1,969 matches
-
și ușor de controlat, chiar dacă efectele asupra performanțelor organizației, deci asupra modului de realizare a strategiei, sunt greu de evaluat și de separat de alte influențe. De regulă, schimbările structurale sunt acompaniate de modificarea majorității subsistemelor organizației, între care subsistemul motivațional, cel informațional, cel de control etc. (Galbraith și Kazanijan, 1986). Modificarea acestora se face în corelație cu strategia aleasă, urmărindu-se în principal criterii de raționalitate economică. Mediul înconjurător intervine în procesul de schimbare structurală a organizației prin numeroase condiționări
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
inițială. Noua structură reprezintă un compromis între diferitele tendințe contrare ce se manifestă, fiind un conglomerat de echilibre relative interdependente. Nu trebuie să surprindă faptul că o analiză critică, chiar modestă, va descoperi potențiale noi probleme ce vor constitui germenii motivaționali ai viitoarei modificări structurale, probleme asociate elementelor cu inerție mare la schimbare, cum ar fi cultura organizațională. *** Deși recomandările pentru un proces de modificare a structurii organizaționale sunt puține, acestea permit o orientare care diminuează aria de căutare a unei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
potențială afacere de succes sau consolidarea celei existente. Alte beneficii pot fi accesul la noi piețe, cooperare internațională și posibilități de colaborare cu noi parteneri de afaceri. Pentru Întreprinzătorul-gazdă, beneficiile se materializează În noi idei de afaceri, un nou impuls motivațional, dobândirea de cunoștințe În domenii neexplorate sau despre piețe neatinse. Este o colaborare win-win. Pe termen lung, este vorba despre multiple oportunități de cooperare, dobândirea de noi parteneri de afaceri, noi perspective pentru afaceri etc. Exemplul cel mai convingător este
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
paraverbal și nonverbal 184 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentală 187 2.3. Implicații psihopedagogice 188 3. Comunicarea didactică 190 4. Retroacțiuni ale comunicării didactice 192 4.1. Delimitări conceptuale 193 4.2. Taxonomia feed-back-ului 194 Capitolul XI Aspecte motivaționale ale învățării în școală Ă Andrei Cosmovici 199 1. Caracterizarea motivației 199 2. Motive fundamentale pentru procesul educativ 200 3. Nivelul de aspirație 201 4. Motivația școlară 202 5. Caracteristicile afectivității 204 6. Formele stărilor afective 205 7. Dezvoltarea afectivității
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care nu sunt bazate pe prejudecăți, receptive și tolerante („Aș fi gata să contribui din buzunarul meu pentru a îndrepta o greșeală, chiar dacă nu sunt implicat direct în aceasta)... 9. Realizare de sine prin conformism: identifică factorii de interes și motivaționali care facilitează realizarea de sine în condițiile în care conformismul este un comportament pozitiv („Cred că încercările și suferințele vieții ne fac mai buni”). 10. Realizare de sine prin independență: identifică factorii de interes și motivaționali care facilitează realizarea de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
factorii de interes și motivaționali care facilitează realizarea de sine în condițiile în care conformismul este un comportament pozitiv („Cred că încercările și suferințele vieții ne fac mai buni”). 10. Realizare de sine prin independență: identifică factorii de interes și motivaționali care facilitează realizarea de sine în condițiile în care autonomia și independența sunt comportamente pozitive („Am impresia că sunt aproape la fel de capabil și inteligent ca majoritatea oamenilor care mă înconjură”). Adolescența este perioada în care încep să se cristalizeze principalele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a putea îndeplini o sarcină specifică” (Bandura, 1991, p. 1177). În această formulare, auto-eficiența se apropie de ceea ce unii autori înțeleg prin expectație Ă poziție realistă cu privire la nivelul de reușită a unei acțiuni. Credințele auto-eficienței operează asupra comportamentului prin procese motivaționale, cognitive și afective, influențând comportamentul atât direct, cât și prin efectul lor asupra mecanismului autoreglator constituit din standardele și scopurile personale ale performanței. Eficiența crescută antrenează expectația succesului și va genera perseverență în fața obstacolelor și frustrărilor; perseverența poate conduce la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
