3,345 matches
-
și luptei pentru eliberare a ucrainenilor, politica promovată de marele cărturar, Petru Movilă, de apărare a dogmei ortodoxe și de ridicare a nivelului cultural al clerului, influențată de idei umaniste a fost benefică și spațiului românesc. Înscriindu-l pe Petru Movilă în rândul pionierilor actelor culturale românești, academicianul Mihai Cimpoi concluzionează despre "Mărturisirea ... " movileană și atitudinea renascentistă a mitropolitului spunând: "... expunerea incipientă de argumente în evantai, trăsătură dominantă a barochistului Petru Movilă descoperă - un român. Petru Movilă considera cultura ca fiind
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
fost benefică și spațiului românesc. Înscriindu-l pe Petru Movilă în rândul pionierilor actelor culturale românești, academicianul Mihai Cimpoi concluzionează despre "Mărturisirea ... " movileană și atitudinea renascentistă a mitropolitului spunând: "... expunerea incipientă de argumente în evantai, trăsătură dominantă a barochistului Petru Movilă descoperă - un român. Petru Movilă considera cultura ca fiind o conjugare de acte de zidire de sine a unui homo singulare, homo unico, astfel încât faptele culturale movilene sunt susținute de un patos al înființării ca cel ce marchează profund compozițiile
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
Înscriindu-l pe Petru Movilă în rândul pionierilor actelor culturale românești, academicianul Mihai Cimpoi concluzionează despre "Mărturisirea ... " movileană și atitudinea renascentistă a mitropolitului spunând: "... expunerea incipientă de argumente în evantai, trăsătură dominantă a barochistului Petru Movilă descoperă - un român. Petru Movilă considera cultura ca fiind o conjugare de acte de zidire de sine a unui homo singulare, homo unico, astfel încât faptele culturale movilene sunt susținute de un patos al înființării ca cel ce marchează profund compozițiile picturale și sculpturale ale Renașterii
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
Țara Românească și Moldova rolul pe care l-a avut Nicolae Olahus, cu un secol înainte, în Ungaria. Mare iubitor de cultură, mitropolitul Kievului scrie: "Știința este ca arta lui Arhimede, care reușește să respingă atacurile romanilor".Așadar, mitropolitul Petru Movilă, de origine română, a deschis, prin munca lui, porțile pentru elemente și forme de cultură occidentală în Răsăritul Europei, în zona zisă pravoslavnică. Umanist de marcă, personalitate complexă care a polarizat o întreagă suită de valori cultural-spirituale, unindu-le într-
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
lui, porțile pentru elemente și forme de cultură occidentală în Răsăritul Europei, în zona zisă pravoslavnică. Umanist de marcă, personalitate complexă care a polarizat o întreagă suită de valori cultural-spirituale, unindu-le într-un efort de întoarcere spre Europa, Petru Movilă ocupă o poziție de marcă în galeria figurilor culturale ale epocii. Puternica personalitate a lui Petru Movilă a dominat spațiul cultural al Europei centrale, răsăritene și sudice în al doilea sfert al secolului al XVII-lea. Român prin origine, conștiință
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
de marcă, personalitate complexă care a polarizat o întreagă suită de valori cultural-spirituale, unindu-le într-un efort de întoarcere spre Europa, Petru Movilă ocupă o poziție de marcă în galeria figurilor culturale ale epocii. Puternica personalitate a lui Petru Movilă a dominat spațiul cultural al Europei centrale, răsăritene și sudice în al doilea sfert al secolului al XVII-lea. Român prin origine, conștiință, simțire și legături cu spațiul românesc, nobil al Poloniei și ierarh ortodox al Ucrainei, el a rămas
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
cu spațiul românesc, nobil al Poloniei și ierarh ortodox al Ucrainei, el a rămas în conștiința posterității ca apărător de seamă al culturii, în general și al celei ucrainene și românești, în special. Ștefan POPA Referință Bibliografică: Sfântul Ierarh Petru Movilă / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1086, Anul III, 21 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
