obiectiv, contradicțiile ivite, ridicându-se astfel la instanța superioară a decentrării, a capacității de a se substitui altuia, de a se transpune și a înțelege în mod adecvat trăirile și motivațiile semenilor sau cerințele și exigențele sociale. Dominantele motivaționale, diferite de la om la om sub raportul conținutului și al intensității, modul personal de evaluare și de interpretare a situației frustrante (dependent de anumite resurse intelectuale), deosebirile în planul sensibilității, al voinței și caracterului, care vor decide gradul de sensibilitate
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Jinga și Elena Istrate, competența profesională a educatorilor din învățământ derivă din rolurile pe care aceștia le îndeplinesc în cadrul organizațiilor școlare. [Jinga I., Istrate E., 1998, p. 80] Mihai Diaconu definește competența profesională didactică ca fiind „ansamblul capacităților cognitive, afective, motivaționale, care împreună cu trăsăturile de personalitate îi oferă profesorului calitățile necesare desfășurării unei activități didactice ce îndeplinește obiectivele propuse și are rezultate foarte bune”. [Diaconu M., în Gliga L., 2002, p. 27] Același autor definește competența pedagogică în sens larg, ca
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
competențe de stimulare a creativității (stimularea conduitei creative a elevului) [Neacșu I., 1990, p. 243-244]. În continuare, în această lucrare, ne vom axa pe definiția dată de Ioan Jinga competenței profesionale a cadrelor didactice: „un ansamblu de capacități cognitive, afective, motivaționale și manageriale care interacționează cu trăsăturile de personalitate ale educatorului, conferindu-i acestuia calitățile necesare efectuării unei prestații didactice care să asigure îndeplinirea obiectivelor proiectate de către marea majoritate a elevilor, iar performanțele obținute să se situeze aproape de nivelul maxim al
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]