etichetări a sursei problemei. Logica ce stă la baza folosirii testelor în diagnostic este obținerea unei cantități maxime de informații psihologice folosind un număr minim de teste. Acest obiectiv este atins prin măsurarea aptitudinilor principale, a factorilor de personalitate și motivaționali. Aceasta se bazează pe modelul psihometric propus de Cattell (1957), care afirmă că un comportament poate fi prezis pe baza corelațiilor multiple ale factorilor din aceste trei domenii (motivație, personalitate, aptitudini). Deci, orice subiect ar trebui testat în aceste trei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de nivelul scăzut de inteligență. În caz contrar, sursa dificultății trebuie căutată în altă parte, investigându-se abilitățile specifice (abilități verbale, non-verbale, atenție, memorie etc.). Dacă și în acest caz rezultatele sunt bune, atunci cauza problemei trebuie căutată în factorii motivaționali sau de personalitate. Testarea este doar unul din aspectele diagnozei. După ce problemele au fost identificate, următorul pas este intervenția, care în psihologia educațională constă fie în alegerea nivelului adecvat de educație (școli speciale), fie în rezolvarea problemelor prin consiliere psihologică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inteligență. Mai ales că efortul creator este în relație și cu natura domeniului în care se manifestă. Există psihologi care au accentuat multe aspecte comune tuturor creatorilor. Ele se referă la fazele prezente în actele de creație și la aspectele motivaționale, caracteriale, despre care vom aminti imediat. Există diferențe specifice: inteligența este mai importantă în domeniul științific, având însă un rol mult mai mic în artă (în pictură sau muzică, de exemplu). În știință este esențială „sensibilitatea la probleme”, care trezește
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și jumătate mai rapid decât verbalul? 3. Pornind de la realitatea clasei, construiți un exemplu pentru a ilustra un (fb) I, concomitent, colectiv, neutru, redundant, paraverbal, consistent. 4. Explicați și exemplificați conceptele: supracodificare, transinformație, feed-forward, paraverbal. Capitolul XItc "Capitolul XI" Aspecte motivaționale ale învățării în școaltc "Aspecte motivaționale ale înv\ț\rii în [coal\" Andrei Cosmovicitc "Andrei Cosmovici" 1. Caracterizarea motivației tc "1. Caracterizarea motivației " Am văzut că dezvoltarea gândirii e în funcție de o serie de activități, în special cu scopul soluționării de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
3. Pornind de la realitatea clasei, construiți un exemplu pentru a ilustra un (fb) I, concomitent, colectiv, neutru, redundant, paraverbal, consistent. 4. Explicați și exemplificați conceptele: supracodificare, transinformație, feed-forward, paraverbal. Capitolul XItc "Capitolul XI" Aspecte motivaționale ale învățării în școaltc "Aspecte motivaționale ale înv\ț\rii în [coal\" Andrei Cosmovicitc "Andrei Cosmovici" 1. Caracterizarea motivației tc "1. Caracterizarea motivației " Am văzut că dezvoltarea gândirii e în funcție de o serie de activități, în special cu scopul soluționării de probleme. Dar eforturile necesare se bazează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
factor important al trăiniciei celor asimilate. Curiozitatea se permanentizează atunci când se îmbină cu convingeri referitoare la valoarea culturii, care facilitează comunicarea cu ceilalți și asigură o mare bogăție de trăiri, surse de satisfacție și echilibru sufletesc. Tot în același cadru motivațional apare și aspirația spre competență, dorința de a deveni un bun profesionist (mecanic, inginer, medic ș.a.). În acest caz, eforturile se canalizează înspre disciplinele având legătură cu viitoarea meserie. Profesorul utilizează toate aceste motive ce apar cu o pondere variabilă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
regretul, simpatia, antipatia, speranța, mila, nehotărârea, mirarea, certitudinea, sfidarea etc. etc. Ele sunt în strâns raport cu tendințele, dorințele, intențiile noastre. Emoțiile repetate pot duce la cristalizarea unor sentimente, după cum acestea devin o sursă frecventă de emoții. Toate aceste procese motivaționale sunt interdependente și pot fi în relație cu același obiect, cu același scop. Dorința de a vedea un actor lăudat, poate fi urmată de percepția dezagreabilă a afișului în care se anunță că nu mai sunt bilete la piesa unde
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
viziune oarecum unilaterală asupra vieții, o orbire față de ceea ce nu are o relație cu obiectul pasiunii. Sentimentele sunt ample structuri de tendințe și aspirații, relativ stabile, care orientează, organizează și reglează conduita. Chiar din definiție se observă că sunt forțe motivaționale. Ele dirijează de fapt conduita noastră, întrucât organizează, sintetizează impulsurile, dorințele noastre. În vorbirea curentă termenul de sentiment este înlocuit, adesea, prin acela de „aspirație” sau „pasiune”: spunem despre cineva că trăiește un puternic sentiment de dragoste, în schimb, vorbim
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
scăzute de competență la elevii respectivi, provocând rezultate slabe la examene și concursuri școlare, respectiv la corigențe, repetenție etc. Aceste niveluri scăzute de competență se explică fie prin întârzieri în dezvoltarea intelectuală, fie printr-o serie de neajunsuri în plan motivațional, volițional și operațional, de genul: • un nivel foarte scăzut de aspirații și de expectanțe în raport cu activitatea școlară și cu propriul eu; • reduse disponibilități voluntare (de voință) necesare formulării obiectivelor de învățare și depășirii obstacolelor (dificultăților) care apar în mod inerent
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