cămilă, se rostogoli în nisip, se răsuci ca o pisică și, la rândul său, o luă la goană, străbătând cam două sute și ceva de metri cu arma în mână, pentru ca apoi să se întindă cât era de lung pe o movilă de nisip. Stătu câteva clipe să respire și să-și liniștească bătăile inimii, își duse pușca la ochi, își ajustă luneta și trase repede douăsprezece împușcături. Cel puțin cinci gloanțe nimeriră ținta, perforând tabla groasă de oțel și făcând ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ca pe iepuri. Nu vă mișcați și căscați bine ochii! Timpul părea că se scurge foarte încet și, cu fiecare clipă, se făcea tot mai întuneric. Nimeni nu se mișca, gândindu-se, stând ascuns după o stâncă sau după o movilă de nisip, nu va avea aceeași soartă ca acela ce continua să se vaite și să blesteme, străduindu-se în același timp, fără să reușească prea mult, să oprească sângele ce-i gâlgâia din piciorul distrus. Dintr-o dată, chiar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
animalului adormit. Dați-mi altă vată. Acum o extirpăm. Asta a fost tot. Vă mulțumesc frumos. Tocmai desenam o cioară și mă chinuiam cu ochii ei, care deveniseră albi, atât de albi, încât mi-am adus aminte de Eberhart, de movilele de nisip și de cei doi lei de pe malul lacului care priveau pe deasupra țiglelor caselor de peste drum, mai bine zis, tocmai renunțasem să mă mai mocoșesc cu ochii unei păsări împăiate, când a venit după mine însuși directorul și, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
rece îmi întorcea stomacul pe dos. După ce am umplut groapa, am împrăștiat frunze și ace de pin și am împrăștiat tot felul de lucruri pe deasupra ei ca să nu afle nimeni unde e și să o deranjeze. Apoi am văzut că movila de pământ încă se mai distingea, așa că am luat lopata și am nivelat-o și am aruncat pământ peste tot. Apoi am mai pus câteva crengi și alte lucruri peste și mi-am zis că arată cât de bine îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
sunt ca un calmant în momentele de stres. Comanda nu a întârziat să vină, o farfurie albă ovală, încărcată pe o parte cu un morman de ciuperci bine prăjite, groase și crocante, cu crustă, iar pe partea cealaltă cu o movilă de orez alb și pufos. Mai era și o ceașcă plină cu sos tartar și bucata mea extra de lămâie. Stomacul a scos un zgomot, anticipând fericit. Am stors lămâia peste ciuperci, am aruncat în farfurie atâta sos tartar cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
al său. Mai întâi îndepărtase buruienile care năpădiseră totul pe acolo după care se apucase să repare instalația de spălare. Soarele trecuse bine de amiază când aruncase prima lopată de minereu în jgheabul de lemn. Îndepărtase un strat gros de pe movila descoperită. Știa că nu are rost să spele minereul de deasupra pentru că, pe măsură ce trece timpul, aurul se îngroapă singur în pământ. Preț de câteva ceasuri nu făcuse nimic altceva decât să pună minereul în scoc și să-l spele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să nu mai mărunțească minereul și nici să nu mai piardă vremea cu spălatul lui. Avea tot timpul să se ocupe de asta mai târziu. Scotea acum bolovanii unul după altul și îi încărca în vagonet, transportându-i afară, unde movila pe care tot el o terminase de spălat cu câteva zile mai devreme, creștea acum la loc. Mai pierduse cam o jumătate de zi cu reparatul podului de peste râulețul subteran, care abia mai rezista sub greutatea ce trecea peste el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
impresionat de aceste probleme, el nu vedea decât aur în fața ochilor. Parcă își pierduse mințile, nu vorbea decât despre metalul galben și modul în care urma să-l scoată din pământ. Visa cu ochii deschiși, se vedea călare pe o movilă de metal prețios. Imediat ce îl cuprinsese febra aurului, înce puse să se pregătească pentru acel moment. Îl pusese pe Godunov să măsluiască bonurile de livrare a materialului lemnos. Desigur că Boris nu-și făcea scrupule pentru niște mișmașuri în hârtii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
îi șuierase pe la ureche, chiar îi simțise fierbințeala pe obraz. Aruncă arma și rămâi pe burtă cu mâinile și picioarele crăcănate! urlă din nou Pohoață cât putea el de tare. Următorul glonț ți-l bag direct în spinare. Ieșise de după movila de pământ și se apropia încet de mercenarul întins în mijlocul drumului. Cu vârful pantofului îi îndepărtă picioarele lui Boris, astfel încât acesta să nu se poată ridica de jos, după care, cu un șut puternic, lovi pistolul acestuia, îndepăr tându-l cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
sufletele credincioșilor cu minunea lui, tocmai pentru a adeveri că nu există minuni și că nu există o putere ca a mea. Așa să le spui și să nu te temi!“ Atunci Petru deschise ochii și se urcă pe o movilă de bălegar uscat, roind de muște, și se puse să strige cît Îl ținea glasul: „Măi oameni, ascultați la mine!“ Nimeni nu-l lua În seamă. Mulțimea zăcea cu capetele plecate În colb, precum oile pe arșiță, la umbra tufelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