informațiilor la cea de folosire eficientă a raționamentului științific, prin intermediul căruia el va putea prelucra și aplica într-un mod adecvat informațiile primite la ore. Realitățile școlare curente arată, de altfel, că succesul școlar are o pronunțată dimensiune intelectuală și motivațională, el neputând fi obținut de un elev care nu și-a dezvoltat judecata critică, nu și-a format deprinderi de lectură personală și care nu are curiozitatea de a cerceta, de a afla lucruri sau explicații noi. Un elev pasiv
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sisteme ierarhice în care „membrii inferiori” (de regulă, din clasele mici) sunt datori să facă servicii celor de „rang înalt” (clasele mari); i. mecanismele senzoriale și cognitive de adaptare a individului la cerințele organizaționale, adesea limitate în fapt, datorită sistemului motivațional și a unei „reprezentări personale” a realității, pot deveni mecanisme de apărare sau de relansare a eului. Inconștientul și imaginarul pot deveni, astfel, mediatori între personalitatea individului și organizație; o anumită imagine despre sine și despre locul său în sistemul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
desfășurarea experimentului, faptul că în grupul structurat competitiv studenții s-au comportat mai agresiv, căutând să-și obstrucționeze colegii. Totuși, el nu a putut pune în evidență diferențe semnificative în ce privește învățarea individuală (Deutsch și Hornstein, 1978). „Competiția este o formă motivațională a afirmării de sine, incluzând activitatea de afirmare proprie, în care individul rivalizează cu ceilalți pentru dobândirea unei situații sociale sau a superiorității” (Ausubel și Robinson, 1981, p. 491). O astfel de definiție pune accentul pe aspectele pozitive ale structurării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
metode. În plus, el urmărește să evalueze efectele intervențiilor sale și le ia în seamă atunci când proiectează interacțiunile următoare cu elevii. 2. Din perspectiva abordării terapeutice, profesorul este o persoană empatică, ce se îngrijește cu prioritate de problemele emoționale și motivaționale ale elevilor. Stima de sine, sentimentul eficienței personale, acceptarea de către grup sunt socotite condiții esențiale ale participării eficiente în școală. 3. Abordarea eliberaționistă îl concepe pe profesor ca un eliberator al minții elevilor, ca un factor activ în dezvoltarea armonioasă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
5.3. Arta motivăriitc "5.3. Arta motiv\rii" În noul model, o bună parte din acțiunea educatorului vizează motivația celui care se formează. Un bun pedagog este mai ales cel care știe să se servească și să servească sistemul motivațional al persoanei (Mucchielli, R., 1982). Dacă modelul tradițional avea tendința de a utiliza motivațiile extrinseci (evitând factorii de distragere și mobilizând atenția spontană), sau să provoace motivații intrinseci, mai mult sau mai puțin anticipate și bazate pe interese de lungă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
factorii de distragere și mobilizând atenția spontană), sau să provoace motivații intrinseci, mai mult sau mai puțin anticipate și bazate pe interese de lungă durată, perspectiva umanistă privilegiază motivația intrinsecă creată de interese spontane și plăcerea acțiunii. Utilizarea diverselor categorii motivaționale se completează prin crearea și gestiunea situațiilor motivante, numite și „situații de tracțiune”1 (Geissler, E. , 1977) Aceste acțiuni de sensibilizare exercită o presiune asupra individului sau grupului care se formează. Esențialul este de a construi o astfel de situație
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
numai de educator, ci și de mediul familial în care trăiește elevul. De aceea, oricât de mult se va strădui educatorul să le satisfacă, tot timpul vor exista elevi ce nu vor ajunge să-și satisfacă trebuințele de dezvoltare. Teoria motivațională a lui Maslow explică și alte lucruri interesante. Este cunoscut faptul că unii oameni, puși în situația de a lua decizii pentru ei înșiși, aleg adesea variantele auto-distructive. Interpretarea lui Maslow este că în fiecare persoană există două tipuri fundamentale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de a descoperi lucruri noi și atractive (situația ideală). Deci, rolul educatorului este de a facilita manifestarea motivației de dezvoltare a elevului prin accentuarea atracțiilor, prin implicarea lor în sarcini captivante și evitarea situațiilor jenante sau de eșec. Astfel, teoria motivațională a lui Maslow poate fi folosită pentru a explica următoarele fapte: • copiii ce se simt inconfortabil din cauza foamei, bolii sau proastei condiții fizice pot să nu fie interesați de învățătură, chiar dacă nu doresc acest lucru; • elevii vor da randament mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a nevoii de realizare (McClelland, Atkinson, Clark și Lowell, 1953) și a altor motivații. Amabile (1983; Hennessey și Amabile, 1988) și colaboratorii săi au întreprins cercetări esențiale asupra rolului motivației intrinsece. În unele experimente, motivația a fost manipulată prin intermediul antrenamentului motivațional și al altor metode pentru a determina efectele ei asupra performanței creative, în cadrul unor probe cum ar fi compunerea de poezii sau colaje. Însă creativitatea nu doar necesită motivație, ci o și generează. Cercetările au relevat că performanța scolară crește
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]