care susținea coșciugul, coborîndu-l grijuliu În groapă. Sofia stătea deoparte, nemișcată. Țărîna Începu să cadă pe capac. Zgomotul era aidoma bubuiturilor Înfundate Într-o tobă uriașă. Curînd, pe locul unde fusese adîncitura de la poalele unui palmier uriaș, se ivi o movilă aidoma dunei de nisip. Petru se urcă pe movilă, Își Înălță brațele la cer și Începu să murmure o rugăciune. Cu ochii Închiși, cu capul gol ușor Înclinat, dădea impresia că ar auzi voci Îndepărtate. VÎntul de peste zi ștersese deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
deoparte, nemișcată. Țărîna Începu să cadă pe capac. Zgomotul era aidoma bubuiturilor Înfundate Într-o tobă uriașă. Curînd, pe locul unde fusese adîncitura de la poalele unui palmier uriaș, se ivi o movilă aidoma dunei de nisip. Petru se urcă pe movilă, Își Înălță brațele la cer și Începu să murmure o rugăciune. Cu ochii Închiși, cu capul gol ușor Înclinat, dădea impresia că ar auzi voci Îndepărtate. VÎntul de peste zi ștersese deja urmele tălpilor și crepidelor de pe nisipul mișcător. După trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
dinți, gladiole domnești, să-și sîngereze palmele de la lujerii trandafirilor, să smulgă lalelele laolaltă cu bulbul, să frîngă cu dinții garoafele, să și le dea unii altora, din mînă În mînă, apoi pe brațe. Curînd avea să se ivească o movilă de flori și verdeață, un rug de lalele, hortensii și trandafiri, un osuar de gladiole, iar crucea care se Înălța deasupra purcoiului proaspăt, movila Însăși, va dispărea sub uriașul stog care exala miasma putridă a liliacului veștejit. CÎnd va interveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
dea unii altora, din mînă În mînă, apoi pe brațe. Curînd avea să se ivească o movilă de flori și verdeață, un rug de lalele, hortensii și trandafiri, un osuar de gladiole, iar crucea care se Înălța deasupra purcoiului proaspăt, movila Însăși, va dispărea sub uriașul stog care exala miasma putridă a liliacului veștejit. CÎnd va interveni poliția, zona distinsă a cimitirului era deja despuiată, prădată, „de parcă trecuse un nor de lăcuste“, cum va scrie presa (Rotte Fahne va publica un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
că populația din Moldova - carpii - întrețineau legături cu civilizația romană. Tot în satul Fruntești, la nord-est de Căminul Cultural, s-a găsit la suprafața solului ceramică aparținând secolului al IV-lea d.Hr., iar la punctele „Varnița” , „Coroi” și „La Movilă” s-au găsit materiale ceramice aparținând epocilor bronz și carpo-dacice. Astfel de așezări au fost descoperite și pe teritoriile localităților vecine comunei Filipeni. în satul Făghieni (comuna Izvorul Berheciului) la locul numit „Capătul satului” s-a descoperit o așezare cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Era acolo o fântână și o bancă pentru toți drumeții. Pentru fostul sat de răzeși - Fruntești - așezat în formă de potcoavă, pe văile celor două pâraie - Dunavăț și Pârâul Roșu -, înconjurând o spinare de deal care se pierde într-o movilă (nu pare a fi un vechi tumul!), toponimia minoră e mai săracă; între culmile dealurilor unde se întinde moșia răzeșilor - din zare în zare, de la pârâu în zare - denumirile de locuri sunt puține, s-au uitat în timpul din urmă. De la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei; s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia Domniței, Slobozia Filipeni, Slobozia Răcătău, Slobozia ZÎ.. Tumul - movilă de pământ făcută deasupra unui mormânt, specifică populației de step Devșlmaș - (de-a valma, la un loc, împreună), stăpânire devălma Liuzi - în general, oameni, din limba slavă - țărani dependenți A umbla pe bștrâni - sistem ancestral de transmitere a proprietății răzeșești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
realiza deplin, iar formarea satului Lunca demonstreaz această situație. Pământurile supuse exproprierii și împroprietăririi din comuna Filipeni au fost măsurate începând „de la stâlpul de lângă pârâul Filipeni (Dunavăț) care stâlpu faci colțul laturii moșiei Filipeni - Dobreana și Mărăști” s-au făcut movile, s-au măsurat distanțele în stânjeni, luându-se ca repere pădurile, satele, pâraiele (aflăm că Pârâul Roșu, Dunaviciorul, se mai chema și Tresștia!), ajungându-se în punctul de la care s-a plecat. Pe lângă inginerul topograf, V. Soroceanu, procesulverbal este semnat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]